5,297 matches
-
într-o "desăvârșită contrazicere cu ordinea nouă a Europei". Recunoscând că inițiativele unora dintre maghiari de a căuta o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau luate în considerate cu seriozitate, istoricul român exprima convingerea că aceasta nu presupunea îngrădirea drepturilor suverane ale statului național și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților. Soluția cea mai eficientă pentru a evita antagonismele între populația majoritară și elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad după cum ele se depărtează sau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în contradicție cu ordinea nouă din Europa. În același timp, el aprecia că inițiativele unora dintre maghiari, de a realiza o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau să fie luate în considerare cu seriozitate, fără a implica, însă, îngrădirea drepturilor suverane ale statului național și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților 849. Șeful georgiștilor aprecia că soluția cea mai eficientă pentru a evita antagonismele între populația majoritară și elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ajutat de evenimente de masă. Democrația intră atunci în conflict [...] cu Constituția. Este cazul duciștilor care vor să utilizeze o demagogie democratică și restrânsă ca focar de intrigă în jurul bancarismului tancredian, în scopuri revoluționare nedeclarate, dar imposibil de realizat. [...] Poporul suveran ca forță dinamică și Constituția viabilă prin adevărurile pe care le cuprinde și prin ceea ce conține ca experiență și aplicare a unui sistem abstract de gândire pot intra în conflict. Regele, însă, suveran prin literă de Constituție, nu este pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înfăptuia o uimitoare transmutație a trecutului. Elementele acelei magii erau pentru noi la fel de misterioase ca și componentele pietrei filosofale. Charlotte despăturea un ziar vechi, îl apropia de lampa ei cu abajur turcoaz și ne anunța meniul banchetului dat în onoarea suveranilor ruși la sosirea lor la Cherbourg: Supă Supă-cremă de creveți Casolete Pompadour Păstrăv din Loara înăbușit cu vin de Sauternes Fileu de berbec sărat cu mânătărci Prepeliță de podgorie à la Lucullus Găini îndopate din Mans Cambacérès Înghețată cu vin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
e zi de s\rb\toare, Pe palatele noastre `n\l]a]i steagurile! 2 Salut, salut vou\ Popor [i solda]i din Rusia! Salut, salut vou\, C\ci voi v\ salva]i Patria! Salut, glorie [i onor, Dumei care, suveran\, M`ine, spre fericirea voastr\, Pe veci v\ va sf\r`ma lan]urile (n.tr.). 1 Da, Tat\l t\u a legat c-un leg\m`nt fratern Fran]a [i Rusia-n aceea[i speran]\, }arule, ascult
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
extensie, se extinde mai mult cu fiecare ieșire spre libertate, golind Împrejur exagerat de mult pentru a crea spațiul imposibil, dar necesar dintre acestea - și, cu cât sacrul se extinde, prelingându-se precum cimentul lichid dinspre marmură către Întregul teritoriu suveran al statului, cu atât mai mult spiritele trebuie să se extindă pentru a face acest vacuum mai voluminos. ș...ț Imaginați-vă aceste spirite trecând din mormânt precum Îngerii Înaripați pe deasupra teritoriului suveran, zburând peste munții vrăjiți și peste câmpii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Și la Arghezi diatriba indirectă este avantajul vădit al alegoriei, menționat cu satisfacție în formule de genul: Pentru că ne găsim în Kuty, putem vorbi pe șleau"49. Mai pregnant însă decât în Cronica fantastică a lui Caragiale, unde ironia este suverană, absurdul devine cheia descifrării satirei la Arghezi: Miniștrii aveau ca datorie să întemeieze simțul de autoritate, purtând fiecare ministru câte un băț cu care aplica fiecărui kut întâlnit, cu motiv sau fără motiv, un cucui în moalele capului căci această
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ternară caragialiană, etalon al unei lumi care se complace în minciună. O rezolvare aparte cunoaște și tipul intelectualului. Gazetarii Rică Venturiano, Edgar Bostandachi, Caracudi, etc. pitorescul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, casta "capuținiștilor", etc. sunt surpriși în ipostaze revelatoare ale prostiei suverane. Susținând teza aversiunii lui Caragiale față de personajele sale, Ibrăileanu aducea următoarea lămurire: "Caragiale ura prostia. Dar acest sentiment nu devine la el acea "indignatio" care produce satira, decât atunci când prostia e și pretențioasă, (Prostul dacă nu-i fudul, n-are
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de zguduitorul nihilism axiologic în filosofie și artă, cât și prin alienarea, lipsa de autenticitate și angoasa omului "aruncat în lume" (Heidegger), dar liber și responsabil de un destin ontologic fără sens. Pe acest fundal care-l propulsează atenției, absurdul suveran a constituit, în mod justificat, obiect al investigațiilor filosofice, psihologice și sociologice și a devenit una dintre temele de predilecție ale literaturii, așa cum, în contexte anterioare de criză profundă, melancolia sau spleen-ul au trecut din sfera psihopatologiei în cea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
snobism și pseudocultură. În lucrarea Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Al. Călinescu își asumă răspunderea redactării unui "Dicționar de idei primite", între care celebre au devenit pseudodefinițiile despre "sufragiu universal" ("A!, înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran" Ipingescu ), despre Republică ("mai întâi și întâi, că dacă e republică nu mai plătește nimenea bir... Al doilea, că fiștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate" Leonida ), despre lege de moratoriu ("Lege de murături
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
capacitatea de a schimba evenimentele. În al șaselea sigiliu sunt prezentate evenimentele cosmice tulburătoare: cutremurul, întunecarea soarelui, luna asemenea sângelui, căderea stelelor, închiderea cerului asemenea unui sul, clătinarea munților și a insulelor. Aceste imagini apocaliptice vorbesc despre intervenția puternică și suverană a lui Dumnezeu în istorie (Os 10,8). Al șaptelea sigiliu atestă liniștea înaintea lui Dumnezeu care vine să judece pământul - simbolul timpului de criză, semn că judecata este iminentă. În septenarul trompetelor Dumnezeu răspunde rugăciunilor sfinților prin venirea în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
folosire corectă a carismelor este edificarea comunității. Utilitatea comună este scopul acestei manifestări particulare a Duhului. Doar ceea ce este în serviciul construcției comunității merită să fie învățat, ceea ce comunitatea înțelege și ceea ce o ajută să progreseze. Deasupra carismelor este drumul suveran al iubirii, pe care Paul o laudă prin cuvintele unui lirism înalt (imnul iubirii). Când în Gal 5,22 apostolul enumeră iubirea pentru prima dată între „roadele Duhului”, el înțelege ca efect al Duhului și iubirea exaltată în 1Cor 13
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
un cuvânt sacru pentru iubirea familială, motiv pentru care un act adevărat de iertare constituie o adevărată noutate în viața persoanei și a societății în care trăim. Iertarea este strâns legată de sensul profund al libertății umane, deoarece omul este suveran atunci când iartă. - Bucuria fecundității: este o lege valabilă pentru orice ființă umană referirea la ceilalți prin raporturi interpersonale dezinteresate și participarea la proiecte sociale comune. Fecunditatea cuplului se manifestă prin creativitate, solidaritate generoasă și prietenie, pe baza unor resurse, calități
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Boston, după modelul portului Reykjavik, o statuie a lui Leif, îndreptată cu fața spre ocean, duce mai departe amintirea vajnicului navigator nordic și reamintește cetățenilor Statelor Unite că genovezul Cristofor Columb a avut niște devansatori iluștri: vikingii. După ce a obținut din partea suveranilor catolici ai Spaniei și ai Portugaliei o flotilă de trei caravele (acestea erau numite Santa Maria, Pinta și Niña), genovezul Christoforo Colombo, Cristofor Columb (1451-1506), părăsește pe 3 august 1492 portul Palos (în sud-estul Spaniei), în compania fraților Pinzon (Martin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
forme” (Proemiu) are a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre centru, punct ferm în rotirea „nervoasă” a timpului, de unde și ocurența simbolurilor insularității. Aventura poeziei, realitate suverană, deasupra vicisitudinilor devenirii, nu anulează însă dilema existențială. „Temuta, roza Moarte” prelungește indefinit dualitatea perspectivelor: spre „suita și ciclica lumină” sau spre „somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
guvern. Grecia era alcătuită din cîteva sute de orașe independente, împreună cu teritoriile care le înconjurau. Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, Franța, Japonia și alte state moderne, așa-numitele state-națiune sau state naționale care au dominat în mare măsură lumea modernă, statele suverane ale Greciei erau orașe-stat. Cel mai faimos oraș-stat, și în vremurile clasice și mai tîrziu, era Atena. În anul 507 î.H. atenienii au adoptat un sistem de guvernămînt popular care a durat aproape două secole, pînă cînd orașul a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
față de abuzurile guvernării, precum și ale celor ce o influențează și controlează, doar dacă poți participa pe deplin la stabilirea conduitei guvernării. Prin urmare, concluzionează că "nimic nu poate fi mai dezirabil în final decît admiterea tuturor ca părtași la puterea suverană a statului", adică un guvernămînt democratic. 6 În mod sigur Mill avea dreptate. Dar chiar dacă vă includeți în electoratul unui stat democratic, nu puteți fi sigur că toate interesele dumneavoastră vor fi apărate în mod adecvat; dar dacă sînteți exclus
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în privința cunoașterii scopurilor pe care o bună guvernare ar trebui să le urmărească și a celor mai bune metode de a atinge acele scopuri; ci și profund dedicați înfăptuirii binelui public, încît li se poate încredința, fără nici un risc, autoritatea suverană de a guverna statul. După cum tocmai am văzut, prima pretenție este extrem de îndoielnică. Dar chiar dacă s-ar demonstra că este justificată, nu ar fi de ajuns să o susțină pe cea de-a doua. Cunoașterea este un lucru, puterea cu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
utilă; că participarea ar trebui să fie pretutindeni atît de mare pe cît permite gradul general de îmbunătățire a comunității și că nimic nu poate fi mai oportun în cele din urmă decît accesul tuturor la o parte din puterea suverană a statului. Dar, din moment ce într-o comunitate care depășește dimensiunile unui singur orășel nu toți pot participa personal la toate problemele publice, decît într-o foarte mică măsură, se înțelege că tipul ideal de guvernare perfectă trebuie să fie cel
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pătrunde cu facilitatea medievală. În același timp, autocomprehensiunea Statului, născută din lenta erodare a ordinii sociale feudale, inducea autoritățile să legitimeze Statul secularizat cu o suveranitate autonomă, în virtutea dorinței de unitate și ordine pe care o exercita. Potrivit acestei interpretări, Suveran era cel care dispunea de autoritate în interior și independență în exterior și le putea asigura pe ambele prin propriile instrumente juridice și autoritare. Noțiunea de suveranitate (consacrată de monarhiile absolutiste) și-a conservat caracterul și în statele născute în urma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
logică și concepția oamenilor despre formele posibile ale vieții umane; 2. pierderea treptată a prestigiului limbii sacre a latinei, în cazul creștinismului). Decăderea a fost tot mai acută și din cauza apariției altor comunități politico- imaginare și imaginate, intrinsec limitate și suverane, precum națiunea. Apariția "naționalismului", către sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu a fost determinată de erodarea certitudinilor religioase (această erodare necesită în sine o explicație complexă), și nici nu înlocuiește în istorie religia; el trebuie înțeles în raport cu sistemele culturale complexe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau: presa, cinematograful, radioul, televiziunea și altele ca acestea, toate la un loc fiind denumite mijloace de comunicare socială 154. Practic, rezoluțiile Conciliului referitoare la mijloacele de comunicare erau o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
continua cu omagiul adus regelui și guvernului pentru victoria și pacea obținută: "Drept este așadar să izbucnească din inimile noastre un cântec de laudă și de mulțumire către a tot puternicul și milostivul Dumnezeu, care a călăuzit pe augustul nostru Suveran și Guvernul Său de a câștiga scumpei noastre Românii un triumf așa strălucit înaintea lumii întregi. Trăiască România! Trăiască M.S. Regele și întreaga Familie Regală împreună cu toți aceia care au lucrat pentru aducerea păcii atât de mult așteptate!"604. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papei Benedict al XV-lea a produs schimbări în cadrul ierarhiei bisericești: au fost înlocuiți toți cei care ocupaseră poziții importante și își manifestaseră ideile profund anti-moderniste. Prin enciclica Ad Beatissimi, Papa își expune noua viziune (modernă). Încă din Evul Mediu, Suveranii Pontifi au cerut pentru actele lor întâietatea și jurisdicția universală; acest lucru a fost dobândit într-o anumită măsură datorită evoluției tehnice și modernizării societății în 1931, când a fost creat postul de Radio Vatican, ce a permis stabilirea unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și externi. Regionalizarea teritoriului presupune ca acesta să-și sporească contactele sociale și tranzacțiile între grupări izolate, facilitând astfel formarea unor regiuni. Integrarea regională presupune formarea unui grup de comunități naționale într-o structură omogenă și cu o politică regională suverană. Acesta este modelul Uniunii Europene care se bazează pe integritatea pieței, securitatea externă și cea internă. Normele europene cer ca regiunile să fie capabile de a coopera între ele, atât în interiorul statului cât și transfrontalier, pentru realizarea de proiecte comune
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]