64,222 matches
-
ci o depășire revoluționară, de fapt naturală, a lor. Generația șaizeci, în noua sa pornire, nu e călăuzită de un program poetic comun, sau mai bine zis nu emite un anume manifest poetic. Mergerea spre înainte a ei nu e teorie, e creație. înfăptuitorii ei nu codifică reguli, nici legi. Nu constituie o școală poetică aparte. Nu activează ca o totalitate omogenă și com pactă. Viziunea individuală a acestor poeți și dexteritatea poetică specifică fiecăruia sunt caracteristica generală a generației, condu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
născut în anul 1937, în comuna Halara, regiunea Kastoria - din Grecia. La o vârstă fragedă, datorită evenimentelor războiului civil, s-a refugiat în România, unde urmează cursurile primare, gimnaziale, liceale și universitare. A absolvit Facultatea de Filologie din București, specialitatea teorie, critică literară și folclor. Un scurt timp a lucrat ca bibliograf la Biblioteca Națională. Din 1975, însă, patria lui devine exilul, purtând în inimă două doruri: unul grecesc, celălalt românesc. Activează în cadrul amplei comunități grecești din Canada, dar revine statornic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un produs al intuiției, ci că s-a făcut încet-încet, pas cu pas, că a înaintat spre desăvârșirea lui cu exactitatea și rezultatul rigid al unei probleme matematice. Eu i-am răspuns atunci că Poe și-a negat mai târziu teoria, susținând că multtrâmbițatul eseu fusese un joc, o simplă născocire. Autorul Corbului, am adăugat, a fost un mare artist, fiindcă a reușit să-și transubstanțieze trăirile în poezie. Atunci Kavafis a sărit, și-a ridicat perna și, deschizând ochii, a
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
Blaga, poetul, filosoful și diplomatul, cu Portugalia (Mihai Zamfir), despre Ťdefinițiať blagiană a poeziei (Ion Pop), Blaga - un limbaj poetic traductibil (Rodica Zafiu), Ťteoria doruluiť, în lectura d-nelor Maria do Rosario Girao Ribeiro dos Santos și Diana Mihaela Dumitru, Valorizarea teoriei metaforei (Maria Joăo Cutinho), Dramaturgia lui Lucian Blaga (Simion Cristea). La rândul lor, dl Daniel Perdigăo și d-na Micaela Ghițescu - traducători cunoscuți de literatură română în Lusitania - și urmați de d-na Laura Bădescu, au vorbit despre Blaga și
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
visurile cele mai ,năstrușnice" îi par curate pagini din Hoffmann sau Edgar Poe, mersul unor conversații seamănă, ,prin monotonie și delicateță", cu al unei tragedii franceze în versuri, iar referirile la Hegel, la Machiavelli, la ,pandectele" împăratului Iustinian ori la teoriile utopicului Ch. Fourier, abundă și năucesc. Nu lipsesc ,filologicalele", spre deliciul cititorului, invitat de-a dreptul să le (de)guste. , Voiești oare, cititorule, ca să te iubească sexul, sau, cum zice d. Cipar sepsul frumos? o voiești? fii totdeauna prea (?) tot
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
autorul și-a scris cartea sînt grăitoare în privința psihologiei sale, lucrarea reușind să ilustreze chiar una din ideile principale ale psihologului nostru. Mai exact, prin felul în care a știut să reacționeze în fața unui eșec, Drăghicescu și-a confirmat justețea teoriei sale. Despre ce este vorba de fapt? În 1910 s-a organizat la București un concurs pentru ocuparea postului de profesor la Catedra de Sociologie a Universității din București, post pe care Drăghicescu, după revenirea în țară, îl suplinise pînă
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
Cauza acestei parade retorice ține de mecanismul gîndirii lui Berdiaev și de sursa certitudinilor sale. Sursa stă în adevărul creștin revelat, iar mecanismul stă în pendulările dihotomice între termeni antinomici. Să începem cu sursa certitudinilor sale: filosoful rus are o teorie de care nu se îndoiește defel și pe care o consideră atît de irefutabilă în adevărul ei, încît, pe bună dreptate, nu mai simte nevoia să o demonstreze. Teoria în cauză este doctrina creștină a adevărului revelat și a persoanei
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
antinomici. Să începem cu sursa certitudinilor sale: filosoful rus are o teorie de care nu se îndoiește defel și pe care o consideră atît de irefutabilă în adevărul ei, încît, pe bună dreptate, nu mai simte nevoia să o demonstreze. Teoria în cauză este doctrina creștină a adevărului revelat și a persoanei dumnezeiești a lui Iisus Hristos. Astfel, toate criticile pe care Berdiaev le face ideologiei bolșevice sînt rostite în numele acestei învățături. Cu alte cuvinte, ca să combați o teorie trebuie să
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
o demonstreze. Teoria în cauză este doctrina creștină a adevărului revelat și a persoanei dumnezeiești a lui Iisus Hristos. Astfel, toate criticile pe care Berdiaev le face ideologiei bolșevice sînt rostite în numele acestei învățături. Cu alte cuvinte, ca să combați o teorie trebuie să ai o alta în lumina căreia să o ataci pe prima, și tocmai de aceea poziția de pe care Berdiaev își formulează diatriba anticomunistă este cea a creștinismului pravoslavnic. Din acest motiv, fiecărei teme a propagandei bolșevice Berdiaev are
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
unui spațiu dinamic în țările protestante, ce au devenit mult mai deschise liberului schimb și acumulărilor de capital. Max Weber a identificat foarte bine aceste diferențe la nivelul valorilor de referință, între etică protestanta și cea catolică. În timp, explicația teoriei weberiene a genezei capitalismului ca rezultat al apariției eticii protestante a împăcat principiile dogmei creștine cu acumulările de bogăție a fost acceptată de istoriografia mondială. Concluzia autorului a fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2 G. Poli, "L'importanza del Risorgimento. Considerazioni șu un dibatito în corso", în Risorgimento e Mezzogiorno, Anul XX, nr. 41-42, decembrie 2010, p. 5. 3 Giulio Bollati, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p.XVI. 4 Pentru expunerea completă a teoriei, vezi Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. I-VI, Editura Meridiane, București, 1985/1986. 5 Max Weber, Etică protestanta și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. 6 Luigi Mascilli Migliorini, "Mediterana unei
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
una classe di eventi educativi viene proposta una sequenza di operazioni che, oltre la difendibilità della ragione contenga anche la forza di un'intuizione, sarebbe ferale che non venisse accettata. Quando Dewey propone l'esperienza all'interno della democrazia come teoria educativa non intavola un discorso anche poetico? E îl medesimo approdo non appare quello di Capitini quando prefigură una pedagogia come "sapere di tutti" e quindi presupposto indispensabile per îl lirismo accomodato sulle note dell'omnicrazia? Dove don Milani ha
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
p. 70. Sul punto și veda anche la teși di M. Catarci, Îl pensiero disarmato, cît., pp. 44-45, che di Capitini richiama questo aspetto autodefinitorio, connettendolo intimamente con la quasi inevitabilità dello sbocco anti-istituzionale quando și prendano le messo dalla teoria della compresenza. 23 Se ne legga la lucida ricostruzione offerta da P. Polițo, L'eresia di Aldo Capitini, prefazione di Norberto Bobbio, Stylos, Aosta, 2001. 24 Șu quest'aspetto del pensiero di Mounier, cfr. G. Maccaroni, Emmanuel Mounier e Simone
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
di Mounier, cfr. G. Maccaroni, Emmanuel Mounier e Simone Weil. Testimoni del XX secolo, Aracne, Romă, 2010, p. 9. 25 Cfr. N. Elias, Îl processo di civilizzazione, îl Mulino, Bologna, 1969, pp. 74-75. 26 O. Româno, La comunione reversiva. Una teoria del valore sociale per l'al di là del moderno, Carocci, Romă, 2008, p. 18. 27 M. Magatti, Libertà immaginaria. Le illusioni del capitalismo tecno-nichilista, Feltrinelli, Milano, 2009, pp. 15 e 29. 28 U. Galimberti, Psiche e techne, cît., pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Giovanni, Corpo, anima e salute. Îl concetto di uomo da Omero a Platone, Raffaello Cortina, Milano, 1999. Recalcati, Massimo, Îl complesso di Telemaco. Genitori e figli dopo îl tramonto del Padre, Feltrinelli, Milano, 2013. Româno, Onofrio, La comunione reversiva. Una teoria del valore sociale per l'al di là del moderno, Carocci, Romă, 2008. Salmeri, Stefano, Lezioni di pace. Ripensare la criticità dialogica attraverso îl contributo pedagogico di Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011. Tronti, Mario, senza titolo, în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la stânga politică. Pe parcursul acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
gradul de exploatare a acestora. Din punctul său de vedere bazele fascismului aveau două izvoare: a) ideologia naționalistă a micului burghez orientată împotiva marelui capital că și al proletariatului; b) sprijinul acordat de marele capital. Această susținere se încadrează în teoria lui Thalheimer care vedea instaurarea fascismului că o soluție pusă în practică de burghezie 12. Bauer argumentează că dacă mișcarea fascista a fost pentru început o mișcare de masă a micii burghezii, accederea la putere a putut avea loc doar
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
regimul democratic. În același timp, înrolarea maselor burgheze în rândurile mișcării a paralizat câmpul de acțiune a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
acțiune a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de capital a puterii de control asupra mijloacelor de producție. Această realitate implică existența unei importante
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce în interpretarea fascismului este introducerea conceptului de "revoluție pasivă" în raport noile realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și Sud, introducerea "transformismului" de către guvernele liberale de drapta sau de stânga din peninsulă ca modalitate de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Machiavelli and Republicanism, Cambridge, Cambridge University Press, 1990; M. Peltonen, Classical Humanism and Republicanism în English Political Thought, 1570-1640, Cambridge, Cambridge University Press, 1995; R. Farneti, I repubblicani inglesi, în A. Andreatta, A.E. Baldini (eds.), Îl Pensiero Politico. Idee, Teorie, Dottrine, Torino, Utet, 1999, pp. 197-214; A. Arienzo, G. Borrelli (eds.), Anglo-American faces of Machiavelli. Machiavelli e machiavellismi nella cultură anglo-americana (secoli XVI-XX), Monza, Polimetrica, 2009; A. Arienzo, A. Petrina (eds.), Machiavellian Encounters în Tudor and Stuart England. Literary and
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ed. by L. Firpo, vol. III: Umanesimo e Rinascimento, Torino, Utet, 1987, pp. 592-98: p. 592. On Milton considered the last witness of monarchomach political journalism, see R. Farneti, I repubblicani inglesi, în Andreatta, Baldini (eds.), Îl Pensiero politico. Idee, teorie, dottrine, vol. ÎI, pp. 197-214. 8 On this topic see, în particular, V. Kahn, The metaphorical contract în Milton's Tenure of Kings and Magistrates, în D. Armitage, A. Himy, Q. Skinner (eds.), Milton and Republicanism, pp. 83-105. 9 J.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
London, 1984. Donaldson, P.S., Machiavelli and Mistery of State, Cambridge University Press, Cambridge, 1992. Fallon, R.T., Divided Empire: Milton's Political Imagery, The Pennsylvania State University Press, University Park, 1995. Farneti, R., "I repubblicani inglesi", în Îl Pensiero Politico. Idee, Teorie, Dottrine, vol. ÎI: Età modernă, , Andreatta, A,. Baldini, A. E. (eds.), Utet, Torino, 1999, pp. 197-214. Fatovic, C., "The Anti-Catholic Roots of Liberal and Republican Conception of Freedom în English Political Thought", în Journal of History of Ideas, 66 (2005
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de luare a deciziei la nivel european. Diferențierea misiunilor clasice ale unui parlament în ceea ce privește legiferarea și controlul se pot completa reciproc, în contextul în care proiectul european necesită în continuare eforturi substanțiale pentru a fi îmbunătățit 5. Reprezentativitatea camerelor superioare Teoriile clasice referitoare la natură sistemelor parlamentare subliniază că monocameralismul caracterizează statele centralizate, în timp ce bicameralismul constituie fundamental regimul parlamentar al statelor federale 6. În mod obișnuit, structurile teritoriale caracterizează ceea ce numim reprezentarea componentelor societății naționale, fie prin intermediul unor gestionari experimentați ai
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]