9,719 matches
-
1948, Druța, j. Edineț), poet. Este fiul Iuliei (n. Ghețu) și al lui Sergiu Cioclea. A urmat, fără a le absolvi, Facultatea de Matematică din Chișinău (1966-1967) și Facultatea de Matematică a Universității „M. V. Lomonosov” din Moscova (1968-1971). A fost traducător în diferite instituții, muncitor, din 1992 funcționând ca redactor-șef al gazetei „Tinerimea Moldovei”. În volumele de poezii Numitorul comun (1988) și Alte dimensiuni (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), el cultivă versul eruptiv și teribilist. Personajul liric este un
CIOCLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286254_a_287583]
-
CIOBANU, Valeriu (4.IV.1917, Nemirov-Chișinău - 21.XII.1966, București), istoric literar, folclorist, poet și traducător. Este fiul Annei (n. Schmidt) și al lui Ștefan Ciobanu, istoric literar. C. face studii primare și liceale la Chișinău și urmează filosofia și literele la București (1936-1940), concomitent cu Școala Normală Superioară (transformată în Academia Pedagogică), studiul prelungindu-se
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
CIOCULESCU, Radu (20.II.1901, Turnu Severin - 9.I.1961, Dej), eseist și traducător. Este fiul Constanței (n. Miloteanu) și al lui Nicolae Cioculescu, inginer naval, și fratele lui Șerban Cioculescu. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din București și Facultatea de Chimie din Cluj, după care urmează cursuri de pian la Conservatorul din Viena
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
șef al organizației țărăniste a Culorii de Negru din București, ținea legătura cu alți șefi ai Partidului Național Țărănesc. S-a stins din viață în închisoarea din Dej. Distins om de cultură, cronicar muzical, C. este cu deosebire cunoscut ca traducător. Apariția traducerii primului volum, Swann, din ciclul În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust (1945) a fost apreciată ca un eveniment. Al doilea volum, aflat în șpalt, ca și alte opt volume tălmăcite de C. vor fi reluate de Eugenia
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
făcută de C. s-a pierdut, Eugenia Cioculescu a făcut o transpunere brută, stilizarea fiind realizată de Barbu Cioculescu. Versiunea românească este rezultatul unei laborioase căutări a celor mai fericite echivalențe, care să respecte cu naturalețe faimoasele perioade proustiene. Eruditul traducător „a făcut să răsune limba noastră într-o bogată și fastuoasă orchestrație”, păstrând „pretutindeni grațiile și subțirimile originalului” (Tudor Vianu). C. a mai dat traduceri din Pierre Choderlos De Laclos, André Maurois, Jakob Wassermann, Charles Dickens și W. Deeping. În
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
, Barbu (10.VIII.1927, Montrouge, Franța), poet, prozator, istoric literar, editor și traducător. Este fiul Mariei (n. Iovițoiu), profesoară, și al lui Șerban Cioculescu, critic literar. Elev al liceelor „Gh. Lazăr” și „Sf. Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de Drept din București, după întreruperi
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
a lui C. s-a concretizat în ediții de opere (Mateiu I. Caragiale), de recuperări (Luca Ion Caragiale), de restituiri (Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, 1982) și prin readucerea în actualitate a unor scriitori interziși (Radu Gyr), iar cea de traducător are ca nume de referință pe Anatole France, Bram Stoker, Eugen Ionescu, Alain Finkielkraut. SCRIERI: Cerc deschis, București, 1968; Media luna, București, 1970; Poemii, București, 1974; Palatul de toamnă, București, 1976; Navigând, navigând, București, 1998; Grădini în podul palmei, București
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
, Oscar Walter (6.XII.1897, București - 30.V.1966, București), traducător. Fiu de comerciant, C. frecventează Liceul evanghelic din orașul natal (trecându-și examenul de bacalaureat în 1917), iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
colaborare cu Ion Pillat, a transpus proză lirică aparținând lui R.M. Rilke, Cântecul vieții și al morții stegarului Christoph Rilke, precum și poeme de Georg Trakl și Ivan Goll). Acestora le corespund, complementar, demersurile pentru cunoașterea creației românești în străinătate. Ca traducător, C. dovedește receptivitate față de reliefurile marcante ale unui moment artistic. Astfel, în anii ’20 publică tălmăciri din Tudor Arghezi, G. Bacovia, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion Pillat ș.a.; transpune (împreună cu Hortensia Mateescu), pentru eventuale prezentări pe scene germane, piesele Tulburarea
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
CIOBANU, Mircea (pseudonim al lui Mircea Sandu; 13.V.1940, București - 22.IV.1996, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Răportaru) și al lui Gheorghe Sandu, constructor. După absolvirea Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, face studii de filologie slavă, începându-le la Iași, în 1959, și terminându-le la București, în 1964. Este redactor la Agerpres
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești în versuri”, „Gândul nostru”, 1925, 1-2; G. M. Zamfirescu, [Ioan I. Ciorănescu], „Gândul nostru”, 1926, 10-11; Moartea poetului Ioan Ciorănescu, U, 1926, 245; Barbu Lăzăreanu, Un traducător al lui Lisle, ADV, 1934, 15 460; Barbu Lăzăreanu, Casandra, învingătoarea lui Homer, ADV, 1934, 15 466; I. G. Dimitriu, „Vestiri”, CL, 1937, 6-7; Grigore Popa, Scrisori din Paris, PLI, 1937, 12; Constantin Stelian, Ioan I. Ciorănescu, PLI, 1938, 3579
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
, Abraham (16.XI.1907, Moinești), poet și traducător. După ce a absolvit școala elementară la Moinești și Liceul „Ferdinand” din Bacău, a urmat, între 1929 și 1936, Facultatea de Medicină din București. Debutează cu versuri în „Hasmonaea”, continuând să publice cimilituri, snoave, poezii în revista „Renașterea națională” până în anii
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
Renaștere), editat de Al. Dima. Colaborează la periodicele „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue des études latines”, „Rhetorica” „Mittellatinisches Jahrbuch”, „Hermes” ș.a. Prezent cu comunicări în actele unor congrese, are, de asemenea, studii în volume colective. Este traducător în limba română și comentator al unor scrieri de Platon. Lucrările sale au fost bine primite de critica de specialitate. A îngrijit antologia Antichitatea despre artele plastice (1971). C. se afirmă ca un bun cunoscător al metamorfozelor literare și conceptuale
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
Janet - care i-a fascinat. S-au decis să traducă în engleză cartea acestuia Principiile psihoterapiei. Principles of Psychotherapy (1924) a stârnit un mare interes în rândul psihologilor americani, marcați de behaviorism, atât pentru ideile sale, cât și pentru curajosul traducător; ceea ce pare să fi contat și pentru armata SUA. În 1941 a fost numit consultant-șef pentru personalul Marinei americane de război; în anul următor a fost avansat ca psiholog al Biroului de Informații de Război (Office of War Information
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
G., în aceeași perioadă, rămâne o chestiune nelămurită. G. este o personalitate importantă a mișcării iluministe din Moldova. Preocupările sale culturale, orientate spre tipărirea și încurajarea traducerilor, făcute în special din literatura moral-filosofică iluministă, sunt transmise unor emuli din preajma sa: traducătorii Toma Dimitriu (care tălmăcește din elinește, la „osârduitoarea dorință” a lui G., romanul Etiopica) și arhimandritul Gherasim (a cărui traducere din Gabriel Pérau, Taina francmasonilor, nu este străină de interesul lui G., el însuși fiind membru al societății francmasonice). Atras
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
ALEXANDRESCU, Sică [Vasile] (15.IX.1896, București - 6.VIII.1973, Cannes), autor de localizări și traducător. Este fiul Alexandrinei (n. Păltineanu), institutoare, și al lui Vasile Alecsandrescu, actor și publicist. Absolvind, nu fără peripeții, cursurile Liceului „Sf. Sava” din București (ultimele două clase, în particular), tânărul se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și, cum
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
un alt text inedit, aparținând lui Nicolae Titulescu, sub îngrijirea lui Adrian Hamzea. În numărul din 1986, M. N. Rusu își intitulează însemnările Viața secretă a lui Mateiu I. Caragiale și comentează corespondența dintre Septimiu Albini și G. Bogdan-Duică. Dintre traducători, sunt de reținut Grigore Tănăsescu (cu două poeme de Goethe), Angela Ioan, care tălmăcește două schițe din Achile Campanile, și Anatol Ghermanschi. Alți colaboratori: Petre Popovici, Nicolae Onuc, Miruna Runcan, Luana Pop. D.B.
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
, Theochar (1843, Brașov - 22.X.1907, Brașov), scriitor și traducător. Având studii comerciale, A. a condus, până în 1868, tipografia J. Weiss din București. A fost funcționar la Institutul de credit și economii „Albina” din Brașov, oraș unde devine, din 1882, proprietar de tipografie și editură, proprietar și redactor al publicațiilor-magazin
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
ALMĂJAN, Slavco (10.III.1940, Oreșaț, Serbia), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. După absolvirea liceului la Vârșeț, urmează cursurile Facultății de Filosofie din Novi Sad, oraș unde se stabilește și unde își va desfășura activitatea. A fost redactor la Radioul și la Televiziunea din Novi Sad, redactor-șef și responsabil al revistei
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
ai așa-numitei literaturi vechi au izolat operele de climatul care le-a produs, le-au extras abuziv din matca lor potrivită și le-au adus în contemporaneitate. Vechii noștri cronicari sau retori de amvon, oameni ai bisericii sau harnici traducători, ba chiar și onești compilatori au devenit scriitori cu acte în regulă și, mai rău de atât, au fost siliți să se transforme în... "contemporanii noștri". Metoda aceasta s-a generalizat sub presiunea teoriilor literare care au pătruns și la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trecut prea des cu vederea. Cartea a IV-a a Macabeilor, tradusă de Nicolae Milescu sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând (Despre rațiunea dominantă, în varianta contemporană, propusă de Virgil Cândea 73), revizuită de traducătorii Bibliei lui Șerban Cantacuzino, este păstrată în carte, conform ediției protestante a Septuagintei după care s-a făcut traducerea, deși nu e un text canonic. De inspirație stoică, demonstrând faptul că rațiunea este capabilă nu să anuleze, ci să controleze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a propune el însuși o alta mai îndreptățită 81. În fine, N.A. Ursu acceptă ipoteza lui Liviu Onu, editorul modern al textului, conform căruia traducerea i-ar aparține lui Nicolae Milescu, dar adaugă faptul că ea a fost revizuită de traducătorul cronografului numit "tip Danovici", "care ar putea fi chiar Dosoftei, în anii tinereții sale, eventual ajutat de un colaborator apropiat, rămas necunoscut"82. În urma unui excurs cazuistic, el acceptă ca plauzibilă ipoteza lui Ștefan S. Gorovei, menționând și un amănunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în anii tinereții sale, eventual ajutat de un colaborator apropiat, rămas necunoscut"82. În urma unui excurs cazuistic, el acceptă ca plauzibilă ipoteza lui Ștefan S. Gorovei, menționând și un amănunt care ne interesează: manuscrisul traducerii lui Nicolae Milescu, remaniat de traducătorul mai sus pomenit, a fost cel pe care Dimitre Cantemir amintește, în Descriptio Moldaviae, că l-ar fi citit cândva ("legebamus aliquando in Herodoti manuscripti historiis"). Dovada cea mai clară este menționarea unui pasaj interpolat, despre taifalii care ar fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nicolae Milescu. Versetul al paisprezecelea din Levitic este redat de Milescu astfel: "Și brehnacea, și caia și câte-s asemene ei", în vreme ce în Biblia de la 1688 apare termenul "șorlița", care desemnează o altă răpitoare 2. În tălmăcirea modernă a Septuagintei, traducătorul, Eugen Munteanu, preferă termenul "șoim", explicând și varietatea terminologică în diferitele traduceri anterioare și identificând pasărea cu Milvus milvus, din familia falconidelor, "un răpitor diurn, de talie relativ mare, cu coada lungă și înfurcată, numit la noi "gaiță" sau "șorliță
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
neotestamentar (Luca, 17, 37) atestă această confuzie. Iisus le dă acest răspuns misterios discipolilor care îl întreabă despre momentul venirii Fiului lui Dumnezeu, la Judecata de apoi: "Acolo unde vor fi cadavre, acolo se vor strânge și acvilele." Or, toți traducătorii, de la Luther la TOB (traducere ecumenică a Bibliei n.m.), văd aici o aluzie la hoitari și traduc prin "vulturi", când versetul ar putea trimite de fapt la legătura între urmașii lui Cristos sau la euharistie"5. Traducerile românești păstrează confuzia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]