5,651 matches
-
capătul acestora, nod ce face parte din lotul al doilea al tronsonului Timișoara-Lugoj. Prima porțiune din tronsonul Timișoara-Lugoj, de 10 km, a fost realizată de firma Spedition UMB, fiind deschisă în luna octombrie 2012. Cel de-al doilea sector al tronsonului Timișoara-Lugoj, de 25 km, a fost atribuit asocierii Tirrena Scavi - Condotte d’Acqua - Cossi Costruzioni, dar decizia a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar execuția tronsonului a fost scoasă din nou la licitație în luna august
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
în luna octombrie 2012. Cel de-al doilea sector al tronsonului Timișoara-Lugoj, de 25 km, a fost atribuit asocierii Tirrena Scavi - Condotte d’Acqua - Cossi Costruzioni, dar decizia a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar execuția tronsonului a fost scoasă din nou la licitație în luna august 2012. Tronsonul Lugoj-Dumbrava a fost atribuit de asemenea către asocierea italiană Tirrena Scavi - Condotte d'Acqua - Cossi Construzioni, iar acesta include și un segment de legătură la standard de autostradă
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
de 25 km, a fost atribuit asocierii Tirrena Scavi - Condotte d’Acqua - Cossi Costruzioni, dar decizia a fost contestată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar execuția tronsonului a fost scoasă din nou la licitație în luna august 2012. Tronsonul Lugoj-Dumbrava a fost atribuit de asemenea către asocierea italiană Tirrena Scavi - Condotte d'Acqua - Cossi Construzioni, iar acesta include și un segment de legătură la standard de autostradă cu orașul Lugoj, care începe din dreptul localității Balinț.În decembrie 2015
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
standard de autostradă cu orașul Lugoj, care începe din dreptul localității Balinț.În decembrie 2015 a fost dat în folosință, ocazie cu care a devenit accesibilă și porțiunea restantă de 10 km din primul lot al autostrăzii Deva-Lugoj. Lucrările la tronsonul de 32 km Timișoara-Arad au demarat în anul 2009, fiind încredințate firmelor Astaldi și FCC Construccion, și a fost dat în folosință la 17 decembrie 2011. Varianta de ocolire a municipiului Arad, între intersecția cu DN69 și cea cu DN7
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
care face legătura cu DN6 și care urmează să fie prelungită spre Lugoj, a fost deschisă circulației la 23 octombrie 2012, cu 6 luni înainte de termen. În toamna lui 2010 au fost scoase la licitație și proiectele de execuție a tronsoanelor Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj și Lugoj-Dumbrava, câștigătorii licitațiilor de atribuire fiind anunțați public în aprilie 2011. Astfel, lotul întâi din sectorul Nădlac-Arad urma sa fie executat de firma Romstrade, iar lotul al doilea de compania austriacă Alpine Bau. În 2013 însă Alpine
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
Bau. În 2013 însă Alpine Bau a dat faliment când lucrările erau terminate în proporție de 85%, iar lucrările a trebuit să fie reatribuite, licitația întârziind însă până spre sfârșitul lui 2014. În același timp, la firma ce executa primul tronson au fost găsite unele nereguli ce au dus la urmărirea penală a patronului ei, suspectat de deturnare de fonduri, iar contractul a fost reziliat la un moment în care stadiul lucrărilor nu depășea 20%. La noua licitație, compania câștigătoare a
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
câștigătoare a fost asocierea Astaldi-Max Bogl, care a lucrat în ritm susținut, făcând ca perspectiva deschiderii în ianuarie 2015 să înceapă să pară realistă, deși aceasta depindea pe de o parte de lucrările la autostrada M43 din Ungaria cu care tronsonul trebuie să se conecteze la vest, și pe de altă parte de lucrările la tronsonul al doilea din care face parte nodul rutier de la Pecica și care au fost atribuite aceleiași asocieri în septembrie 2014. În cele din urmă, lucrările
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
deschiderii în ianuarie 2015 să înceapă să pară realistă, deși aceasta depindea pe de o parte de lucrările la autostrada M43 din Ungaria cu care tronsonul trebuie să se conecteze la vest, și pe de altă parte de lucrările la tronsonul al doilea din care face parte nodul rutier de la Pecica și care au fost atribuite aceleiași asocieri în septembrie 2014. În cele din urmă, lucrările au fost finalizate în luna iunie 2015, iar în luna următoare segmentul a fost dat
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
M43, care este o ramificație a autostrăzii M5 din Ungaria. Această secțiune de autostradă maghiară a fost inaugurată în iulie 2015. Aceste proiecte au fost aprobate de Uniunea Europeană, 85% din costuri fiind finanțate de către UE, prin Programul Operațional Sectorial Transport. Tronsoanele al doilea, al treilea și al patrulea din autostrada Lugoj-Deva au fost scoase la licitație în luna august 2012, iar câștigătorii licitației au fost anunțați în luna mai 2013. Se estima în 2012 de către oficialii Ministerului Transporturilor că aceste tronsoane vor
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
Transport. Tronsoanele al doilea, al treilea și al patrulea din autostrada Lugoj-Deva au fost scoase la licitație în luna august 2012, iar câștigătorii licitației au fost anunțați în luna mai 2013. Se estima în 2012 de către oficialii Ministerului Transporturilor că aceste tronsoane vor fi finalizate și că se va putea circula pe autostradă de la Sibiu la Nădlac din vara anului 2016. În realitate, au apărut numeroase alte probleme. Lucrările au început fără autorizație de construcție, iar după 2015 Inspectoratul de Stat în
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
exista pe unele porțiuni. Astfel, s-a constatat că, pentru a minimiza impactul asupra faunei din Munții Poiana Ruscă, este necesară realizarea a trei ecoducte pe lotul al doilea al autostrăzii. Aceasta a dus la relicitarea unei părți din acel tronson, întrucât costurile de execuție au crescut mult față de proiectul inițial. O altă problemă de mediu a fost apariția sporadică a unei specii protejate de lilieci. Astfel, în iulie 2016, lucrările erau în mare parte blocate, ele desfășurându-se doar pe
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
lilieci. Astfel, în iulie 2016, lucrările erau în mare parte blocate, ele desfășurându-se doar pe cele câteva porțiuni pe care exista autorizație de construire lotul 2 doar între Traian Vuia și Margina, lotul 3 și jumătate din lotul 4. Tronsonul Sibiu-Pitești urma a fi realizat prin parteneriat public-privat în perioada guvernelor conduse de Emil Boc, dar guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a hotărât ca acesta să fie inclus în Programul Operațional Sectorial de Transport 2014-2020, primind astfel potențial finanțare din partea Uniunii
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
Răzvan Ungureanu a hotărât ca acesta să fie inclus în Programul Operațional Sectorial de Transport 2014-2020, primind astfel potențial finanțare din partea Uniunii Europene. În cele din urmă, guvernul Ponta a licitat și a atribuit execuția studiilor de fezabilitate pentru acest tronson și în 2015 ele au fost transmise la consultantul JASPERS, care însă a constatat că acestea sunt de slabă calitate și că nu permit o confirmare clară a procesului de selecție a traseului. Contractanții studiilor de fezabilitate au preluat pentru
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
fost transmise la consultantul JASPERS, care însă a constatat că acestea sunt de slabă calitate și că nu permit o confirmare clară a procesului de selecție a traseului. Contractanții studiilor de fezabilitate au preluat pentru refacere studiile de fezabilitate pentru tronsoanele Sibiu-Boița și Curtea de Argeș-Bascov, iar în iulie 2016, care era termenul de predare, încă nu terminaseră, studiul pentru întreg tronsonul fiind așteptat abia în primăvara lui 2017. În 1997 consorțiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT) a câștigat licitația
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
clară a procesului de selecție a traseului. Contractanții studiilor de fezabilitate au preluat pentru refacere studiile de fezabilitate pentru tronsoanele Sibiu-Boița și Curtea de Argeș-Bascov, iar în iulie 2016, care era termenul de predare, încă nu terminaseră, studiul pentru întreg tronsonul fiind așteptat abia în primăvara lui 2017. În 1997 consorțiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT) a câștigat licitația pentru reabilitatea integrală a autostrăzii, angajându-se să termine lucrarea în 22 de luni, pentru aproximativ 27 de milioane de euro
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
statut inferior celui de drum expres. Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest, iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție. Din 19 iulie 2012, este circulabilă și o parte de 55,5 din cei 62 km ai autostrăzii București-Ploiești, aflată între centurile celor două orașe. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
sunt în execuție. Din 19 iulie 2012, este circulabilă și o parte de 55,5 din cei 62 km ai autostrăzii București-Ploiești, aflată între centurile celor două orașe. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borș a fost reziliat. Autostrada București-Brașov este primul din cele două sectoare ale autostrăzii. Acesta are o lungime planificată de și va lega orașele București, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Predeal și Brașov. Ruta pe care o va
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
naționale, având și o deosebită importanță economică și turistică. În data de 19 iulie 2012 a fost deschisă circulației autovehiculelor porțiunea în lungime de cuprinsă între șoseaua de centură a Bucureștiului și cea a Ploieștiului. Autostrada este împărțită în patru tronsoane: Primul tronson al autostrăzii București-Brașov este o autostradă de degajare cu o lungime de și sase benzi de circulație. Traseul autostrăzii începe din sectorul 2, mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
și o deosebită importanță economică și turistică. În data de 19 iulie 2012 a fost deschisă circulației autovehiculelor porțiunea în lungime de cuprinsă între șoseaua de centură a Bucureștiului și cea a Ploieștiului. Autostrada este împărțită în patru tronsoane: Primul tronson al autostrăzii București-Brașov este o autostradă de degajare cu o lungime de și sase benzi de circulație. Traseul autostrăzii începe din sectorul 2, mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București-Constanța, la
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
238 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, Euro Construct Trading '98 și COM-AXA, iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor este iulie 2010. A fost primul tronson de autostradă din România executat de firme autohtone. După deschidere, s-a constatat că este necesară existența unui alt nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44, nod deschis în noiembrie 2015. Tronsonul Ploiești-Brașov nu a fost încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014; la această dată, ministrul Ioan Rus avansa termenul de 2017. Porțiunea Comarnic-Brașov urmează să aibă , din
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
și s-a văzut nevoit să renunțe la contract, la sfârșitul perioadei de trei luni în care putea renunța la contract fără penalizări. În 2012, noul guvern român al lui Victor Ponta a reluat procedurile, în urma negocierilor stabilindu-se realizarea tronsonului de aceleași firme VINCI și Aktor împreună cu Strabag, și creșterea costurilor de la 1,2 la 1,8 miliarde de euro, statul obligându-se să acopere diferențele de costuri dacă concesiunea nu se va dovedi suficient de profitabilă printr-o taxă
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
vara lui 2014 data finalizării, data semnării contractului și costurile lui finale nu erau cunoscute încă. Pe data de 15 septembrie 2006 consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, EuroConstruct Trading `98 și COM-AXA a câștigat licitația pentru Tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești cu oferta de 200 de milioane euro, la licitație mai participând alte 3 companii din Uniunea Europeană. Contractul a fost semnat pe data de 25 octombrie 2006, fază în care, în următorul an, constructorul își asuma plata garanției de
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
consorții își depun oferta, dar care este suspendată două luni mai târziu din motive tehnice și legislative, privind accesul companiei câștigătoare pe șantierul vechilor constructori și drepturile asupra proiectului tehnic. În aprilie 2011 ministrul transporturilor Anca Boagiu a acuzat constructorii tronsonului de abandonarea lucrărilor, în timp ce aceștia cereau o nouă amânare și suplimentare a costurilor. Ministerul a trimis acestora notificări de reziliere a contractului. Ulterior, după o serie de negocieri între minister și companiile constructoare, s-a renunțat la reziliere, iar constructorii
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
către Miskolc și Budapesta. Beneficiarul și finanțatorul acestui proiect este Guvernul României, executantul și proiectantul este compania americană Bechtel International Inc. împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka İnșaat ve Sanayi A.Ș. din Turcia. Acest consorțiu a construit primul tronson al autostrăzii Tirana - Priștina (68 km, de la Rrshen la Kalimash, dat în folosință partial în iunie 2009), Autostrada Transilvania reprezentând cel de-al patrulea proiect derulat de către Bechtel și Enka Insaat ve Sanayi A.S.. Contractul cu Bechtel a fost semnat
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]