7,316 matches
-
înălțimile Dorului(la Sinaia este pîrtia de schi Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline de urși și ursoaice), împăratul Goimu- lui(goi: golași, dezbrăcați + im: pămînt) lîngă Ghilgal, 12,24 împăratul din Tirța (tîrță: mic, fără importanță, tîrșă: obstacol, piedică)...13,1 ...și țara care-ți mai ră-mîne de supus este foarte mare. 13,2 Iată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
obligația de a participa la expedițiile militare ale regelui. Ori secuii au trăit amestecați cu românii numai în partea de est a Ardealului, în regiunea colinară și de munte a rîului Mureș. Mai găsim amintit în anul 1301 pe cneazul Ursul care conduce în secuime un sat româ- nesc! Odată cu începutul secolului XlV, puterea ungară confiscă pămînturile româ- nilor transformîndu-i în iobagi, adică persoane fără proprietate funciară și fără drepturi politice, iar mulți dintre conducătorii lor au trecut la catolicism și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din borcanul lui, din pupitrul lui, și pe când o înghițeam „m-a prins” a țipat la mine, eu m-am speriat, dar totul s-a terminat repede și simplu, ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Colegii însă m-au poreclit „ursul” pentru că am umblat la mierea colegului. Mai târziu însă mi s-a zis ursul pentru puterea pe care o aveam în mâini, când strângeam pe cineva în brațe. Aveam ca „șef de clasă”, premiantul clasei, pe nume Bălan T.Vsile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
țipat la mine, eu m-am speriat, dar totul s-a terminat repede și simplu, ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Colegii însă m-au poreclit „ursul” pentru că am umblat la mierea colegului. Mai târziu însă mi s-a zis ursul pentru puterea pe care o aveam în mâini, când strângeam pe cineva în brațe. Aveam ca „șef de clasă”, premiantul clasei, pe nume Bălan T.Vsile, un băiat oacheș, venit din Dobrogea. Era inteligent, cu o foarte bună memorie, silitor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
energie electrică. După o plimbare, cineva din grup s-a întors cu un borcan de miere cumpărat de la magazinul de lângă hotel. A sugerat că ar putea să fie puse borcane de miere pe fiecare stâlp de tensiune, borcanele ar atrage urșii, care cățărându-se să recupereze mierea ar scutura gheața de pe fire. Bineînțeles că ideea nu era aplicabilă, dar dezvoltând ideea cu scuturatul s-a găsit soluția: un elicopter va survola la joasă înălțime liniile de înaltă tensiune iar vibrațiile aerului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de pe liniile de înaltă tensiune, unul dintre participanți s-a întors cu un borcan cu miere cumpărat de la magazinul din colț. A prezentat borcanul cu miere ca fiind foarte important, căci se poate pune câte un borcan pe fiecare stâlp, urșii vor căuta să recupereze mierea și vor scutura și firele de înaltă tensiune. De aici grupul a preluat ideea cu scuturatul, soluția venind: un elicopter va survola linia electrică la joasă înălțime, iar undele sonore vor scutura chiciura. Jocul 10
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Consecințe posibile ale pierderii proprietății apei de a îngheța” un subiect a dat răspunsurile: dispare ninsoarea și zăpada, nu mai mâncăm înghețată, dispar jocurile de iarnă (schiatul, săniușul, hocheiul, etc.), la poli nu va fi gheață, dispar animalele de la poli (ursul polar, foca, morsa, etc.), crește nivelul mărilor și oceanelor, nu vom avea cuburi de gheață, congelarea alimentelor nu va mai fi posibilă, dispar congelatoarele, aerul nu va putea fi respirat iarna (va fi umed și foarte rece), copii nu vor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Cu ușile deschise, București, 1967; Nu trageți în caii de lemn, București, 1967; Durerile altora, București, 1969; Scamatorul, București, 1969; Camera cu oglinzi, București, 1971; Drumul spinos al întoarcerii, București, 1971; Viață de buzunar, București, 1972; Navetiștii, București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Cristea, Interpretări, 73-78; Damian, Intrarea, 103-106; Dimisianu, Prozatori, 93-95; Mircea Iorgulescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, RL, 1971, 9; Alex. Ștefănescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, LCF, 1971, 23; Laurențiu Ulici, „Navetiștii”, REVR, 1975, 2; Cristea, Domeniul, 238-243; Valentin F. Mihăescu, „Patima urșilor albi”, LCF, 1976, 22; Titel, Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente de viață, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 241-244; Ștefănescu, Jurnal, 92-93; Radu G. Țeposu, „Lege și anexă”, 1983, 36
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi în mai multe localități din Muntenia și Oltenia
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
care trăim etc. Faptul că John Lubbock „iubea adînc plantele și animalele” îi prilejuiește autorului din „Viața Romînească” ocazia să citeze și alte cazuri celebre de acest gen la englezi: pe Byron, care ținea un cîine, un lup și un urs, moartea cîinelui pricinuindu-i „cea mai mare disperare”; apoi familia lui Walter Scott, care „a vărsat șiroaie de lacrimi fierbinți” la mormîntul cîinelui Camp al romancierului; în fine, pe Wordsworth, care avea slăbiciune pentru măgăruși; unuia îi spune cu toată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Eugen, Sunt sigur, că În un mediu spiritual de Regiune, ești de acum În miezul a tot ce este artă, creație și posibilități, În Suceava. N-am mai fost de astă toamnă, pe acolo, am trăit În vizuină ca un urs, care se teme de frig și acum, deși razele soarelui sunt Încă timide, am Început să mișc câte puțin. Totuși, nici iarna nu a trecut degeaba, am mai lucrat și am convingerea că am făcut Încă un pas. Astă toamnă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
soțul murea, era văduvă considerată 501. Mă interesează situația. Mă bucur că În noua matale situație, de documentarist 502, vei avea mai puțin de lucru oficial și mai mult... neoficial. Treaba făcută cu plăcere e ușoară, e joc, căci și ursul joacă, dar, pentru că n-o face decât silit, jocul lui e muncă silnică pe viață. Să vezi că vor avea mare nevoie de mata503, domnii din Flt. și cum vin neapărat la controale periodice, ceea ce n-am mai făcut, din cauza
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dar n-am primit nici un semn; de nici un fel. Mă bucur, că Muzeul Literaturii face progrese mari. Nici nu era de așteptat altfel, căci el și-a găsit „Omul”. Că munca matale e pasionată - atunci ea nu e muncă (și ursul „joacă”, dar de nevoie și deci, „jocul” său e muncă a dracului!). Tot ce se face cu plăcere, nu-i muncă. „Purinor”ul va sosi. Am asigurări. Au Început să vină unele, de pildă la Buftea la o cunoștință a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bavareză. Încă nu mi-a scris, sau n-am primit scrisoarea (căci face pe drum circa 10 zile). Sunt Încredințat, că, dat fiind talentul matale excepțional de organizator, Muzeul pentru lit. și artă, va avea alt aspect, decât cel cu urșii, 934 În care cărțile zăceau În beci. Mulțumesc, atât matale cât și d-lui Prof. Popa - pentru zelul, cu care lucrați la Monografia modestei mele persoane. și acum la chestiunile puse de mata! Blutrache este „răzbunarea sângelui”, recte vendetta, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
extrase, rezumate din ele, sau numai indicația unde se găsesc - pentru completarea Monografiei. Sunt foarte curios să văd Muzeul pentru lit. și artă, la care ați depus competență și muncă uriașă. Sunt sigur că va arăta altfel decât celălalt (cu ursul lui Vârnav, care iese dintr-o caraghioasă vizuină). Îmi pare extrem de rău, că n-am văzut filmul cu Flt. Atât mata, cât și dl. Tatos mi-ați indicat ora 16,30 și el a Început la 16. Am venit la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sper ca noul muzeu să nu fie un locaș de lucruri moarte - ci instituție vie, care să țină cursuri, conferințe, festivități etc.580 din produsul bănesc al cărora să se poată și publica ceva581. Eu așa Îl concep. Cel cu urși și alte jivine era altfel. Acesta este de „literatură” - deci altceva. Trebuie, prin urmare, să Vă gândiți și la partea bănească. În acest scop s-ar putea alcătui un comitet de intelectuali (ca prof. Popa de ex.), care să se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni ca albina din toate florile și Îmbogățești adevăratul muzeu din Folticeni, căci urși Împăiați poate vedea lumea În toate muzeele; dar ce aduni mata În „Galerie” (modest numită), nu a adunat nimeni nicăiri. 597 Al orașului Fălticeni. 964 Ion Chirescu posedă partitura lui „Oedip” scrisă de mâna lui Enescu. Mi-a arătat-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
adresa lui Horia L.(ovinescu) și să-i scriu, rugându-l să colaboreze la „Mărturii”. 8) Te felicit, dragă d-le Dimitriu, pentru intensa activitate și mai ales că-ți place. Munca plăcută e joc, jocul silit e muncă (Jocul ursului). 9) Mă bucur de succesele „Galeriei”. Nu mă așteptam să fie vizitat de străini. Tov. Miu Dobrescu Vă ajută? Toate urările de bine de la casă la casă. V. Tempeanu P.S. Vă aștept cu mare plăcere la Buftea. Tansi mă presează
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
informare a stării în care se găsea. Prefectul județului Caraș, colonel pensionar, care venise în uniformă ca să impresioneze și care își exprima în termeni duri critica la adrsa Căpitanului și a oamenilor lui. Nu avea ce să discute cu acest urs la propriu și la figurat, care vorbea de unul singur fără să primească vreun răspuns. După ce i s-a ameliorat starea sănătății, a fost mutat într-o rezervă, singur, cu un jandarm de serviciu la pat și altul afară la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trecut lama briceagului prin ea. Nu mi se părea o armă letală, dar îmi era clar că nici jucărie nu era. Lama era suficient de ascuțită pentru a jupui pielea unui om. Nu era vorba aici de o piele de urs, ci de una sensibilă, ca o coajă de piersică. Briceagul putea servi foarte bine scopului urmărit. După ce a sterilizat lama, individul a lăsat-o puțin să se răcească. A rupt apoi cu mâna stângă elasticul chiloților, dezgolindu-mi penisul. — O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
N-aș fi avut voie să cobor din pat, dar voiam să văd camforul, ploaia și păsărelele. Când stai mult în spital, asemenea dorințe fac deja parte din viața ta. Tu ai fost internat vreodată? — Nu. Sunt sănătos tun. Ca ursul care iese din bârlog primăvara. Plin de vigoare. — Erau păsări cu penele roșii și capul negru. O mulțime. Spre deosebire de ele, graurii arătau ca niște funcționari de bancă. Și ei veneau și ciripeau când stătea ploaia. Știu că am considerat atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
operă a lui C., Spânul și Împăratul Roș. Cruzimea nu le este însă cu totul străină nici personajelor simpatice sau pozitive ale basmului. Se poate vorbi de pildă de cruzimea pedagogică a craiului care, îmbrăcându-se într-o piele de urs și ascunzându-se sub un pod, iese în calea feciorilor lui, ca să le pună la încercare curajul. Cruzimea unor episoade (precum cel al uciderii Cerbului) este foarte mare. După ce retează capul mirificului animal și „se aruncă fără sine în groapă
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Val Panaitescu, București, 1961 (în colaborare cu Frida Papadache), Cronica despre Grieshuus, pref. Val Panaitescu, București, 1972 (în colaborare cu Frida Papadache); Hertha Ligeti, Stelele nu apun, București, 1962; Jules Verne, Doi ani de vacanță, București, 1962; André Massepain, Grota urșilor, București, 1966; Georg Büchner, Pagini alese, introd. Livia Ștefănescu, București, 1967; J.-H. Rosny Aîné, Lupta pentru foc, București, 1969; Chr. M. Wieland, Oberon, pref. Dan Grigorescu, București, 1978 (în colaborare cu Aurel Covaci). Repere bibliografice: Perpessicius, Noi traduceri din
DRAGOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]