5,999 matches
-
Accelerația liniară sau uzual: accelerație, notată de regulă prin simbolul formula 1, este în fizică o mărime vectorială care reprezintă variația vectorului viteză liniară în unitatea de timp. Este un vector legat, având punctul de aplicație în punctul material considerat. Ea are o componentă tangențială formula 2, numită accelerația tangențială și o componentă normală formula 3, numită accelerația centripetă. Mărimea fizică accelerație apare ca parametru al mișccării în ecuațiile diverselor tipuri de mișcări
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
CGS unitatea de măsură pentru accelerație este formula 5 (centimetru pe secundă la pătrat), cunoscută și sub numele "gal" și folosită de exemplu în seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
centimetru pe secundă la pătrat), cunoscută și sub numele "gal" și folosită de exemplu în seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
în seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea acestei relații în formula de mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
mai sus, se găsește că vectorul accelerație instantanee este derivata de ordinul doi a vectorului de poziție în raport cu timpul: Vectorul accelerație liniară, din punct de vedere matematic, este o funcție vectorială de o variabilă reală independentă: formula 15. Relația funcțională dintre vectorii accelerație, viteză și de poziție se scrie sub forma: formula 16 În mecanica clasică, starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie uniformă față de un sistem de referință inerțial sunt stări echivalente în acord cu legea întâi a mecanicii. Aceasta afirmă
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
păstrează una din aceste stări, atâta timp cât asupra lui nu acționează o forță externă. În cazul acțiunii unei forțe externe, starea dinamică a corpului față de un sistem de referință inerțial se modifică prin aceea că are loc modificarea în timp a vectorului viteză. Intensitatea modificării valorii și direcției vitezei trebuie raportat la valoarea intervalului de timp în care ele se produc. Pentru caracterizarea acestei intensități se introduce în studiul mișcărilor mecanice noțiunea de accelarație. Ea este intrinsec legată de forța care produce
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
punctului material aflat într-o mișcare oarecare. Denumirea de "accelerație liniară" este utilizată cu scopul de a o deosebi de accelerația unghiulară sau areolară. În limbaj comun prin folosirea expresiei "accelerație", de regulă, se subînțelege mărimea "accelerație liniară" Pentru definirea vectorului accelerație liniară, se consideră un punct material, aflat în mișcare pe o traiectorie oarecare, notă cu (C) în figura nr.3 din dreapta. Se consideră două momente diferite formula 21 și formula 22, numiți în continuare moment inițial și respectiv moment final, la
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
oarecare, notă cu (C) în figura nr.3 din dreapta. Se consideră două momente diferite formula 21 și formula 22, numiți în continuare moment inițial și respectiv moment final, la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
formula 21 și formula 22, numiți în continuare moment inițial și respectiv moment final, la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
și respectiv moment final, la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]