5,522 matches
-
dus la activarea alunecărilor de teren stabilizate dar și la apariția altora. Activitatea antropică prin modul de utilizare a terenului pe arealele defrișate și prin exploatările miniere modifică substanțial echilibrul și așa destul de fragil al acestor regiuni. Se pot observa versanți și culmi întregi care au fost defrișați recent sau în trecut, unul dintre exemple fiind Culmea Vâlnei-Groapa Oii unde pădurile au fost înlocuite în totalitate cu pășuni, fînețe sau livezi. Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase în depresiuni acolo unde presiunea antropică
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
fînețe sau livezi. Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase în depresiuni acolo unde presiunea antropică crește prin risipirea gospodăriilor și exploatarea irațională a pășunilor. Procesele de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin distrugerea căilor de comunicație. De aceea inventarierea lor și aplicarea unor măsuri de stopare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe versanții cu depozite friabile de gresii și marne; -Mățăul, cu un substrat litologic de marne, șisturi marnoase, gresii, argile sau conglomerate este reprezentativ pentru deplasările în masă; -în bazinul Vâlsanului și al Bughei alunecările au antrenat depozite deluviale cu grosimi de peste
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de marne, șisturi marnoase, gresii, argile sau conglomerate este reprezentativ pentru deplasările în masă; -în bazinul Vâlsanului și al Bughei alunecările au antrenat depozite deluviale cu grosimi de peste cinci metri. Curgeri noroioase au fost semnalate pe Dealul Mățău și pe versantul drept al Văii Galeșului, dar se manifestă mai bine la contactul cu Piemontul Getic unde devin procese modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de peste cinci metri. Curgeri noroioase au fost semnalate pe Dealul Mățău și pe versantul drept al Văii Galeșului, dar se manifestă mai bine la contactul cu Piemontul Getic unde devin procese modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
procese modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte cum ar fi pe versantul stâng al Argeșelului, Chicerei, Valea Iașului etc. Prăbușirile, surpările și rostogolirile apar frecvent în acest peisaj subcarpatic și însoțesc majoritatea văilor mari. Versanții abrupți sculptați
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte cum ar fi pe versantul stâng al Argeșelului, Chicerei, Valea Iașului etc. Prăbușirile, surpările și rostogolirile apar frecvent în acest peisaj subcarpatic și însoțesc majoritatea văilor mari. Versanții abrupți sculptați în gresii sau conglomerate sunt întrerupți adesea de „râpe” de dimensiuni mari, impozante uneori iar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte cum ar fi pe versantul stâng al Argeșelului, Chicerei, Valea Iașului etc. Prăbușirile, surpările și rostogolirile apar frecvent în acest peisaj subcarpatic și însoțesc majoritatea văilor mari. Versanții abrupți sculptați în gresii sau conglomerate sunt întrerupți adesea de „râpe” de dimensiuni mari, impozante uneori iar dintre acestea mai cunoscute sunt: Râpa Corbului la baza căreia sunt bolovani mari rostogoliți desprinși din perete, cuesta Mățăului înconjurată de grohotișuri cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor de ploaie pe suprafața unui versant în condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin desprinderea și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al ploilor favorizează pluviodenudarea și capătă intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin desprinderea și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al ploilor favorizează pluviodenudarea și capătă intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la nord la sud Subcarpații Argeșului se evidențiază prin concordanța trăsăturilor morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel zone deluroase
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ceea ce excavații ulterioare au confirmat. Cercetarea colinei a început de fapt în 1932 sub conducerea britanicului James L. Starkey, însoțit de Harding și Tufnell atât pe Tell ad Duweir cât și pe dealurile din jur. Ei au săpat în întregime versantul de nord vest al Telului Ei au descoperit poartă orașului din perioada regatului ebraic și din epoca persana (în Stratul I și ÎI), valul de apărare extern, micul palat din epoca persana și „Templul Soarelui”. Asasinarea lui Starkey în anul
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică Orientalilor. Depozitele carbonatice generate de izvoarele petrifiante de aici sunt fie de travertin fie de tufuri calcaroase: Declararea inițială a rezervației s-a
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală este localizată în partea sud-vestică a orașului Piatra Neamț, în dreapta râului Bistrița pe unul dintre versanții dealului Cernegura (852 m altitudine). Arealul geografic menționat - care ocupă o suprafață de 198,20 hectare - a fost situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
prin extensie, o porțiune de teren cu suprafața înclinată. ul reprezintă o suprafață înclinată, desfășurată între nivelul interfluviilor la partea superioară și o bază cvasiorizontală reprezentată de podul terasei, luncă, vatra unei depresiuni, câmpie. Prin evoluția generală se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul de adâncire al râurilor. De exemplu, ridicarea Carpaților Meridionali a impus apariția
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
între nivelul interfluviilor la partea superioară și o bază cvasiorizontală reprezentată de podul terasei, luncă, vatra unei depresiuni, câmpie. Prin evoluția generală se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul de adâncire al râurilor. De exemplu, ridicarea Carpaților Meridionali a impus apariția unui versant sudic (spre Câmpia Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul de adâncire al râurilor. De exemplu, ridicarea Carpaților Meridionali a impus apariția unui versant sudic (spre Câmpia Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea continuă a generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
a impus apariția unui versant sudic (spre Câmpia Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea continuă a generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
apariția unui versant sudic (spre Câmpia Română) și unul nordic (spre podișul Transilvaniei; adâncirea precum și îndesirea continuă a generațiilor de văi, în interiorul aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]