5,415 matches
-
estice: oamenii sunt una cu natura și o percep ca un tot fizic și spiritual; mintea și trupul sunt un întreg; oamenii trebuie să accepte natura în loc să încerce să o controleze; știința și tehnologia creează doar iluzia progresului; * în culturile vestice: oamenii sunt separați de natură și "puși în umbră" de un Dumnezeu personal; omul e constituit din minte, corp și suflet; oamenii trebuie să controloze și să manipuleze natura pentru a supraviețui; știința și tehnologia îmbunătățesc viața. Elemente ale concepției
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
puși în umbră" de un Dumnezeu personal; omul e constituit din minte, corp și suflet; oamenii trebuie să controloze și să manipuleze natura pentru a supraviețui; știința și tehnologia îmbunătățesc viața. Elemente ale concepției despre lume în culturile estice și vestice sunt prezentate comparativ și de C. H. Dodd (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003): Rușine și Vină: pentru estici a aduce rușine grupului, a fi vinovat înseamnă a fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
concepției despre lume în culturile estice și vestice sunt prezentate comparativ și de C. H. Dodd (apud Ishii, Klopf, Cooke, 2003): Rușine și Vină: pentru estici a aduce rușine grupului, a fi vinovat înseamnă a fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale estice se bazează pe intuiție și introspecție; culturile laice vestice sunt analitice
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale estice se bazează pe intuiție și introspecție; culturile laice vestice sunt analitice și logice; Moarte și Viață: esticii cred că morții pot influența pe cei vii, aducând noroc sau necazuri; vesticii sunt puțin înclinați spre o asemenea credință; Omenire și Natură: esticii consideră că fac parte din natură și trăiesc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
consideră că fac parte din natură și trăiesc în armonie cu aceasta; vesticii cred că trebuie să controleze natura; A face și A fi: esticii preferă relațiile interumane armonioase, de aceea "a fi" este mai important decât "a face"; pentru vestici este mai important "a face"; Linear și Ciclic: pentru estici ciclul existenței înseamnă naștere viață moarte renaștere; pentru vestici nu există renaștere după moarte; Bun și Rău: în toate culturile oamenii sunt considerați buni, răi sau un amestec din cele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
A face și A fi: esticii preferă relațiile interumane armonioase, de aceea "a fi" este mai important decât "a face"; pentru vestici este mai important "a face"; Linear și Ciclic: pentru estici ciclul existenței înseamnă naștere viață moarte renaștere; pentru vestici nu există renaștere după moarte; Bun și Rău: în toate culturile oamenii sunt considerați buni, răi sau un amestec din cele două; Fatalism și Control: esticii sunt dominați de fatalism, cred că tot ceea ce se întâmplă e dincolo de puterea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mult mai devreme, lucru, din nefericire, imposibil de demonstrat. Indiferent cînd a ajuns primul român pe pămîntul dintre Atlantic și Pacific, despre emigrația română În America nu putem vorbi decît mult mai tîrziu. Un timp Îndelungat, românii descinși pe țărmul vestic al Atlanticului ajunseseră acolo mai mult sau mai puțin Întîmplător și nu putea fi vorba despre o mișcare de populație pe care să o acceptăm că preceda o decizie conștientă a unei etnii care nu se constituiese Încă Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
frontieră ale Europei și importanța lor În stoparea incursiunii migratorilor „barbari”. Însă rușii au Încurajat În Finlanda mișcarea națională - din interes de stat, este adevărat - Împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost propaganda antisuedeză, În regiunile vestice, pe care aceștia le-au controlat. Cu toate acestea, cultura suedeză a contribuit esențial la fondarea unei culturi finlandeze, cei mai importanți savanți fiind educați În universitățile din Suedia. Cazul României. Și În acest caz, Kolarz a identificat prezența mitului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sînt prezentați ca niște genii pe nedrept ignorate de istoria arhitecturii din „lumea vestică”, creatori talentați care operau Într-o societate În plin avînt, ce se scălda În binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali, Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Avându-se în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărți în funcție de zona geografică în care sunt situate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărți în funcție de zona geografică în care sunt situate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe *) 1 euro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărți în funcție de zona geografică în care sunt situate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.3. Zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului - roci metamorfice Tabel nr. IV.3 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărți în funcție de zona geografică în care sunt situate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Orientali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare, constituie culoarul de tranzit favorit al majorității deplasărilor nomade orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu I. Etapele avansării sarmaților în direcția vestică și aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Centrală. Traversarea tot mai frecventă a Niprului de către sarmați survine inițial în cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr., fiind urmată ulterior de infiltrări masive, cel mai probabil cu începere de la sfârșitul secolului I î.Hr. Avansarea în direcția vestică va continua întrun ritm relativ lent, anumite circumstanțe geopolitice favorabile expansiunii sarmatice fiind generate, în a doua jumătate a secolului I î.Hr., de dezmembrarea statului lui Burebista și ulterior de înfrângerea de mari proporții înregistrată de geto-daci și de bastarni
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
social-economică, politică și culturală sau atracția exercitată de aparența de bunăstare a civilizațiilor sedentare dezvoltate în zonele vizate, masele sarmatoalanice vor atinge treptat linia Nistrului, substituindu-se progresiv lumii scitice occidentale în regiunile nord-pontice. Diferitele triburi sarmatice avansează în direcția vestică în mai multe etape, ajungând pe linia Tyrasului la o dată neprecizată, fie în secolele II-I î.Hr., fie în secolele III-II î.Hr., ultima posibilitate părând să fie confirmată atât prin descoperirile arheologice realizate la sfârșitul anilor ’80 în zona Nistrului
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Neagră, veche legătură geologică între cele două mări, continuând apoi pe tot litoralul nord-estic și nordic al Mării Negre și la gurile Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
au putut delimita două zone zone care cuprind cele mai vechi urme sarmatice cunoscute, corespuzând ariei de formare a sarmaților. Astfel, prima grupă de monumente este cuprinsă între Volga și Don, iar a doua între Samara și Ural. Acest grup vestic, în cadrul căruia ar intra iassamații și sirmații, posibilii precursori ai sirakilor și iazygilor, s-a cristalizat în secolele VII-IV î.Hr., extinzându-se treptat și dincolo de Volga, în stepa Kalmukă și în regiunile Astrahan, Volgograd și Saratov. La sud, comunitățile acestei
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
acestei ramificații au pătruns în zona râului Manîci și în spațiul dintre Terek și Kuma, unele morminte ale acestei perioade fiind cunoscute inclusiv pe malul drept al Donului inferior. Grupa de morminte dintre Samara și Ural se distinge de grupa vestică prin unele detalii de ritual funerar și piese de inventar, ocupând teritoriul regiunii Orenburg și întizându-se până în zona orașului Aktubinsk iar la nord până la limita orașelor Kuibîțev și Celeabinsk; limita estică nu a putut fi precizată până în prezent. Mormintele acestui
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
gardă și inele, vârfurile de săgeți din fier cu trei aripioare ș.a., majoritatea lor fiind depuse în mormintele de bărbați. Aceste tipuri au fost produse de sarmații de pe Volga, de pe Don și din Caucaz, răspândindu-se - pe măsura migrației vestice a diverselor grupe iraniene - și în aria apuseană a culturii sarmatice. Alte obiecte caracteristice acestor complexe funerare sunt oglinzile, care se încadrează unei tipologii specifice perioadei târzii, în care predomină oglinzile mici cu mâner pătrat și perforat, ornamentate pe revers
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în catacombă de la Cazaclia, care conține multe elemente specifice acestei grupe iranice, dar absența altor indicii analoge arată că este vorba doar de infiltrări nesemnificative, formațiunile roxolane și aortice fiind, la acea dată, foarte puternice, împărțindu-și hegemonia în aria vestică și respectiv centrală a stepelor nord-pontice. Pentru această etapă, și izvoarele literare sunt destul de clare, confirmându-i pe roxolani ca stăpânitori ai acestor teritorii și menționându-le implicarea în conflictele cu romanii, cărora le provoacă mari pierderi, uneori de legiuni
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]