52,561 matches
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea central-estică a României, pe teritoriile județelor Bacău și Covasna. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervația naturală Nemira. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. dispune de 11 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Găina - Lucina este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Suceava (aproape de
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Maramureș, pe
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Gutâi (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervațiile naturale Creasta Cocoșului și Lacul Morărenilor. „” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din nord-vestul Munților Gutâi. Aria protejată dispune de 9 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri uscate europene, Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
turbării oscilante (nefixate de substrat), Turbării active și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea sudică a Crișanei, pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
adăpostesc, conservă și asigură condiții de viețuire câtorva specii din fauna protejată a țării. La baza desemnării sitului se află cinci specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia ("Canis lupus") lup cenușiu și patru specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Borzont este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Harghita, pe
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
Cnidion dubii" și Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări migratoare: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Harghita - Mădăraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Mare (Chiuveș, Șicasău, Desag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare, Mădărașul Mic). Arealul „Harghita - Mădăraș” a fost desemnat că sit Natură 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita. Aria protejată dispune de șase tipuri de habitate; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Comunități de liziera
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
forestiera și Peșteri în care accesul publicului este interzis. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
din Reghin, amplasat în Str. Vânătorilor nr. 51. Clădirea care adăpostește muzeul este monument istoric () și a fost construită în 1892. O vreme a fost folosită ca locuință și școală profesională. Muzeul a fost înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A fost restaurată în perioada 1989 - 1990. În 1970, Muzeul Etnografic Reghin devine muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare, arie ce depășește limitele județului Mureș și
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
dintre cele mai importante situri pentru stabilirea cronologiei culturii Sântana de Mureș - Cerneahov, pentru identificarea componentei etnice dar și a comportamentelor ce țin de rit și ritual funerar ale purtătorilor acestei culturi, cu atât mai mult cu cât starea de conservare este foarte bună; faptul că așezări din secolele II-III, V-VII, VIII-X p. Chr. au fost descoperite în același punct arheologică face posibilă o comparație a vestigiilor absolut necesară înțelegerii istoriei zbuciumate a primului mileniului creștin; curtea domnească este singurul
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
este un muzeu județean din Târgu Neamț, amplasat în Str. Ștefan cel Mare nr. 33. Complexul muzeal are secții de arheologie, istorie, științele naturii, artă, memoriale, observator, bibliotecă (peste 82.000 volume), Laborator zonal de restaurare și conservare. Clădirea muzeului de istorie a fost construită în anii 1902 - 1903 drept sediu administrativ al Căpităniei districtului Suceava. După 1918 clădirea devine sediul prefecturii și reședință a prefectului, iar după 1944 aici a funcționat Sfatul popular al orașului Suceava. Acum
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
funcționat instituții de învățământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieștean - “Sf. Petru și Pavel”, din timpul domniei lui Al. I. Cuza. În decursul timpului clădirea a fost de mai multe ori restaurată, fiecare intervenție fiind marcată de grija pentru conservarea caracteristicilor inițiale ale monumentului. Ultima restaurare, de mare amploare, a avut loc între anii 1990 și 1995. Cu acest prilej, respectându-se cu rigurozitate personalitatea arhitecturală a monumentului, clădirea a beneficiat de consolidările și modernizările cerute de noua concepție tematică
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Strada Ștefan cel Mare nr. 33, alături de secția de istorie, care constituie Muzeul de Istorie din Suceava. Instituția are secții de arheologie, istorie, științele naturii, artă, memoriale, observator, bibliotecă (cu peste 82.000 de volume), laborator zonal de restaurare și conservare, și patronează mai multe publicații de specialitate, între care "„Anuarul Muzeului Bucovinei”". Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, ce constituie expozițiile permanente: Între expozițiile permanente ale Muzeului Bucovinei există și o secție de
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]