53,335 matches
-
care dovedesc creșterea medie a vieții sunt încurajatoare în acest secol în care apar Departamente (ministere) ale sănătății, inclusiv în Statele Unite (1776). Lumea cere tot mai mult de la medicină și medici și fiecare secol de obicei, se încheie cu insatisfacții critice, uitând de rolul preventiv al fiecărui cetățean în apărarea vieții. În Secolul Luminilor informația medicală e difuzată prin numeroase publicații și instituții. Apare un cadru juridic adecvat, organe specializate supravegherii calității vieții etc. dar neglijențele sociale respectiv ale fiecărui membru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
americani. Numărul lor va crește considerabil în sec. XX, când medicina își va afirma geneticienii săi, îndeosebi în ereditatea normală și patologică: Hermann Müller, M. Lamy, J. P. Turpin, Lejeune. Iată de ce medicii, chiar în sec. XIX, citesc analitic și critic Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență (Londra, 1859), ca și Variația animalelor și plantelor sub influența domesticirii ale naturalistului englez Charles Darwin. Trei celebrități ale sec. XIX grăbesc progresul medicinii: Claude Bernard, Louis
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În societatea actuală, cadrele didactice trebuie să se adapteze din mers la noile cerințe ale sistemului educațional actual, acest lucru putându-se realiza doar prin autoeducație permanentă. Educatoarea trebuie să fie capabilă să se adapteze la condițiile concrete, să privească critic, de pe poziții practice - raportarea la propria experiență, măiestrie, să privească contextual activitățile instructiv - educative. Noua programă pentru Învățământul preșcolar prezintă o abordare sistematică, În vederea asigurării: continuității În interiorul aceluiași ciclu curricular, interdependenței dintre disciplinele școlare ( clasele I - II ) și categoriile de
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
, Gabriel (4.III.1952, București), prozator și traducător. Este fiul Ioanei (n. Roșca) și al lui Mihai Gafița, critic și istoric literar. După absolvirea Liceului „N. Bălcescu” și a Facultății de Limbi Străine a Universității din București (în 1975), va lucra în învățământ ca profesor de limba engleză (1976-1977), apoi (din 1977), ca redactor la Editura Kriterion și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
univers al vulnerabilității captive, pe care îl vor dezvolta și îl vor explicita romanele realiste publicate în anii următori. Deși modest ca reușită estetică, romanul Lumină pentru cei singuri (1975; Premiul Comitetului Central al UTC) se instalează într-o perspectivă critică bine determinată: personajul principal este un tânăr activist la Centrul Universitar, victimă a inadecvării sale existențiale și, în cele din urmă, sociale. Eroul romanului respinge lumea în care trăiește, realitatea cotidiană devenind pentru el din ce în ce mai apăsătoare, până la a ajunge să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
PRADĂ GÂNDULUI, revistă apărută la Iași, lunar, din martie până în iulie 1929, având subtitlul „Literară, artistică, științifică, critică”. Director este Gh. Matei, iar redactor, Valeriu Olăniuc. În Cuvânt înainte se afirmă: „Nu vom reprezenta nici o «școală» cu direcții noi și nici nu vom lupta contra adevărului, care e mai presus de toate.” Publicația își propune promovarea tinerilor scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288995_a_290324]
-
două soții, a replicat țarul, dar eu am un singur Mendeleev . Cel de-al doilea mariaj al său a fost foarte fericit, iar cuplul a avut patru copii. Introdus de soția sa în lumea artei, Mendeleev a devenit colecționar și critic de artă, chiar ales în Academia Rusă de Artă. Cartea lui Mendeleev, Principiile chimiei, a fost scrisă între 1868-1870. În timpul scrierii cărții, D.I. Mendeleev a cercetat relațiile dintre elementele chimice. În urma acestor cercetări a apărut Sistemul Periodic al elementelor care
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
decât opera unei Ființe Atotputernice și inteligente, care după ce a introdus ordinea în lume trebuie să intervină periodic, deoarece forța activă scade în mod constant în universul material și are nevoie de noi impulsuri. În legătură cu această idee va fi formulată critica virulentă a lui Leibniz, care nu putea accepta imaginea unui Dumnezeu care intervenea precum un ceasornicar nepriceput pentru a întoarce rotițele ceasului care înceta să mai meargă. În secțiunea finală din lucrarea Optica, intitulată Queries (Chestiuni), Newton abordează o serie
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
simțită prezența prin influența asupra vitezei de rotație a galaxiei. În general, se consideră că o gaură neagră apare prin colapsul unei stele ce își epuizează combustibilul, adică atomii de hidrogen fuzionează formând heliu până se ajunge la o limită critică de densitate, iar câmpul gravitațional la suprafața sa devine atât de puternic, încât curbează conurile de lumină. Astfel, lumina nu mai poate evada de pe suprafața stelei și apare o gaură neagră. Întrucât lumina, conform teoriei relativității, are o viteză finită
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
MARTIN, Aurel (15.V.1926, Jibou - 15.XII.1993, București), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Bora) și al lui Teodor Martin, subofițer de jandarmi. Își face învățătura la școlile normale din Oradea și Blaj, apoi urmează la Cluj câteva clase de liceu și Facultatea de Litere și Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele contribuții documentare inedite. Fantasticul în proza lui Eminescu, Dramaturgia lui Delavrancea, Contribuții la soarta, în Principate, a antologiei de poezie românească scoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Biberi, „Poeți contemporani”, GL, 1967, 51; Emil Manu, Aurel Martin, LCF, 1968, 1; Felea, Poezie, 210-213; Piru, Varia, II, 476-477; Ungureanu, La umbra cărților, 77-80; Bălan, Artă, 213-216; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 274-278; Săndulescu, Continuități, 249-251; Mircea Iorgulescu, Acolade critice, RL, 1977, 52; Mihăilescu, Conceptul, II, 176-179; Popescu, Cărți, 30-34; Emil Manu, Portrete critice, RL, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Paranteze”, ST, 1981, 11; Felea, Prezența, 80-84; Regman, Noi explorări, 34-37; Dorina Grăsoiu, „Mihail Sebastian romancierul”, RITL, 1993, 3-4; Iordan Datcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Poezie, 210-213; Piru, Varia, II, 476-477; Ungureanu, La umbra cărților, 77-80; Bălan, Artă, 213-216; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 274-278; Săndulescu, Continuități, 249-251; Mircea Iorgulescu, Acolade critice, RL, 1977, 52; Mihăilescu, Conceptul, II, 176-179; Popescu, Cărți, 30-34; Emil Manu, Portrete critice, RL, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Paranteze”, ST, 1981, 11; Felea, Prezența, 80-84; Regman, Noi explorări, 34-37; Dorina Grăsoiu, „Mihail Sebastian romancierul”, RITL, 1993, 3-4; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 154-159; Micu, Ist. lit., 728-729; Dicț. scriit. rom., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
respect reciproc; * comportamentul familial - caracterizat prin relații puternic impregnate afectiv; profesorii nu interacționează numai în cazul activităților profesionale, ci și în activitățile personale (aniversări, evenimente de tot felul); * comportamentul neangajat - caracterizat prin grad de angajare foarte redus, comportament negativist și critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul directorului sunt: * comportamentul suportiv - caracterizat prin grija pentru profesori, deschidere față de sugestiile acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; * comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de sine, identificarea și conștiința eu-lui, identificarea sensului, rolului și statutului sexual și al celui social în adolescență. În ceea ce privește percepția de sine aceasta se modifică și se redimensionează mereu în preadolescență și adolescență. Percepția de sine și imaginea corporală devin critice, datorită schimbărilor de fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și spiritual. ”Narcisismul puberal este alternativ critic și îngăduitor, cu momente devastatoare câteodată” (U. Șchiopu, 1995, p. 216). Procesul dezvoltării conștiinței de sine este lung și sinuos, caracteristicile imaginii de sine constituite în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate de ceilalți, influențând procesul actual de identificare. Mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestora, tratându-i uneori ca pe o povară, fapt care, nu de puține ori, le erodează dezvoltarea conștiinței de sine. Deși dezvoltarea conceptului de sine începe încă din copilăria timpurie și continuă pe întreg parcursul vieții, adolescența reprezintă o etapă critică. Sentimentul identității la adolescent se dezvoltă treptat, pe baza identificărilor realizate în copilărie, când formarea imaginii de sine la copil presupune raportări continue la aprecierile realizate de părinți despre el. Integrarea în mediul școlar, contactul cu grupul de aceeași vârstă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au constatat următoarele rezultate: Din acest tabel rezultă că cei aflați în perioada tinereții sau a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
următoarele condiții: lasă elevului o parte suficientă de inițiativă îi acordă timp pentru elaborarea răspunsului elevul beneficiază de libertate de acțiune care să-i permită alegerea căilor și mijloacelor de expresie a gândirii sale favorizează dezvoltarea judecăților și a spiritului critic i se lasă timp și responsabilitate elevului de a completa, controla sau corija propriul răspuns se cultivă spiritul de cooperare, dar și de confruntare în elaborarea soluțiilor, fără a da ocazia apariției unor rivalități ci a favoriza exprimarea unor puncte
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]