64,222 matches
-
și școala de campanie fără arme; de la 15 ani în sus aceleași exerciții cu arme. Această instrucție se va face numai în practică. 3) Elevii din cele două clase din urmă ale școalelor secundare sunt datori a învăța și în teorie și în practică cu arma școala soldatului, școala de campanie, tragerea la țintă, serviciul în campanie, serviciul de garnizoană și serviciul interior. 4) Elevii cuprinși în art. 3 și care se vor distinge la instrucția militară și vor dobândi și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îndeamnă. Vădit interesat de evoluția raporturilor dintre cei „mari”, Bălăiță a urmărit de la început pînă la sfîrșit regalul intempestivului oaspete. Deși nu-i suferă pe „tipii” de felul lui D. Z. - impetuoși, expansivi, dominatori - și nici nu-i plac - în teorie - „copiile după natură”, a stat totuși, cînd „privitor ca la teatru”, cînd foindu-se în scaun și sughițînd nervos, ba l a și stimulat cu anumite remarci. *Le-am vorbit studenților (ca invitat) despre „Eminescu în conștiința românească”: despre definirea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el, încercînd să-mi anuleze „provocarea”. Bineînțeles, îmi dau seama că ar „deranja” și știu că M. e un „marinar de apă dulce”, dar cine, dacă nu gazeta, între primii, să abordeze astfel de subiecte? Ce rost mai au atunci teoriile din ședințe despre „grija față de om”, pe care ni le fac unii și alții, dacă închidem ochii în fața unor cazuri ca acela al bătrînului din strada Eliberării, exploatat de o zgripțuroaică (mutra o arată) cu teșchereaua plină, și al altor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sociologic de Jean Fourastié. Autorul se îndoiește că dincolo de realizările tehnice putem vorbi de „progres”. Nu există - susține el - decît „erori, cruzimi, orori, eșecuri, reușite, sacrificii, devotamente, eroisme, sfințenii, care au constituit dintotdeauna condiția umană”. Mărturisesc faptul că, obișnuit cu teoria despre „progresul adevărului” și cu cea despre „progresul conștiinței”, afirmația sa m-a frapat. Nu spun că omul de azi e mai bun decît cel de acum un secol, dar cred că are o înțelegere mai largă, iar aceasta i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a și trecut de mijlocul romanului sau al studiului în lucru. *Atenție însă la ceea ce spunea Rivarol în Pensées: „C’est un terrible avantage que n’avoir rien fait mais il ne faut pas en abuser”. *Iată argumente anecdotice pentru „teoria” mea despre „educația privirii”, adică pentru exersarea capacității de a vedea, cînd faci portretul cuiva (om politic, scriitor, filosof, - într-un cuvînt oricui), nu numai calitățile, ci și defectele: „Churchill este unul din cei doi sau trei foarte mari oratori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
impresionează! *Din nou impresii contradictorii despre Eugen Barbu, pe care l-am văzut la televizor în această după-amiază (9 aprilie ’83). Puterea sa e construită pe un aplomb neobișnuit. „Somat” să fie spontan de aparatul de filmat, își trădează slăbiciunile: teoriile sale sînt inconsistente, iar argumentele nu-i vin cu promptitudine. Aerul de om cu multă cultură, care i-a recitit de cîteva ori pe clasici, se împrăștie imediat ce întrebuințează un cuvînt greșit. Și i s-a întîmplat de cel puțin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în anumite sectoare (unul e agricultura), planificarea nu ține seamă de logică și de adevăr. „Niciodată țărănimea noastră n-a fost atît de exploatată”, a îndrăznit el să afirme. După terminarea discuțiilor, el s-a detașat și mai tare de teoriile susținute în referat. M-a luat deoparte și mi-a zis: „Vreți să știți care-i situația reală, sau vreți să știți care i imaginea ei oficială? Situația reală e că planificarea-i... un haos!” * Nu mi-a picat prea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mircea Eliade lui Mesia în Istoria credințelor și ideilor religioase, pagini care m-au dezamăgit și m-au făcut să mi pun întrebarea: „în ce credea Eliade, dacă el credea?” Naratorul din Gaudeamus (piesă tipărită în „Revista de istorie și teorie literară”, nr. 2-3/1986) declara: „Nu cred decît în Christos, cel dintîi și cel mai mare erou al creștinismului”. Însă aceasta era și credința autorului? *Ca și odinioară, acum „opinia publică conformistă (...) este mai vastă și mai puternică decît opinia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acestuia din urmă: „Ce zbieri ca la stînă?” „Individul a rămas cu gura căscată”. Cearta lor a pornit de la o chestiune pentru care eu m-am înfruntat de numeroase ori cu G.: cea a colaboratorilor „nume importante”, „bune pentru imagine”, teorie incorectă moral, căci prin ea erau împroprietăriți cu rubrici unii care mai aveau două-trei, la revistele și ziarele din Capitală, și erau deposedați de posibilitatea de a publica cei ce n-aveau alt defect decît că trăiau la Cîmpina, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
abordate înainte. *Bat clopotele... Nimeni însă nu întreabă de ce sau pentru cine. Pare inutil, de vreme ce există „Mica publicitate” în ziare. *Pot spune despre mine ceea ce spunea cîndva Sartre despre sine: „J’ai toujours pensé contre moi-même”. *După ce lovește, G. face teoria obiectivității: „Domnule, eu nu sînt ranchiunos, nu țin supărare, n-o fac pe pudicul. Îmi place să discut bărbătește. Viața m-a învățat să țin la tăvăleală. Păi, dacă aș sta să mă gîndesc cîți m-au jignit, la Galați
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gîndești - încheie Burlațki cu amărăciune - că totul a început cu denunțarea cultului personalității!” *Tatăl lui Gelu se teme de somn, ca nu cumva să adoarmă definitiv. E o teamă veche. În copilărie, uneori nu dormea cîte două-trei nopți la rînd. „Teoria” sa (dezvoltată la telefon) e că „omul nu poate ști niciodată cînd o să moară”. „Ca și nașterea, moartea e înscrisă în noi”. Însă - recunoaște el - această teorie nu-l ajută să-și învingă teama de moarte, căci durerea îi amintește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o teamă veche. În copilărie, uneori nu dormea cîte două-trei nopți la rînd. „Teoria” sa (dezvoltată la telefon) e că „omul nu poate ști niciodată cînd o să moară”. „Ca și nașterea, moartea e înscrisă în noi”. Însă - recunoaște el - această teorie nu-l ajută să-și învingă teama de moarte, căci durerea îi amintește mereu de ea. Vorbește repede (eu nu apuc să zic decît „da” sau „nu”), împrăștiat, abuzînd de considerații lăturalnice, pentru că îi este frică (îmi repetă) că n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La «Partizanu’» (fabrica de încălțăminte) - o gheată, un haleu; la «Proletaru’» - stofă de înmormîntare, și aceea cu aprobarea directorului!” *Invitat de Toma Dudău, dimineață am vorbit clasei sale de la școala de Partid despre cultură și civilizație, fără a recurge la teorie, ci doar comentînd aspecte și situații din imediata vecinătate, la care probabil n-au reflectat încă îndeajuns: poluarea, lipsa luminii și a căldurii (care sînt produse ale civilizației), insecuritatea persoanelor (mai pot întîrzia la un spectacol de teatru sau la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu ceilalți. *I-am amintit: în privința colaboratoarelor, n-ar trebui uitat ce-a zis „nenea Iancu”: „dacă nu se poate altceva decît respect, trebuie să ne mulțumim și cu atîta - cu respect!” *G. Își maschează ambiguitățile printr-un fel de teorie a deschiderii sans rivages. Astfel, s-a ajuns ca în paginile revistei să fie prezenți, simultan, N. Manolescu și I. Lăncrănjan, Eugen Simion și Dinu Săraru, plus alții la fel de incompatibili. Oare, ei chiar sînt indiferenți la „contextul” în care apar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Culturii la fel de inconștient, d-l Caramitru, a decretat obligativitatea de privatizare a unei instituții care se știa sigur că nu poate supraviețui În regim privat. Cei câțiva oameni care mai eram acolo am fost preluați de Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, În vara trecută, după luni de zile de salarii neplătite la „patronul” În cauză). Nu vă pot trimite prima pagină, cu editorialul respectiv, așa Încât vă transcriu obiectivele și apelul revistei către cititori, precum și un talon de ofertă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i corespondența, voi mai găsi ceva de adăugat, o voi face-o. Până atunci rămân al Dvoastră prețuitor și voitor de bine 249 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, doctor În filologie, șef de secție la Institutul de Istorie și Teorie literară „George Călinescu” din București. 764 Ovidiu Papadima P.S. În nr. 4 al „Revistei de istorie și teorie literară”, anul 1972 - care e acum sub tipar - Într-o recenzie semnată de Bucur Țincu, referitoare la Dicționarul de literatură română contemporană
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și voitor de bine 249 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, doctor În filologie, șef de secție la Institutul de Istorie și Teorie literară „George Călinescu” din București. 764 Ovidiu Papadima P.S. În nr. 4 al „Revistei de istorie și teorie literară”, anul 1972 - care e acum sub tipar - Într-o recenzie semnată de Bucur Țincu, referitoare la Dicționarul de literatură română contemporană alcătuit de Marian Popa, s-a corectat eroarea de acolo, la Îndemnul meu adresat autorului recenziei: s-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mulți ani! Anul nou 1977 cu sănătate, voie bună și belșug, Împlinirea celor dorite Vă urează Dvoastră și familiei Dvoastră cu cele mai frumoase amintiri din Fălticeni. Ovidiu Papadima Doctor În filologie - șef de Secție la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” 250 Referire la o vizită a soților Papadima la „Galeria oamenilor de seamă”, după care i-am Însoțit Într-o plimbare cu largi explicații pe fabuloasa Uliță a Rădășenilor. Ovidiu Papadima se afla În nordul Moldovei pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
alegerea căii libertății. Libertatea e cel mai de preț atribut al ființei umane și nu poate avea decât un singur sens. O disciplină, așa cum o impune regimul, fără libertate, este o dictatură. Credem că socialismul e bun, cel puțin în teorie, și omenirea se îndreaptă către această formă de organizare. Dar un socialism uman în fapte, nu în vorbe, un socialism care să nu fie de tip rusesc. Dacă s-ar proceda ca în Iugoslavia, unde toți sunt liberi să se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
produs într-un moment în care Rusia Sovietică, antrenată într-un conflict de supremație în Asia cu China Populară, a permis vârfurilor comuniste din România să-și atribuie o oarecare independență față de Moscova, ba, mai mult, să-și dezvolte unele teorii cu privire la egalitatea partidelor și specificul național de dezvoltare economică în vederea edificării societății socialiste, libertăți nesancționate de Moscova, mult prea preocupată de conflictul din Extremul Orient și de propriile sale eșecuri în dezvoltarea agriculturii. Cu acest aer de libertate fată de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
interesului național românesc. Evident, aceștia nu pot fi altceva decât dușmanii PCR, dar, în special, dușmanii personali ai președintelui Ceaușescu. La scurtă vreme după venirea sa la putere, Ceaușescu și-a pus la lucru teoreticienii partidului să-i confecționeze o teorie, un suport ideologic care să-l pună la adăpost marxist de unele fenomene de care era sigur că vor apărea ca urmare a măsurilor ce intenționa să le ia pentru păstrarea sistemului de guvernare comunist. Astfel s-a confecționat la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care să-l pună la adăpost marxist de unele fenomene de care era sigur că vor apărea ca urmare a măsurilor ce intenționa să le ia pentru păstrarea sistemului de guvernare comunist. Astfel s-a confecționat la Academia Ștefan Gheorghiu teoria antagonismelor în socialism. Există oare conflicte de muncă în socialism? Există, și faptele o dovedesc, personal am cunoscut greve în România încă din anul 1956 și nu cred să fi existat întreprindere mai mică sau mai mare în care să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
frunte cu detașamentul său de avangardă, Partidul Comunist. Și atunci? Nu cumva erau o expresie a faptului că relațiile de producție sunt necorespunzătoare și trebuie făcut ceva pentru îmbunătățirea lor (Karl Marx)? Și Ceaușescu a făcut-o! S-a emis teoria antagonismelor în socialism care prezintă crize ivite în procesul de producție reduse la un conflict minor de muncă, datorită greșelilor de administrare și nu ca un fapt obiectiv, ca o consecință a relațiilor de producție necorespunzătoare și o repartiție neechitabilă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în mod deliberat (cu fermitate și hotărâre) la distrugerea factorilor de evoluție a societății românești în vederea menținerii acelorași relații involuate de producție, considerând că numai menținerea relațiilor de producție reprezintă cheia menținerii la putere a sistemului comunist. Prin prisma acestei teorii trebuie considerate: 1) Noul cod al muncii. 2) Toate reformele învățământului mediu și universitar (cel puțin 8 în 17 ani-lumină). 3) Legea privind invențiile și inovațiile, care, prin conținutul ei, desființează elementul de cointeresare, taie subsidiile pentru realizarea practică a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai ales când ai de apărat o cauză dreaptă cauza unui popor. Adevărul care i-a înverșunat pe Dictator și pe ciraci, că România este ocupată de români, este usturător ca o lovitură de bici Nu intrăm în amănunte privind teoria literaturii, ci trebuie să subliniem că nivelul estetic ar fi sufocat documentul de viață și apoi nici nu ar fi fost necesar. Romancierul român nu are nevoie azi de cufundare și estetic, ci trebuie să fie purtătorul de cuvânt al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]