52,561 matches
-
de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"); Păsări protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), barza
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița Năsăud și Suceava. Aria naturală se întinde în extremitatea estică a
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bacău, Covasna și Vrancea. Aria naturală se întinde la limita județului Covasna
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), buha ("Bubo bubo"), forfecuța ("Loxia curvirostra
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
și în relaxare. Țipete mai ascuțite pot fi auzite în sezonul împerecherii. În timpul iernii, pasărea este, în general, liniștită. Deși populația se află în declin, specia nu este amenințată de dispariție, conform IUCN Red List, fiind marcată cu stare de conservare „fără risc” ().
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
Pădurea Ciornohal este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Botoșani. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Botoșani, pe
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Salata de icre, cunoscută și sub numele icre bătute, este un mod vechi de preparare a icrelor originare din pește de apă dulce, aplicat și în zilele noastre, în mod diferit, în multe țări europene. Conservarea icrelor cu ulei este cunoscută deja din timpurile Imperiului bizantin. Modul de prepare s-a menținut în țările balcanice, în majoritate sub numele "Tarama", ca de exemplu în Grecia sau Turcia. Pe vremuri s-au bătut numai icre de crap
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
uman descris de Hortensia Papadat-Bengescu aparține „unei burghezii de formație recentă, fără tradiții, fără morală, fără gust”, dar care cultivă luxul și dorește să constituie o elită. Neavând tradiție, societatea burgheză descrisă de Hortensia Papadat-Bengescu duce un efort disperat de conservare, trăind în umbra trecutului infam. Lupta înaintașilor pentru a-și depăși condiția umilă a determinat dezumanizarea lor, acesta fiind prețul plătit pentru ascensiunea pe scara socială. Urmașii lor au moștenit această stare de evoluție sufletească, ce va conduce în timp
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
Puterilor Centrale, precum și posibila apariție a unor conflicte cu unele dintre puterile Antantei, în special Franța și Rusia. Din această perspectivă a sustinut necesitatea încheierii unor acorduri speciale cu Anglia, pe care o vedea, alături de Italia, ca fiind interesată de conservarea echilibrului Balcani. După ultimatumul austro-ungar dat Șerbiei, a primit instrucțiuni să solicite guvernului român să aibă o atitudine moderată față de Viena, într-o încercare de evitare a izbucnirii unui război. Cu aceeași ocazie Fasciotti a făcut cunoscut părții române interesul
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (31%) și Harghita (69%). Aria naturală se întinde în extremitatea
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
amănunțit toate speciile de pești din România, inclusiv și cele de pe litoralul romînesc al Mării Negre. Radu Gheorghe și Radu Elena publică în 2008 „Determinator al principalelor specii de pești din Marea Neagră”. Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN: Toate speciile enumerate mai jos sunt clasificate după originea lor ca native, introduse, invazive și specii accidentale.
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
fost reacoperit cu un strat de nisip vreme de 13 ani (1996-2009) din lipsă de buget. În urma unei donații (din partea Fundației Leon Levy și a lui Shelby White) Autoritatea antichităților a Israelului și primăria Lod au trecut la lucrări de conservare a mozaicului, care a fost prezentat în expoziții și muzee în lume și urmează a fi expus într-un muzeu-centru de vizitatori la Lod. a fost descoperit cu ocazia unor lucrări de construcții vizând introducerea unei conducte de apă și
Mozaicul din Lod () [Corola-website/Science/335111_a_336440]
-
fel de ex-voto, ofrandă pentru împlinirea unei dorințe sau după salvarea dintr-un mare pericol, poate un naufragiu. În iulie 2009 mozaicul a fost redezvelit și prezentat publicului vreme de trei zile. Apoi el a fost transferat la Ierusalim în vederea conservării, iar o parte din el a fost expus în scopul strângerii de fonduri, în mai multe muzee din lume - Metropolitan Museum of Art din New York, Muzeul Legiunii de Onoare din San Francisco, Museul Field din Chicago, Muzeul de artă Columbus
Mozaicul din Lod () [Corola-website/Science/335111_a_336440]