64,222 matches
-
industria siderurgică capitalistă lucrează și ea cu 60-70% din capacitate, dar a eliminat unități depășite, a realizat o enormă creștere a productivității muncii, calitatea și varietatea sortimentală sunt remarcabile și nu construiește în prezent noi combinate. Totul a plecat de la teorii economice simpliste, avându-și izvorul în discursurile lui Lenin și teoriile economice marxiste, potrivit cărora dezvoltarea economică trebuie să se bazeze pe industria grea, cu pivotul ei construcția de mașini. Un plan de investiții exagerat de rapid, efectuat în dauna
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a eliminat unități depășite, a realizat o enormă creștere a productivității muncii, calitatea și varietatea sortimentală sunt remarcabile și nu construiește în prezent noi combinate. Totul a plecat de la teorii economice simpliste, avându-și izvorul în discursurile lui Lenin și teoriile economice marxiste, potrivit cărora dezvoltarea economică trebuie să se bazeze pe industria grea, cu pivotul ei construcția de mașini. Un plan de investiții exagerat de rapid, efectuat în dauna fondului de consum, deci a nivelului de trăi, a procurat și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cele mai sumbre pentru viitorul României și al copiilor noștri. Pe parcursul activității mele am fost și sunt confruntat cu o mulțime de probleme organizatorice, tehnico economice și politice. De mai mulți ani încerc să-mi fundamentez cât mai riguros o teorie care să explice situația economică dezastruoasă a României și să jaloneze întru câtva modul în care s-ar putea ieși din impas. Cert este că în actuala stare de lucruri s-a ajuns în urma aplicării unor măsuri prostești și radicale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și fantomatică și mereu căutăm un liman ferm, vorbele și-au pierdut forța consolatoare, faptele sunt contradictorii. Oare în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unei construcții unice. Necesară, de asemenea, Începând de acum, o istorie a temelor (sens muzical), o reprezentare grafică a lor pentru ca lectura Întregului, Începând cu prima Dumneavoastră carte, să fie conformă spiritului În care sunt scrise. O indicație, pornind de la teoria câmpului, dați În Zilele și jocul. Ultimul Dumneavoastră roman Îmi pare a realiza exprimarea simbolică a unei teme căreia eu i-aș spune a cosmofagiei. Amânca lumea este ocupația simbolică esențială a tânărului inginer care revine În orașul natal, angajat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eu. Manta era un băiat indolent și fără prea multă voință. Mateiaș ar fi putut face ceva. El locuia în oraș și dispunea de mijloace materiale mai mult decât oricare dintre noi. Însă nici el nu se lăsa ușor. În teorie era de părere că trebuie făcut ceva, dar până a păși la înfăptuire, mai era. Văzând această stare de lucruri am coborât la sate. Începutul l-am făcut în comuna Mândra, primul sat pe drumul de țară care duce de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fie prezenți toți acei pe care conta să-i împingă în opoziție față de Comandant. Adunarea a avut loc în casa lui Radu Budișteanu. Cu toate prevenirile, s-a dus și Comandantul acolo. Ceasuri întregi a avut răbdarea să asculte toate teoriile fiecăruia despre tactica de luptă pe care trebuia să o adopte Mișcarea Legionară. cât și asupra formei pe care urma să o aibă conducerea ei. Toate erau îndreptate împotriva lui. Nu s-a economisit nici timp și nici cuvinte cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cazuri deosebit de grave. Îmi amintesc de un singur astfel de caz: camaradul Toader Ioraș, fiind grav bolnav de plămâni, a fost internat într-un spital. Prelegerile prin care Comandantul ne transmitea frământările sale interioare păreau atunci ancorate în abstract și teorie. Așa ni se părea nouă comparația ce-o făcea între obținerea unui grad legionar și obținerea unei distincții militare pe câmpul de luptă, ca urmare a unui moment de exaltare a simțului patriotic convertit într-o bravură. Dar încordarea maximă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un deznodământ previzibil. Pentru a lămuri încă un aspect posibil al morții lui Nicolae Petrașcu vom face apel la studiul lui W. J. Fremouw, Maria de Perezel și Ellis T. (1990) Suicide risk assessment and repons guidelines unde se tratează teoria sociologică a suicidului a lui Gibbs Wilard cu „la loi des phases” - baza studiului echilibrelor psihico-chimice și așa zisul status de incongruitate, în care se susține că un subiect este susceptibil de suicid, dacă, făcând parte dintr-un grup cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a făcut și pe mine să râd. — Cercetările mele sunt prea specializate. Nu mai interesează pe nimeni acustica în zilele noastre, spuse bătrânul. Chiar dacă s-ar aduna laolaltă toți idioții de oameni de știință din lume, tot n-ar pricepe teoriile mele. Oricât ar încerca. Eu sunt cu multe capete deasupra lor. — S-ar putea să aveți dreptate, dar Simbolatorii nu sunt proști. Când e vorba de analiza semnificațiilor, nu-i întrece nimeni. Sunt absolut geniali. Vor descifra toate studiile dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
semnificațiilor, nu-i întrece nimeni. Sunt absolut geniali. Vor descifra toate studiile dumneavoastră fără nici o problemă. Da, știu, și de aceea sunt atât de precaut. Îmi ascund datele și rezultatele, tocmai ca să nu-și bage nasul în ele. Îmi prezint teoriile doar sub forma unor ipoteze vagi și atunci nu mi-e teamă de ei. Cred că nu mă iau în serios nici oamenii de știință, dar nu-mi pasă. Sunt convins că peste vreo sută de ani teoriile mele se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Îmi prezint teoriile doar sub forma unor ipoteze vagi și atunci nu mi-e teamă de ei. Cred că nu mă iau în serios nici oamenii de știință, dar nu-mi pasă. Sunt convins că peste vreo sută de ani teoriile mele se vor dovedi adevărate. Mi-e suficient atât. — Așa o fi. — Hai, spală și transferă toate datele. — Am înțeles. M-am concentrat pe tot felul de calcule timp de o oră. Apoi am luat iar pauză. — Aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
încep viața sexuală cu un bărbat trecut de treizeci și cinci de ani. Și mi-a mai zis că nu-i bine să las asemenea energii să se acumuleze pentru că-mi pot afecta echilibrul psihic. — Da, mi-a ținut și mie o teorie în sensul ăsta. — O fi adevărat? Nu știu ce să zic, nu sunt biolog. Și-apoi, pofta de sex diferă de la persoană la persoană. E greu să faci o asemenea afirmație pe un teren necunoscut. — Tu te numeri printre cei pasionați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și n-au nici memoria omului. — A, deci de aceea v-ați verificat concluziile pe noi. Ne-ați folosit drept cobai. Nu te grăbi să tragi concluzii, te rog. Am să-ți explic mai întâi, cât pot eu de simplu, teoria mea. E general valabilă pentru coduri. Nu există coduri care să nu poată fi descifrate, pentru că ele sunt alcătuite pe baza unor anumite principii comune. Dacă știi principiul, nu e greu să spargi codul. Să zicem că nu știi codul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înseamnă asta, nimeni nu e capabil să dea un răspuns decent. Nimeni nu poate manipula cum trebuie fabrica de elefanți care se află în noi. Freud, Jung și mulți alții au inventat o serie de termeni când și-au publicat teoriile, ca să dea altora prilej de dezbateri. Dar n-au rezolvat nici ei problema spontaneității. Au reușit doar să dea o nuanță oarecum mai scolastică fenomenelor psihologice. Profesorul a izbucnit în râs și părea că nu se mai oprește. Eu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
elementul central absolut necesar. În cazul nostru, miezul conștiinței. În felul acesta putem elimina orice eroare. Înghețăm sistemul de gândire obținut după răzuirea stratului de suprafață și-l punem bine. Este metoda care stă la baza permutărilor și a cărei teorie am pus-o la punct încă înainte de a intra în Sistem. — Deci operație pe creier. Deocamdată e necesară. Dacă mi-aș fi continuat cercetările în direcția aceasta, aș fi evitat operația înlocuind-o cu un fel de stimulare externă asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
clujene a Academiei Române (1972-1992), lector de limbă și civilizație românească la Universitatea din Rochester, SUA (1978-1980) și lector de limba și literatura română la Londra și Cambridge (1980-1982), lector (din 1992), apoi conferențiar la Catedra de literatură română, comparată și teorie literară a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A făcut studii de documentare la universitățile din Praga și Bratislava (1974) și la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1993). Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Folcloristul Enea Hodoș (1974). La
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului, ale semioticii sau psihocriticii și, sedus de mirajul terminologic al teoriilor moderne, alunecă pe panta raportărilor extravagante, citindu-l pe Bacovia prin prisma lui Jung sau a lui Musil. Intimitatea textului (1985; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) este lucrarea unui spirit critic metodic, care caută să extragă, în urma unor analize
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
din Iași (1966), debutează publicistic încă din vremea studenției, la „Iașul literar” (1962). Funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română (1966-1970), secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Manuscriptum” (1971-1980), apoi ca redactor-șef la „Revista de istorie și teorie literară” (1983-1991), iar din 1990 la „Jurnalul literar”. Începând din 1983 este cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A colaborat mai intens la „Iașul literar”, „Astra”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Manuscriptum” (1971-1980), apoi ca redactor-șef la „Revista de istorie și teorie literară” (1983-1991), iar din 1990 la „Jurnalul literar”. Începând din 1983 este cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A colaborat mai intens la „Iașul literar”, „Astra”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”. Prima carte a lui F., Biografii posibile, apărută în 1973, a fost realizată în colaborare cu Ileana Corbea, fiind urmată
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
de istorie și teorie literară” (1983-1991), iar din 1990 la „Jurnalul literar”. Începând din 1983 este cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A colaborat mai intens la „Iașul literar”, „Astra”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”. Prima carte a lui F., Biografii posibile, apărută în 1973, a fost realizată în colaborare cu Ileana Corbea, fiind urmată de alte două volume din aceeași serie (1976-1983). Interviurile adunate aici tind să realizeze o istorie subiectivă
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
filologie cu teza Cărți și elemente de retorică în literatura română din secolul al XIX-lea. Secretar general de redacție al revistei „Limbă și literatură” și membru în Biroul Consiliului Societății de Științe Filologice. Colaborează la „Revista de istorie și teorie literară”, „Literatorul”, „Kurier der Bochumer Gesellschaft für Rumänische Sprache und Literatur”. Situându-se între puținii specialiști în istoria retoricii românești, F. realizează trei antologii ale acestui tip de lucrări. De la prima, Retorică românească (1980), urmată de ediția Dimitrie Gusti, Retorică
FRANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
al unui grup de tineri intelectuali sibieni cu simpatii junimiste, dintre care se detașează I. Bechnitz și D. Comșa, prietenul lui Mihai Eminescu, Aurel Brote și Eugen Brote. Gazeta adoptă ortografia fonetică a „Convorbirilor literare”. Se face simțit și ecoul teoriei formelor fără fond, mai ales în articolele politice ale lui D. Comșa. Ideile junimiste sunt însă adaptate la realitățile din Transilvania, dându-se prioritate chestiunii naționale și, în continuare, realizării unei culturi accesibile, care să-și întemeieze originalitatea pe literatura
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
până în 1953). Tot în București, devine documentarist la Institutul de Folclor (1957-1964), cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1964-1975) și la Institutul de Etnografie și Folclor (1975-1982). Și-a luat doctoratul în filologie la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, cu teza G. Coșbuc și creația populară (1970). Primele articole i-au apărut în „Revista de folclor” (1956). F., un „eminent folclorist” (cum l-a caracterizat Petru Caraman), și-a ales ca subiect al primei sale cărți
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
să-i fie opus studiul monografic, apelului la traduceri să-i fie preferat recursul decis la documentele în limbile respective, examenului univoc să-i ia locul considerarea faptelor pe un câmp larg, parțialismul să cedeze locul inventarului de subiecte, iar teoriei împrumutului se cade să-i fie opusă teoria fondului comun, ceea ce nu ar duce la negarea provenienței sud-dunărene a unor subiecte. Ca modele de urmat, F. și-a ales dintre comparatiști pe B.P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, D. Caracostea, M. Gaster
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]