52,561 matches
-
mâncări cu ciuperci mixte de categorie inferioară. În afară de aceasta, ei pot fi tăiați felii și congelați. De asemenea este posibilă, după tăierea în felii, uscarea lor. Foarte gustoși sunt preparați ca Duxelles (un fel de zacuscă). Se pretează și la conservarea în oțet sau ulei. Împovărarea hribului murg cu izotopul Cs este și aproape 30 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl în multe regiuni ale Europei mai mare decât valoarea limită de 600 Becquerel pe kilogram, hotărâtă de către Uniunea Europeană pentru
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
în calea migrației (baraje, diguri) și retragerea excesivă a apei în timpul perioadelor cu debit scăzut. În România și Republica Moldova este o specie rară și pe alocuri vulnerabilă cu declin numeric continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
pești sunt reducerea debitului cursurilor de apă, poluării și modificările antropice a albiilor râurilor, introducerea unor specii alogene de pești sau a unor cantități mari de pești autohtoni prădători, pescuitul sportiv. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de vad : Apuseni, Călimani-Gurghiu, Cheile Nerei-Beușnița, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Crișul Repede amonte de Oradea, Cușma, Defileul Crișului Negru, Defileul Crișului Repede-Pădurea Craiului, Defileul Jiului, Domogled-Valea Cernei, Lunca Buzăului, Lunca Râului Doamnei, Lunca Timișului, Munții
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
și sunt determinate pe baza relației dintre constanta elastică și masa corpului: Energia cinetică a oscilatorului este: Acțiune forței elastice determină oscilatorul să acumuleze o energie potențială elastică: astfel că energia mecanică totală a oscilatorului este: Această relație reprezintă legea conservării energiei în cazul oscilatorului armonic liniar. Energia cinetică și energia potențială a oscilatorului sunt variabile în timp, transformându-se una în alta, dar în așa fel încât suma lor (energia mecanică totală) să rămână constantă. Considerăm un pendul gravitațional alcătuit
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
nefixate de substrat); ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: jder de copac ("Martes martes"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), vipră ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
un număr mai mare de ouă (până la 7) în sezoanele bune, când hrana este abundentă. Incubația durează circa 30 de zile. Puii se acoperă cu pene și pot zbura la 5-6 săptămâni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) șorecarul încălțat este listat ca specie neamenințată cu dispariția (LC). Nu sunt amenințări evidente în locurile de reproducere, dar cartierele de iernat sunt supuse unor perturbări ale habitatelor și altor presiuni umane. Populația globală este
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
au fost plantate speciile cu trăsături arhaice din familiile "Berberidaceae" și "Ranunculaceae", iar depărtându-ne de deal, urmează familiile mai tinere. Ín prezent grădina botanică dispune de 3300 dendrotaxoni, din care 1500 de taxoni fac parte din programul național de conservare genetică. În primul rând sunt colecționate speciile habitatului natural, dar se găsesc și specii cultivate. Un număr mare de arbori și arbuști rari din toate zonele geografice ale climatului temperat îmbogățesc colecția. Grădina botanică dispune de o seră tropicală și
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]
-
zona "Turnhoutsepoort", unde se intersectează bulevardele "Turnhoutsebaan" și "Noordersingel". Gura stației este amplasată pe strada "Buurtspoorweglei", la intersecția acesteia cu "Noordersingel". Stația a fost construită în cadrul Tunelului Rozenpijp, iar lucrările au debutat în 1978 și sunt, din 1989, puse în conservare. Scopul principal al construcției Foorplein era de a facilita accesul către gara feroviară Borgerhout din apropiere. Stația Foorplein este situată la circa 600 de metri nord de stația Zegel și, în ciuda faptului că e construită într-un spațiu strict delimitat
Foorplein (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335549_a_336878]
-
rețeaua de tramvai din Antwerpen. Stația este situată în estul orașului, în districtul Borgerhout, sub strada "Collegelaan", la intersecția cu "Steenenbrug". Stația a fost construită în cadrul Tunelului Rozenpijp, iar lucrările au debutat în 1979 și sunt, din 1989, puse în conservare. Contrar celorlalte stații de pe Reuzenpijp, a căror construcție a început în 1978, șantierul pentru Collegelaan a debutat un an mai târziu, pentru că "Maatschappij voor het Intercommunaal Vervoer te Antwerpen" (în ) (MVIA) nu vedea niciun avantaj prin amplasarea unei stații în
Collegelaan (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335560_a_336889]
-
Reuzenpijp (în ) este numele unui tunel de premetrou din orașul belgian Antwerpen. Începute în 1977, lucrările la tunel au fost oprite în 1981, când acesta se afla deja la faza de construcție neamenajată și neutilată, și au fost puse în conservare timp de 30 de ani. Reuzenpijp este alcătuit din două tuburi suprapuse, tubul spre ieșirea din oraș fiind cel mai adânc. Totuși, cele două linii sunt la același nivel în stațiile Astrid, Collegelaan și Morckhoven. Numele tunelului provine de la procesiunile
Tunelul Reuzenpijp () [Corola-website/Science/335579_a_336908]
-
său vitreg, savantul s-a înapoiat din nou în România, reușind apoi cu mare greutate să plece definitiv la Universitatea din Uppsala, unde era nevoie de un om de știință care să fie capabil să se ocupe de identificarea și conservarea colecțiilor vii. Această instituție se numește până astăzi "Mykoteket" (Colecția de culturi a Universității Uppsala) și funcționează în cadrul „Institutului de Botanică Sistematică” al universității. Din cauza experienței dobândite, Ovidiu a fost angajat acolo în 1984 și și-a dedicat aproximativ 20
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
la suprafață pe "Turnhoutsebaan", linia spre Deurne și linia , care circulă pe "Stenenbrug" către cimitirul Silsburg din Deurne. Lucrările la stație au început în 1977, odată cu cele la tunelul Reuzenpijp, dar fost stopate în 1981 și puse de atunci în conservare. Pe 3 aprilie 2008, ministrul flamand pentru Lucrări Publice, Energie, Mediu și Natură, Hilde Crevits, a răspuns unei interpelări a parlamentarului Ludwig Caluwé că stațiile Drink și Zegel vor fi deschise în cadrul Planului Pegasus, iar liniile de tramvai rapid 10
Zegel (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335614_a_336943]
-
reactorului NRX, și-a îndreptat atenția către fizica neutrinilor, aducând contribuții fundamentale la ceea ce avea să devină fizica interacției slabe. Neutrinul a fost introdus de Pauli în 1930, ca particulă ipotetică de masă zero sau foarte mică, pentru a satisface conservarea energiei în dezintegrarea beta. În teoria formulată de Fermi în 1934, procesul elementar este neutron → proton + electron + neutrin, iar dezintegrarea beta a unui nucleu cu număr de masă A și număr atomic Z decurge în forma Secțiunea eficace calculată pe
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
dată în Valea Jiului, stâlpii hidraulici cu pompă centrală și grinzile articulate de 1,25 m lungime Producția de cărbune extrasă era transportată la Preparația Lupeni cu ajutorul unui flux de benzi rulante. În luna decembrie 1998 s-a propus trecerea în conservare a minei, dar mina a continuat să funcționeze ca sector al minei Lupeni, după ce la 1 octombrie 2005, a fost desființată ca unitate de sine stătătoare. Prin Hotărârea de Guvern Nr. 644 din 20 iunie 2007 s-a aprobat închiderea
Exploatarea Minieră Bărbăteni () [Corola-website/Science/335697_a_337026]