52,561 matches
-
lui Medina Sidonia, Sanlucar de Barrameda, care adăpostește una dintre cele mai mari arhive private din Europa. A publicat mai multe române, iar activitatea să istoriografica destul de controversat și controversat. El a dedicat o mare parte a vieții sale pentru conservarea și catalogarea arhivei Casei Medina Sidonia, precum și crearea Fundației Casă Medina Sidonia. Copilăria shi tinerețea. Luisa Isabel Alvarez de Toledo și Maura a fost fiica lui Joaquin Alvarez de Toledo și Caro, XX Duce de Medina Sidonia, iar Maria del
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
din situl arheologic a fost descoperită și excavată în anii 1960 de către Vangjel Toci; restul a fost excavat în anii 1980 de către Lida Miraj. După excavare, amfiteatrul a început să se deterioreze lent, deoarece nu s-au realizat lucrări de conservare până în anii 2000, iar în jurul sitului s-au construit mai multe clădiri. În anul 2004 Universitatea din Parma a început realizarea unor lucrări de restaurare pentru a salva acest monument. Amfiteatrul are o formă eliptică, cu axele de 132,4
Amfiteatrul din Durrës () [Corola-website/Science/335793_a_337122]
-
alocuri, cavea edificiului este încă vizibilă. Situl arheologic funcționează în prezent ca muzeu. Amfiteatrul este înconjurat pe toate părțile de orașul Durres, iar clădiri moderne sunt construite chiar deasupra unei secțiuni a arenei. Presiunea urbană produsă de dezvoltarea orașului amenință conservarea pe termen lung a sitului. Municipalitatea din Durrës plănuiește în prezent să demoleze clădirile din vecinătatea amfiteatrului. De-a lungul anilor, structura monumentului a început să se deterioreze lent, ca și mozaicurile și frescele. Există în prezent deficiențe structurale care
Amfiteatrul din Durrës () [Corola-website/Science/335793_a_337122]
-
Finlandei să treacă de partea nou-înființatei Forțe de Apărare a Teritoriului, pentru a apăra Estonia de înaintarea sovietică. Se spera că participarea activă la un astfel de război va atrage susținerea occidentală pentru cauza independenței Estoniei față de URSS și deci conservarea independenței țării. Când germanii s-au retras în septembrie 1944, Uluots a numit un nou guvern, în funcție cu . La 20 septembrie, a fost proclamat guvernul național al Estoniei. Forțele estone au ocupat clădirile guvernamentale din și au cerut forțelor
Jüri Uluots () [Corola-website/Science/335794_a_337123]
-
testării trebuie să aibă mai puțin de 3 etape, să ofere rezultate în mai puțin de 30 de minute și să nu impună exigențe în ceea ce privește securitatea biologică dincolo de purtarea echipamentului de protecție individual. Cerințele operaționale suplimentare impun o facilitate a conservării și reconstituirii reactivilor și o perioadă a formării a personalului care să nu depășească o jumătate de zi. Testul ideal și echipamentul portabil asociat nu trebuie să necesite alimentare cu energie electrică și întreținere. Șaisprezece dosare documentare pentru testele diagnostice
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Castani”, Pietrele Moșu și Baba și Stanii Clițului . La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: uliu porumbar (Accipiter gentilis), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață mare ("Anas platyrhynchos") lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor ) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
va întreba, dacă acțiunea lui poate coexista cu Ideea de umanitate ca scop în sine. Dacă, pentru a scăpa de o stare dificilă, se distruge pc sine însuși, el se servește de o persoană numai ca de un mijloc pentru conservarea unei stări suportabile pînă la sfîrșitul vieții. Dar omul nu este un lucru, prin urmare nu este ceva care să poată fi folosit numai ca mijloc, ci trebuie să fie considerat în toate acțiunile lui totdeauna ca scop în sine
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
Frumoasa este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei (la interferența cu ținutul istoric al Olteniei), pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Hunedoara
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
de acumulare executat pe râul Sebeș), Barajul Negovanu (pe râul Sadu), Barajul Vidra (pe râul Lotru); precum și câteva lacuri de origine glaciară (Iezerul Șurianul, Iezerul Mare, Iezerul Mic). Aria naturală „Frumoasa” a fost desemnată ca sit Natura 2000 în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
pe râul Sadu), Barajul Vidra (pe râul Lotru); precum și câteva lacuri de origine glaciară (Iezerul Șurianul, Iezerul Mare, Iezerul Mic). Aria naturală „Frumoasa” a fost desemnată ca sit Natura 2000 în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de fag
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
alpin; Turbării active și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase. La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de specii faunistice, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb (" Dendrocopos leucotos"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), huhurez
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
strâns legată de oceanografie și studiază relațiile dintre diversele fenomene și schimbări din mări și oceane, răspândirea și adaptarea organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
tentative de a se înscrie la doctorat în perioada respectivă sunt respinse de către forurile județene a PCR. In anul 1991 obține titlul de cercetător principal gr. I. Din anul 2000 și până la pensionare (2009) îndeplinește și funcția de șef Departament Conservarea Biodiversității și Resurse Naturale (INCDDD Tulcea). Locuiește la Tulcea din anul 1977. Este căsătorit și are un fiu. In 1991 obține conducerea proiectului de evaluare a florei și faunei sălbatice de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în vederea elaborării măsurilor de
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
După 1995 primește responsabilitatea și altor proiecte care au ca principal obiectiv evaluarea și protecția biodiversității, mai ales în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării, dar și la nivelul întregii țări ca de exemplu “Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității. Zone umede’’ (1995-1996). In perioada 2006 -2010 (un an ca pensionar) colaborează la proiectul Natura 2000, fiind principalul evaluator al faunei piscicole de interes comunitar la nivelul întregii țări. In acest sens , întreprinde mai multe expediții de cercetare a
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
asocierea condusă de ACI Cluj-Napoca cu privire la rezultatul procedurii de achiziție publică organizată de Primăria Cluj-Napoca. În consecință, lucrările la Sala Polivalentă, aflate la un procent de realizare a investiției de circa 65%, au fost oprite, iar șantierul a intrat în conservare. Primăria Cluj-Napoca și asocierea condusă de constructorul CON-A au declarat recurs împotriva hotărârii Tribunalului Cluj, iar dosarul cu numărul 620/33/2012 a fost judecat de Curtea de Apel Cluj. Pe data de 11 iunie 2012, Curtea de Apel
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
amfibieni, pești, insecte) caracteristică Apusenilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstun mare ("Apus melba"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
de floră și faună specifică lanțului carpatic de curbură. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări migratoare semnalate în arealul sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice), sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria naturală dispune de șase clase de habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]