64,222 matches
-
cedarea unei porțiuni suficient de mari din drepturile lor naturale unei singure autorități. Aceasta, numită Leviathan (și care poate fi reprezentată de monarhie, aristocrație sau democrație), va asigura securitatea socială necesară conviețuirii pașnice a membrilor săi. Cu toate că are merite indiscutabile, teoria hobbesiană asupra naturii și apariției statului nu oferă explicații corecte. Prima obiecție are la bază perspectiva evoluționară În științele sociale inaugurată de către Axelrod (1984). Pe scurt, singura evoluție posibilă dintr-o stare inițială de război al tuturor Împotriva tuturor este
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale sectorului public, Începând cu anii ’80, bazate pe implementarea unor principii de management dezvoltate În sectorul privat prin „dezagregare, competiție și stimulare” (Dunleavy et al., 2006). În problema aflată În discuție, NPM Încearcă să răspundă unor critici venite din partea teoriei alegerii publice la adresa modelului formal, Însă la un nivel mai degrabă superficial, Întrucât Încearcă să găsească soluții limitate, de management, la probleme structurale ale modului de organizare politică. A fost constatată epuizarea tracțiunii acestui val de reforme ca și efectul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să fac o scurtă prezentare a principalelor demersuri teoretice care Încearcă să sintetizeze și să explice procesul de formare a politicilor publice europene. 1. Sinteza principalelor linii teoreticetc "1. Sinteza principalelor linii teoretice" În această parte a lucrării, sunt prezentate teorii și modele care se raportează la niveluri diferite de analiză decizională și sintetizează procesul decizional comunitar prin „ruperea” lui pe etape și includerea În categorii elaborate după criterii diferite. Aparent, nu ar exista nici un motiv să alăturăm opțiuni teoretice atât
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Aparent, nu ar exista nici un motiv să alăturăm opțiuni teoretice atât de diferite. În cazul de față, procesul decizional și de elaborare și implementare de politici este unul extrem de complex, atipic pentru situațiile naționale la care s-au raportat aceste teorii și modele la formare 1. Ca urmare, după cum afirma Richardson (1996), nu ne putem baza pe o singură teorie sau un singur model care să ne explice Întregul proces decizional comunitar. Avem nevoie de mai multe teorii și modele care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și de elaborare și implementare de politici este unul extrem de complex, atipic pentru situațiile naționale la care s-au raportat aceste teorii și modele la formare 1. Ca urmare, după cum afirma Richardson (1996), nu ne putem baza pe o singură teorie sau un singur model care să ne explice Întregul proces decizional comunitar. Avem nevoie de mai multe teorii și modele care să explice lucruri diferite despre acest proces. Se ajunge, astfel, ca „un proces decizional de tip coș de gunoi
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
au raportat aceste teorii și modele la formare 1. Ca urmare, după cum afirma Richardson (1996), nu ne putem baza pe o singură teorie sau un singur model care să ne explice Întregul proces decizional comunitar. Avem nevoie de mai multe teorii și modele care să explice lucruri diferite despre acest proces. Se ajunge, astfel, ca „un proces decizional de tip coș de gunoi 2 să fie explicat de un model de tip coș de gunoi”3, prin mai multe teorii și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
multe teorii și modele care să explice lucruri diferite despre acest proces. Se ajunge, astfel, ca „un proces decizional de tip coș de gunoi 2 să fie explicat de un model de tip coș de gunoi”3, prin mai multe teorii și modele, alăturate, aparent, la Întâmplare. În aceste condiții, unele teorii și modele prezentate aici vor avea puncte comune, dar, cu riscul de a ne repeta, le voi prezenta separat, pentru o mai mare claritate. 1.1. Modelul rețelelor decizionale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
proces. Se ajunge, astfel, ca „un proces decizional de tip coș de gunoi 2 să fie explicat de un model de tip coș de gunoi”3, prin mai multe teorii și modele, alăturate, aparent, la Întâmplare. În aceste condiții, unele teorii și modele prezentate aici vor avea puncte comune, dar, cu riscul de a ne repeta, le voi prezenta separat, pentru o mai mare claritate. 1.1. Modelul rețelelor decizionale Heclo (apud Richardson, 1996) afirma că, În cazul politicilor UE, este
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este politică sau legalistă. Deciziile luate la acest nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul macroteoriilor de tipul neorealismului și neofuncționalismului. Neorealismul 1, teoretizat de Kenneth Waltz În Theory of International Politics (1979), a fost aplicat la UE ca o teorie conform căreia guvernele naționale sunt „gardienii” tratatelor. Neofuncționalismul, foarte des comparat cu interguvernamentalismul 2, este o teorie nenormativă care s-a fundamentat pe ideile lui David Mitrany. Neofuncționalismul pleacă de la aceleași prezumții ca și interguvernamentalismul, dar interguvernamentalismul consideră că integrarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tipul neorealismului și neofuncționalismului. Neorealismul 1, teoretizat de Kenneth Waltz În Theory of International Politics (1979), a fost aplicat la UE ca o teorie conform căreia guvernele naționale sunt „gardienii” tratatelor. Neofuncționalismul, foarte des comparat cu interguvernamentalismul 2, este o teorie nenormativă care s-a fundamentat pe ideile lui David Mitrany. Neofuncționalismul pleacă de la aceleași prezumții ca și interguvernamentalismul, dar interguvernamentalismul consideră că integrarea are loc În urma acțiunii intenționate a statelor pe baza puterii pe care o au, spre deosebire de neofuncționalism, care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
UE, În mod special cele ale Comunității, asupra procesului politic (Dowding, 2000), aflat În strânsă legătură cu elaborarea de politici. Majoritatea autorilor care folosesc analiza instituțională pentru a explica procesul decizional european combină, de fapt, elemente ale analizei instituționale cu teoria alegerii raționale. Al treilea nivel de analiză constă În deciziile de rutină referitoare la formularea și implementarea de politici. Aceste decizii se iau la nivelul subsistemic. Actorii principali sunt: Comisia, Secretariatul Consiliului, comitetele și actorii privați, iar raționalitatea acestora este
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
făcut un anumit lucru, după ce s-a decis la nivelurile superioare ce trebuie făcut. Comisia este un bun exemplu de implicare În procesul decizional de la vârf În stabilirea scopurilor. Deciziile luate la acest nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul teoriilor care se bazează pe conceptul de rețele de politici 1. Prin urmare, Peterson propune ca deciziile europene să fie Împărțite În trei categorii și, În funcție de fiecare În parte, să apelăm la alte teorii deja existente, pentru a putea Înțelege respectivele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul teoriilor care se bazează pe conceptul de rețele de politici 1. Prin urmare, Peterson propune ca deciziile europene să fie Împărțite În trei categorii și, În funcție de fiecare În parte, să apelăm la alte teorii deja existente, pentru a putea Înțelege respectivele procese. 1.3. Modelul agregării preferințelor și modelul transformării preferințelor Eberlein și Kerwer (2002) Împart Încercările de a teoretiza modul de guvernare european În două mari categorii: cele care consideră că procesul de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de a teoretiza modul de guvernare european În două mari categorii: cele care consideră că procesul de luare a deciziei constă Într-o agregare a preferințelor și cele care consideră că avem de-a face cu o transformare a preferințelor. Teoriile de agregare a preferințelor se bazează pe imaginea procesului decizional european, aceea de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se iau În urma agregării preferințelor manifestate la nivelul diverselor arene de decizie de la nivel național și supranațional. Aceste
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
decizie de la nivel național și supranațional. Aceste arene sunt fie strâns cuplate (tight coupled systems), ceea ce implică faptul că arenele implicate au capacitatea de a se influența una pe cealaltă, fie slab cuplate (loose coupled systems). Conform celor doi autori, teoriile de agregare a preferințelor au un succes mai mare la identificarea problemelor decât la explicarea modului În care acestea sunt rezolvate. Transformarea preferințelor nu se face prin coerciție, ci prin schimb de informații și negocieri Între actori. Conform teoriilor de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
autori, teoriile de agregare a preferințelor au un succes mai mare la identificarea problemelor decât la explicarea modului În care acestea sunt rezolvate. Transformarea preferințelor nu se face prin coerciție, ci prin schimb de informații și negocieri Între actori. Conform teoriilor de transformare a preferințelor, eficiența deciziei asupra politicilor europene depinde de deliberările dintre experți, care au loc În comitete. Însă aceste deliberări nu sunt neapărat democratice, pentru că se poartă În afara sferei publice. Această abordare are la bază conceptul de supranaționalism
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alt element Îl reprezintă externalitățile transnaționale. Atunci când un stat membru este pus În fața efectelor acțiunilor sale asupra celorlalte state, prin intermediul diverselor mecanisme europene, respectivul stat este mai dispus să-și coordoneze acțiunile cu cele ale celorlalte state. Ambele tipuri de teorii au ca principală limită faptul că nu abordează „noile metode de guvernare”1. 1.4. Modelul formelor de intervenție și al mecanismelor de stimulare a implementării În funcție de alocarea competențelor În sistemul instituțional european, avem mai multe forme de intervenție a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Aceste instrumente regulatorii sunt cele care domină piața unică și alte sfere ale vieții sociale (Heritier, Holzinger, Knill și Schafer, apud Knill și Lenschow, 2003). De obicei, aceste standarde prevăd reguli obligatorii și detaliate, care permit Comisiei, cel puțin În teorie, să dețină controlul asupra modului de respectare a prevederilor de către nivelul național și regional (Baldwin și Cave, apud Knill și Lenschow, 2003). Acesta este cel mai ierarhic mod de intervenție, pentru că stabilește și scopurile și controlul legal. În ceea ce privește performanța procesului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
simplu organism care filtrează, mult mai eficient decât ar putea fiecare guvern În parte, informațiile despre cerințele și nevoile reale ale firmelor europene, cu scopul de a le menține competitivitatea mondială și, implicit, bunăstarea economică a Europei. În acest context, teoriile care explică procesul elaborării de politici la nivel european ca transformare a preferințelor par a avea o putere explicativă foarte mare. UE nu le impune anumite politici statelor membre, ci, prin consultări și negocieri, le determină să Înțeleagă de ce este
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ușor procesate de oricare dintre grupurile organizate de interese. În plus, participarea lor la politicile UE este fluidă; timpul și efortul dedicat implicării În procesul decizional poate fi foarte rar anticipat. În acest context, cu greu mai putem susține o „teorie a conspirației”. H) La argumentele de mai sus se adaugă și problema submanagerierii politicilor europene (Metcalfe, 2001). Dacă suntem de acord că politicile europene sunt submanageriate, asta nu Înseamnă neapărat că trebuie să respingem ideea conform căreia statele sunt simple
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
voință anume; este vorba mai degrabă despre un proces incremental și natural. Modificarea structurii și a comportamentului unei instituții prin interacțiunea cu mediul este o dovadă de eficiență și adaptare, nu o dovadă a anulării independenței de decizie. În concluzie, teoriile preocupate de reforma și managementul sectorului public, de eficientizarea elaborării și implementării de politici nu-și pierd importanța. Problematica integrării europene nu poate fi complet ignorată, dar poate fi luată În discuție ca o provocare ce are nevoie de o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Moravcsik”, European Governance Papers (EUROGOV), nr. C-05-02, http://www.connex-network.org/eurogov/pdf/egp-connex-C-05-02.pdf. Garrett, Geoffrey; Tsebelis, George (1996), „An Institutional Critique of Intergovernmentalism”, International Organization, vol. L (II), pp. 269-299. Guzzini, Stefano (2000), „Neorealismul sistemic: Kenneth Waltz și Teoria politicii internaționale”, În Realism și relații internaționale, Editura Institutul European, Iași, pp. 237-268. Henkel, Christoph (f.a.), „The Allocation of Powers in the European Union: A Closer Look at the Principle of Subsidiarity”, Berkeley Journal of International Law, vol. XX, p.
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
susțin anumite programe și politici la nivel mondial, rețelele de advocacy, mișcările transnaționale etc.? Modalitățile de transfer de politici, de bune practici, de modele instituționale se pot face numai prin intermediul instituțiilor internaționale interguvernamentale tradiționale? Bazându-mă, În această lucrare, pe teoriile noului instituționalism, conceptul de instituție internațională este lărgit, cuprinzând nu numai organizațiile internaționale tradiționale (precum Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare În Europa, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite), dar și alte tipuri de actori instituționali la nivel internațional (precum organizațiile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
existenței „modelului social european” nu poate fi decât utopică, În condițiile În care statele asistențiale naționale acordă un rol redus competențelor de reglementare de la nivel suprastatal În domeniul politicii sociale 2. În esență, echitatea de gen trebuie definită din perspectiva teoriei acțiunii politice eficiente și conceptualizată ca subiect politic și ca strategie acțională, orientată spre transformarea realității politice, sociale și culturale considerate inechitabile pentru femei, cadru În care profilul politicii publice de gen este configurat prin trăsături specifice: reprezentarea descriptivă (prin
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale reprezentării politice, ale ocupării, familiei și cele privitoare la sexualitate, reproducere, violență (body politics)1. Pe de altă parte, sintagma feminism de stat poate fi un oximoron, tocmai datorită incompatibilității celor doi termeni, cel puțin din perspectiva (neoinstituționalistă) a teoriilor birocrației reprezentative, În vreme ce, În esență, feminismul, ca acțiune publică orientată către transformare 2, propune În permanență schimbarea (de la analizarea modului În care poate fi obținută aceasta la acțiunea propriu-zisă de schimbare), statul exercitându-și funcțiile prin intermediul aparatelor birocratice cel puțin
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]