53,440 matches
-
Sergiu Ilie, Valeriu Țurcan, Igor Ursan, Sergiu Casian și Gheorghe Botnaru. Valeriu Bujor relatează despre activitatea de conducător al Centrului de cercetări științifice: "„Din primele zile de activitate în această postură, m-am străduit să completez cu cele mai bune cadre Centrul, fiecare candidat trecând un concurs extraordinar, ca în consecință cei mai capabili, cu o ținută morală impecabilă, devotați științei și adevărului să completeze acel colectiv, unic în felul său. Sarcina de bază consta în a forma o echipă care
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
problemă era legată de efectuarea activității anticrimă într-un mod intuitiv, lipsit de suport științific, în special criminologic, atunci ulterior această problemă a afectat și activitatea de cercetare științifică. Ea a început prin abandonarea pregătirii, cu frecvența la zi, a cadrelor științifice în cadrul doctoratelor, formalizarea cerințelor către susținerea examenelor de doctorat la specialitate, a continuat cu obstrucționarea tezelor de doctorat elaborate în temeiul cercetărilor criminologice teoretice și a ajuns la eliminarea din Regulamentul cu privire la funcționarea consiliilor științifice specializate și conferirea gradelor
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
starea de fapt cît și cu orientare strategică. De multe ori concepțiile și opiniile sale s-au regăsit în diverse acte normative sau acțiuni cu orientare criminologică”. Știind bine că cercetarea criminologică nu se poate limita la investigațiile efectuate de cadrele didactice și unii practicieni pasionați cu cunoașterea științifică pentru a asigura necesitățile practicii de prevenire și contracarare a criminalității, Valeriu Bujor a promovat consecvent ideea înființării unor unități de cercetare criminologică, inclusiv a unui institut național de cercetare criminologică. În
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
nu au pregătit criminologi, din cauza lipsei unei asemenea profesii în nomenclatorul oficial al profesiilor, programele de studii ale acestor instituții de învățămînt prevedeau un număr sporit de ore și discipline de criminologie, ne mai vorbind de spiritul cultivat studenților și cadrelor didactice. Instituțiile în discuție au format un cadru instituțional propice activității criminologice atît pe plan didactic, cît și științific. La acestea se adaogă efectul de educare criminologică a populației țării. Este de subliniat că instituțiile menționate au alocat cercetării criminologice
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
a avut rolul de a "întuneca" și "româniza" populația băștinașă moldovenească. Se iau măsuri extraordinare: interzicerea activităților instituțiilor naționale, se naționalizează întregul fond de cărți, se "curăță" bibliotecile de literatură antisovietică și sunt distruse cărțile românești. Se începe asigurarea cu cadre noi a instituțiilor cultural-educative sovietice, pe baza originii sociale și a loialității față de regim, mai puțin conta pregătirea intelectuală. Datorită refugierii în România sau a eliminării cadrelor naționale, a decimării și ostracizării intelectualității, în Republică s-a format un vid
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
bibliotecile de literatură antisovietică și sunt distruse cărțile românești. Se începe asigurarea cu cadre noi a instituțiilor cultural-educative sovietice, pe baza originii sociale și a loialității față de regim, mai puțin conta pregătirea intelectuală. Datorită refugierii în România sau a eliminării cadrelor naționale, a decimării și ostracizării intelectualității, în Republică s-a format un vid intelectual ducând la degradarea intelectuală a întregii societăți. S-a trecut la recrutarea de cadre comuniste, ajungând ca aceștia să reprezinte 62% în anii '50. În anul
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
mai puțin conta pregătirea intelectuală. Datorită refugierii în România sau a eliminării cadrelor naționale, a decimării și ostracizării intelectualității, în Republică s-a format un vid intelectual ducând la degradarea intelectuală a întregii societăți. S-a trecut la recrutarea de cadre comuniste, ajungând ca aceștia să reprezinte 62% în anii '50. În anul 1945 este creat Comitetul pentru afacerile instituțiilor cultural-educative pe lângă Consiliul Comisarilor Poporului al RSSM și se organizează comisii corespunzătoare în cadrul comitetelor executive ale sovietelor județene, raionale, orășenești și
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
reprezinte 62% în anii '50. În anul 1945 este creat Comitetul pentru afacerile instituțiilor cultural-educative pe lângă Consiliul Comisarilor Poporului al RSSM și se organizează comisii corespunzătoare în cadrul comitetelor executive ale sovietelor județene, raionale, orășenești și sătești. În ceea ce privește componența națională a cadrelor de culturalizare se observă o decreștere considerabilă a ponderii românilor, astfel în 1947 din 1841 de lucrători 1045 erau români; în 1949 (după doar 2 ani) din 2245 de lucrători doar 1024 erau români (sub 50%). La conducerea sistemului situația
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
măsură de succes este GAPP, care a dost dezvoltat de Lockheed Martin. Încercări recente ale GAPP au devenit un instrument puternic în aplicațiile în timp real de procesare video cum ar fi conversia între diferite standarde video și viteze de cadre (NTSC la/de la PÂL, NTCD la/de la formatele HDTV). O cerere mai des întâlnită pentru SIMD se regăsește în jocurile video: aproape fiecare joc video modern tip consolă, incepand cu anul 1998, are încorporat un procesor SIMD undeva în arhitectură
SIMD () [Corola-website/Science/322888_a_324217]
-
al lui Hans Christian Anderson, pe care se bazează romanul lui Joan D. Vinge.". În aceeași notă, Steven Wu consideră "Regina Zăpezilor" "o carte frustrantă. Pe de o parte, creează unul dintre cele mai bine gândite și pline de imaginație cadre ale genului - pe același nivel cu Dune a lui Frank Herbert sau Sera lui Brian Aldiss. Pe de altă parte, aproape tot restul este inferior." Vinge a scris o continuare la "Regina Zăpezilor", intitulată "The Summer Queen" (1991), cele două
Regina Zăpezilor () [Corola-website/Science/323899_a_325228]
-
în faza de producție la 20 ianuarie 1961. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările s-au desfășurat în perioada 2 iunie - 21 august 1961 și au avut loc la Zilișteanca (județul Buzău) și Alexandria (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). "" este un film alb-negru fără dialog și reprezintă debutul regizorului Ion Popescu Gopo în lungmetrajul cu actori. Regizori secunzi au fost Camelia Cojan și Mircea Iva. Producția filmului a fost coordonată de Dumitru Tofan
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
20 ianuarie 1961. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările s-au desfășurat în perioada 2 iunie - 21 august 1961 și au avut loc la Zilișteanca (județul Buzău) și Alexandria (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). "" este un film alb-negru fără dialog și reprezintă debutul regizorului Ion Popescu Gopo în lungmetrajul cu actori. Regizori secunzi au fost Camelia Cojan și Mircea Iva. Producția filmului a fost coordonată de Dumitru Tofan și Sideriu Aurian. Trucajele au
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
studii internaționale cu privire la filmele cu spioni din țările comuniste. Filmul a participat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din mai 1962, fiind nominalizat în selecția oficială pentru premiul Palme d’Or. El a obținut o serie de premii: Câteva cadre din "S-a furat o bombă" (scena împușcării lui Umbră de către banditul gras prin înghițirea gloanțelor cu un pahar de apă și cea a sosirii bandiților la locul de unde fură bomba) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
acest tip se făcea de obicei sub forma unui cerc de elevi în casa unor rabini învățați. În ultimele două veacuri ieșivele au fost organizate ca școli sau seminare cu mai mulți profesori si elevi, având drept obiectiv și prepararea cadrelor superioare de cult, adică a rabinilor, inclusiv a celor ce vor îndeplini sarcini didactice, și a celor care vor funcționa ca judecători religioși -dayanim (la singular „dayan”). După vârsta elevilor, se deosebesc în prezent ieșiva mică - yeshivá ktaná- în care
Ieșiva () [Corola-website/Science/319500_a_320829]
-
pe motivul ... [vezi site-ul CIOFF http://www.cioff.org/contact-section.cfm?id=58 Romania section on CIOFF] Ca o măsură organizatorică inedită, care s-a transmis și la celelalte ediții desfășurate la Curtea de Argeș, a fost împlicarea celor mai reprezentative cadre didactice ale orașului în rolul de gazdă, luând în grija câte un ansamblu din țară, ocupăndu-se ca participanților să nu le lipsească nimic, să fie ghizi pricepuți. Ediția a II-a va avea loc, totuși, în zilele de 10-13 august
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
următoarele: "“În dimineața zilei de 29 iunie 1940, la orele 4, localitatea Herța a fost ocupată de armata rusă, cu elemente mecanizate. La această dată, Bateria I era instalată pe poziție în Herța, sprijinind un detașament de infanterie. Două din cadrele de luptă ce intraseră în localitate au apărut în poziția Bateriei și au cerut ca Bateria să se predea. Căpitanul Boroș a încercat să parlamenteze cu rușii, însă ei au tras focuri de armă și de pistoale omorându-l pe
Ioan Boroș () [Corola-website/Science/319941_a_321270]
-
-și dea seama, "„a apărut chiar frizerul închisorii, un tip uriaș, care l-a lua brutal de păr pe Jean și era cât pe ce să-l radă corespunzător, crezând că e un nou deținut.”" Au existat probleme cu filmarea cadrelor în care apărea câinele polițist Costel. Acesta se numea în realitate Rurich și era un câine ciobănesc german, dresat, adus pentru filmări chiar de la Miliție. După 12 ore de filmare, de oboseală sau de plictiseală, câinele începea să latre din
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
ei fiind interpretați de actori simpatizați de public; autoritățile politice ar fi dorit astfel să facă uitată imaginea milițienilor din viața reală, considerate de jurnalist a fi „brute microcefale, corupți și răi, comportându-se discreționar și mitocănește cu cetățenii”. Câteva cadre din "Brigada Diverse intră în acțiune" (scena înapoierii cățelului doamnei Rizescu de către Patraulea, cea a studierii arhivelor Miliției de către același infractor și cea în care cei trei borfași participă la cursul de educație cetățenească) sunt prezentate în filmul "Expresul de
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
ton colorat. Din motive financiare și tehnice s-a renunțat la ideea de a produce tot filmul într-un ton colorat. Primul test al ecranizării a fost făcut la 5 iunie 1939, durata filmului fiind de două ore. Printre multele cadre eliminate de Victor Flaming și LeRoy erau "The Jitterbug" (în traducere liberă, "Tremurici"), dansul complicat al Sperietoarei de Ciori, acompaniat de "If I only have a brain", o parte din scena "Over the rainbow" și "Ding-dong, the witch is dead
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
în rândul populației de pe acel teritoriu => integrarea ≠ cucerire, integrare = schimbare de bună voie, consimțită. Integrarea este procesul prin care instituțiile politice din mai multe teritorii distincte transferă competențe către un centru ale cărei instituții posedă și pretind o jurisdicție asupra cadrelor teritoriale preexistente. Ideea de integrare presupune o conotație pozitivă, implică ideea de creare de legături dincolo de statul națiune prin adeziunea voluntară și pașnică. Aceste teorii sunt: funcționalismul și neofuncționalismul, realismul și neorealismul, neomedievalismul și federalismul european. Toate acestea sunt explicate
Teorii de integrare europeană () [Corola-website/Science/318965_a_320294]
-
1969 și la lucrarea ” Bazele metodologice ale Sănătății Publice”. A fost membru în colegiul de redacție al unor reviste medicale: ” Ocrotirea Sănătății în R.P.R”, ” Viața medicală”, revista internațională ”La Santé Publique” (rus. Zdravoohranenie), redactor responsabil ”Munca Sanitară”, organ al cadrelor sanitare medii. Membru al Societății de medici și naturaliști din Iași din 1926 (cea mai veche societate științifică din România, înființată în 1833); membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Societăților de Științe medicale din România (1955-1975); președintele Societății de
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
din 1926 (cea mai veche societate științifică din România, înființată în 1833); membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Societăților de Științe medicale din România (1955-1975); președintele Societății de Igienă și Sănătate Publică (1949-1975); primul președinte al nou-înființatei Societăți de cadre medii sanitare (1955-1967); președintele Secției de Medicină Socială (1970-1974) și președinte de onoare al acestei secții. A fost responsabil al mai multor contracte de cercetare științifică (IMF București, IPSMF București, IISP București, Academia de Medicină, Ministerul Sănătății), a participat la
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
la manifestări științifice din străinătate pe teme de sănătate publică (Moscova, Viena, Budapesta, Sofia, Bratislava etc.) și a organizat simpozioane, consfătuiri, conferinței (precum Prima Conferință Națională cu participare internațională din peste 20 de țări - sub egida OMS - cu tema ” Sarcinile cadrelor Sanitare medii în ocrotirea și îngrijirea copilului sănătos și bolnav”). Pentru întreaga activitate, a fost ales membru titular al Academiei de Medicină din România (Diviziunea de organizare) (Ian. 1948), precum și titlul de Medic Emerit al R.P.R. pentru ”merite excepționale și
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
Regele Mihai; Diploma jubiliară ”A cincizecea Aniversare (1927-1977) a Institutului de Igienă și Sănătate Publică București ”pentru merite deosebite în dezvoltarea activității științifice și practice de Igienă și Sănătate Publică”; Diploma de Onoare eliberată de USSM din RPR Societatea de Cadre medii sanitare, prin care, ” apreciind renumele universal al Prof. Dr. L. Grom, USSM în ziua de 29.09.1977 prin hotărârea sa unanimă l-a ales ca membru de onoare al Societății de cadre Medii Sanitare; Academia de Științe Medicale
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
de USSM din RPR Societatea de Cadre medii sanitare, prin care, ” apreciind renumele universal al Prof. Dr. L. Grom, USSM în ziua de 29.09.1977 prin hotărârea sa unanimă l-a ales ca membru de onoare al Societății de cadre Medii Sanitare; Academia de Științe Medicale prin adresa nr. 265/21.09.1976 comunică ”aprecierea Academiei pentru modul în care ați îndeplinit sarcinile încredințate în primii ani postbelici după Războiul II Mondial, când țara era bântuită de epidemii masive de
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]