65,481 matches
-
IZVORUL ALB, adică de două ori mai mult decât consumul de apă pe Întreg anul !!! Oricum, trebuie să explicăm litiazicilor care Își pot permite și cura balneară că, sejurul În stațiunea recomandată, este o continuare firească a curei hidrice de acasă! Atunci când recomandăm cura balneară trebuie să avem În vedere În primul rând situația pacientului: - microlitiaza pe care o "posedă" poate fi evacuată? Mai precis, calculii existenți (sau fragmentele rezultate după NLP sau ESWL) au dimensiuni ce permit eliminarea spontană? Dacă
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
un “joc” serios recomandat litiazicilor din America. Iată câteva exemple care conturează mai bine strategia autorului. Se propune consumul unui pahar de apă (sau ceai , apă minerală, sifon, suc) când: - intri sau ieși din bucătărie; - iei masa la restaurant sau acasă și se aduce un nou fel de mâncare; - dimineața la sculare; - seara la culcare; - la fiecare priză de medicamente (o cantitate Însemnată de lichid);când consumi un fel de mâncare restricționat de medic; - ori de câte ori iei o gustare; - dacă au trecut
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
investigarea pacientului, durata de spitalizare a scăzut dramatic, ceea ce face ca perioada În care pacientul stă sub supravegherea urologului să devină din ce În ce mai scurtă. Deci, atât În perioada de investigație cât și În perioada cât va elimina fragmentele, pacientul va fi acasă sub Îngrijirea medicului de familie. Iată de ce am introdus acest capitol, iată de ce mi-am permis să fac câteve recomandări celor care supraveghează și Îngrijesc pacientul litiazic În marea majoritate a timpului. 1. DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL LA CABINET Modul cel
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
2003. Alin. (4) al art. 178 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Inminarea citației altor persoane Articolul 179 (1) Dacă persoana citată nu se află acasă, agentul inmineaza citația soțului, unei rude sau oricărei persoane care locuiește cu ea, ori care în mod obișnuit îi primește corespondență. Citația nu poate fi inminata unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul rațiunii. ... (2) Dacă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106247_a_107576]
-
și plin de apă de la ploaia diluviană ce a urmat în dupăamiaza acelei zile. Bunicile de pe lângă Adjud au toate copii și nepoți emigrați în Italia. Pe aceștia nu-i mai interesează pelerinajul la Sfânta Parascheva, chiar și așa mai vin acasă doar atunci când se nimerește, mărturisesc bătrânele cu o voce tristă. Oamenii politici care vin să se facă văzuți an de an la Iași sunt percepuți ca o fatalitate, „o încercare pe care ne-o dă Sfânta în fiecare an”. Chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
După ce ies din acest tunel al întâlnirii cu sacrul, oamenii par amețiți și fericiți. Slăbiți chiar, unii dintre ei. Florile și busuiocul depuse pe racla Sfintei sunt redistribuite de un grup de tineri celor din jur. 15 octombrie 2009 Întoarcerea acasă. Mai multe racle, mai mulți pelerini. Eu cred în felul meu. Drumul de întoarcere către casă. În tren, dialog cu o tânără doctoriță, specializată în boli de nutriție și diabet. Originară din Iași, profesează ca medic, dar este și cadru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îmi spune că degeaba vin toți oamenii aceștia aici, dacă „nu fac priveghere, nu stau treji toată noaptea, că așa se cade în noaptea dinaintea sărbătorii. Am venit doar eu cu nepoata la București, omu’ este cam bolnav, a rămas acasă, iar părinții fetei sunt plecați în Italia la muncă. Am grijă de cea mică, nu-i ușor, domnu’, să știți”, îmi spune resemnată. „La noi în sat, la Piatra șoimului, mai mult de jumătate din familii sunt plecate în Italia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiind maximă. Televiziunile prezente în zonă „monitorizează” adesea acel loc, tocmai din cauza incidentelor care se produc, fără a mai vorbi de faptul că toată mulțimea ce vine de la metrou este obligată să folosească trecerea de pietoni din apropiere. Odată ajuns acasă, am telefonat de mai multe ori, de-a lungul mai multor zile, la numărul afișat pe banner. Nu a răspuns nimeni, niciodată. Doar un ton lung, de fax. Ar fi fost impor tant să aflu cui aparținea de fapt ideea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fotografie, era aceeași cu cea a tinerilor de astăzi : abandon, ascultare atentă, comuniune, bucuria descoperirii. Chiar lângă intrarea de la metrou, se află abandonate câteva farfurii de plastic cu resturi de sarmale. Trecătorii trec indiferenți, grăbiți să ajungă cât mai repede acasă. București, decembrie 6 decembrie 2009 Un pelerinaj în formare. Comerțul religios și tendințele zilei. Haine de atins racla. Invazia kitschului. Sosirea „binefăcătorilor”. Particularitățile rân dului de așteptare. Radiestezie, energie, miracol. Replici culese din rând. Sarmalele atrag televiziunile. Spațiul din jurul Bisericii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pioase sau pentru a înregistra slujba religioasă. Telefonul în sine nu este „sfințit” prin atingere : fotografiile realizate sunt utilizate ca fundal de ecran, dar cel mai adesea sunt trimise membrilor familiei sau postate pe un site de socializare. Final. Întoarcerea acasă. Ne îndreptăm agale, V.A. și cu mine, către poarta de ieșire din mănăstire, să tot fie ora două după-amiaza. Mașini, multe mașini, cu probleme de manevră din cauza spațiului redus și a aglomerației. Unele dintre ele au derapat pe pajiștea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aveam de-a face cu un fel de „ecumenism” la firul ierbii, spontan, care transgresează regulile instituționale ale bisericilor oficiale. Tot aici aș încadra și cuplurile mixte aflate tot atunci în Catedrală. Este perioada vacanțelor de vară, se întorc imigranții acasă. Când spun cuplu mixt, în majoritatea cazurilor EA este româncă, peste 25 de ani, EL este un bărbat mai în vârstă și nu tocmai un Adonis, între 30 și 55 de ani, uneori chiar mai mult, diferența de vârstă între
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-i iubești așa cum sunt, mi-e foarte greu de fapt să transcriu pe hârtie atitudinea sa. „Rândul ăsta de acum, cum îl vedem noi, depinde mult și de ora de eliberare de la serviciu. Noi, la Iași, la 16.30 suntem acasă, liniștiți, avem vreme, nu-i ca la București, dacă scapi la șase seara zici că-i bine, mulțumit. Mai avem și călugări, vin familii cu mulți copii, studenți, lume de toată mâna, Sfânta-i primește pe toți, ea nu alege
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
expus oarecum separat de echivalentul ortodox, „metaniile” din lemn, plastic, piele, șireturi împletite etc. Femeia de la pangar se cam plictisește, este destul de târziu, se apropie ora închiderii porților Catedralei, cred că nu-și dorește altceva decât să ajungă mai repede acasă. O întreb dacă „se vând bine metaniile acestea cu Sfânta Maria de la Mešugorje”. Îmi spune că nu știe absolut nimic despre locul acesta sau despre semnificația sa. Apoi mă întreabă, îngrijorată: „De ce vă interesează așa mult, e cumva un talisman
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
situație fără scăpare. Mama lui a venit aici, la Iași, a pus capul pe raclă și a plâns, rugându-se să nu-i moară copilul. După aceasta primește telefon tocmai din Nicosia și ce aude : mamă, vino să-ți iei acasă băiatul ! Sau cazul unei femei la muncă în Italia, care o visează pe Sfânta, ce-i spune să aducă la Iași nouă lumânări, se sperie, apoi este diagnosticată cu cancer la stomac. Înspăimântată, ce să facă, se pune repede în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ieșeni, cu timp redus de așteptare, constituia un fel de substitut simbolic al pelerinajului, pentru cei care nu pot sau nu doresc să se înscrie în „marele rând”, aflat în apropiere, o acțiune ce le-ar fi permis, odată întorși acasă, să spună ceva de genul „am fost și eu la pelerinaj, nu am stat la rândul de la Sfânta, că era lume multă, dar am stat și eu jumătate de oră până am intrat în Catedrală, să dau un pomelnic”. Câștigarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înainte, prin 1990, am pus mâna pe mâna ei, vă rog să mă credeți pe cuvânt !” Pe de altă parte, aprobă măsura Mitropoliei de „a pune plastic peste ea, pentru că tot timpul ciupea cineva din ea, să aibă lumea moaște acasă, știți doar cum sunt oamenii”. O afirmație pe care am întâlnit-o apoi mai tot timpul pe teren, și la celelalte pelerinaje. Oroarea sacră versus dorința de a poseda „moaște acasă”. Ofițerul de jandarmerie. Circa 40 de ani, căpitan, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
timpul ciupea cineva din ea, să aibă lumea moaște acasă, știți doar cum sunt oamenii”. O afirmație pe care am întâlnit-o apoi mai tot timpul pe teren, și la celelalte pelerinaje. Oroarea sacră versus dorința de a poseda „moaște acasă”. Ofițerul de jandarmerie. Circa 40 de ani, căpitan, în ținută de teren, bine protejat împotriva ploii și a frigului. Însoțit de un plutonier, supraveghează încruntat accesul pe una dintre ușile laterale de acces ale Catedralei. Intrăm foarte repede în dialog
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fum, grăsime și căldură, extrem de devotată. „Lasă-le să ardă până la capăt, să fie jertfă adevărată !”, spune tare de tot una dintre ele. Puțin mai târziu, le regăsesc stând așezate pe două scaune pliante de lemn, mâncau provizia adusă de acasă, zacuscă la borcan. Pensionare amândouă. „Ne-am cunoscut așa, pe la mănăstiri, și de atunci facem pelerinaje împreună.” „Facem pelerinaje”, au spus, și nu „mergem la pelerinaje”. Au sosit la Iași cu trenul de noapte, la ora cinci dimineața erau deja
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Dumneavoastră știți câtă muncă cere o icoană, câte materiale ? Când avea lumea bani, acum trei-patru ani, prin 2006, vindeam, vai ce mai vindeam ! Mai ales din acestea cu ramă de artă adusă din Anglia mergeau bine. Acum stau cu ele acasă, de ce să mă chinui să le mai aduc ?” „Rama de artă” pe care tot o lăuda pictorița, mult prea grea și încărcată, închide în ovalul său o Madonnă cu pruncul ce se uită supărată la trecători, o combinație de neîndemânare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oricine, sunt din lână, rezistente și călduroase”. Ce mănâncă un pelerin ? Brânză topită, se transportă ușor, se păstrează bine. Sendvișuri cu șuncă și cașcaval, așa cum fac pelerinii „urbani”, cei care sunt plecați pentru mai puțin de 24 de ore de acasă. șnițele de pui, o cutie mică de paté de ficat sau de „post” - de fapt, cred că această cutie magică de „paté de post” este alimentul cel mai des întâlnit de mine în masa pelerinilor. Pelerinii originari din mediul rural
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și începe să citească un mic acatist al Sfintei Parascheva, uzat de atâta întrebuințare. Sacrul și buna lui manipulare. O vânzătoare de batiste distribuie și „instrucțiuni de utilizare” celor neștiutori. „Cumpărați batiste curate, le dați frumos pe la Sfânta și luați acasă, pentru cei care nu au mai fost pe aici sau nu au putut să vină anul acesta.” Pe lângă noi trec vânzători ambulanți de plăcinte și gogoși. Sunt îmbrăcați la rândul lor în stil american, au pe cap un fel de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
simple și ieftine, cu slove mari, pentru a putea fi citite ușor, avem oameni de la țară, bătrâni”. Pentru el, cartea este un obiect- reper, un suvenir care atestă prezența la un pelerinaj. „Cumperi cartea când vii aici la pelerinaj. Ajungi acasă și te întreabă familia, copilul : tăticule, ce mi-ai adus și mie de la Iași ? Tu ce-i pui pe masă, că-i și el copil, vrea să atingă ceva !” Pe măsură ce discută cu mine, bărbatul se detașează de conversație, privind într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în ceva, pe marea vieții, către țărmul credinței. Sunt readus însă la realitate de vocea unei bătrâne, care mă întreabă cu puternic accent bucovinean, „ne dați și pe noi pe Antenă ? Puteți să ne băgați în calculator, să ne vedem acasă ? Așa a făcut și o nepoată a mea, a venit cu un calculator mic, avea toată nunta pe un rotund de plastic, a fost ca la un televizor”. Nu știu ce să-i răspund, închid rușinat camera, o aranjez în rucsac, de unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un Mercedes decapotabil V8, splendid, o jucărie de zeci de mii de euro, și un cort de intervenție al Crucii Roșii. Țin să mă invite la masă, împart pachetul primit cu mine, cred că mai aveau și mâncare adusă de acasă, prea multă deci. Au venit aici după ce au făcut „pelerinajul lui Pandele”, adică au fost la Iași cu autocarele puse la dispoziție de primăria orașului unde locuiesc. Le-a plăcut mult la Iași, așa că și-au zis să vină și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de acatiste și cărți miniaturale de rugăciuni intră în rând „deghizată” ca pelerin și abia după trecerea a cinci-zece minute dă startul comerțului ambulant. „Batiste, două la leu, batiste mămică, ia batistele, ia mai multe că mă grăbesc să ajung acasă”, spunea, exact ca cineva care vinde verdețuri în piață. Pelerinii gesticulează mult, vorbesc la telefonul mobil minute în șir și râd zgomotos. Se sparg semințe. O femeie între două vârste, bucureșteancă get-beget după felul în care vorbește și rulează litera
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]