52,493 matches
-
minunatele momente de împlinire artistică la care am participat. În contextul creat, adresăm un gând de mulțumire administrației locale vâlcene care a sprijinit manifestarea atât logistic cât și moral. Dată fiind energia pozitivă degajată de o atare demonstrație de măiestrie artistică din partea unor performeri foarte tineri, avem speranța și chiar certitudinea că, din această perspectivă, pentru România viitorul sună bine.
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
album, apărut la casa Big Man, este subintitulat „Eu mi-am legat destinul de al tău...” - cuvinte de recunoștință din partea lui Raoul (Rareș Borlea) adresate marii noastre interprete Mirabela Dauer. De câțiva ani buni de zile, într- adevăr, destinul lor artistic este strâns legat, prin numeroase concerte și mai ales albume. De pildă, pe acest nou CD Raoul, mai CD-uri în formă parcă decât oricând, semnează, muzică și text, nu mai puțin de 9 piese, la care se adăugă versurile
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
se concretizează în atragerea fondurilor de la bugetul de stat, necesare pentru acoperirea cheltuielilor aferente evenimentului. Subliniez, că nu m-am interferat niciodată, în perioada mandatului meu, în chestiuni de alcătuire a programului, lucrul intrând, cum este firesc, în atribuțiile directorului artistic. În legătură cu ediția din acest an, bănuiesc că veți fi prezent la cele mai importante dintre evenimente. Cum vi se pare, comparativ, programul actualei ediții, ca un cunoscător de referință, din interior, al fenomenului? Care sunt momentele muzicale, artistice pe care
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
atribuțiile directorului artistic. În legătură cu ediția din acest an, bănuiesc că veți fi prezent la cele mai importante dintre evenimente. Cum vi se pare, comparativ, programul actualei ediții, ca un cunoscător de referință, din interior, al fenomenului? Care sunt momentele muzicale, artistice pe care le-ați recomanda, pentru a nu fi ratate, cititorului? A. I.: Programul din 2013 este unul consistent și incitant pentru melomani. În limita timpului disponibil voi încerca să asist la cât mai multe întâmplări sonore „de top”. Mă interesează
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
Rai, London Philharmonic Orchestra, Rundfunk - Sinfonieorchester Berlin, Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, Saint Martin In The Fields, Royal Stockholm Philharmonic Orchestra, recitalurile susținute de M. Perahia și R. Lupu. În calitate de compozitor, care este relația dvs. personală cu George Enescu (ca biografie artistică și operă canonică), cu siguranță cel mai mare compozitor român? Vă considerați un continuator al căutărilor sale componistice, un „modest ucenic”, sau v-ați dorit, programatic, evitarea legăturilor cu această influență artistică inevitabilă, căutarea și explorarea unor căi artistice-componistice cu
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
relația dvs. personală cu George Enescu (ca biografie artistică și operă canonică), cu siguranță cel mai mare compozitor român? Vă considerați un continuator al căutărilor sale componistice, un „modest ucenic”, sau v-ați dorit, programatic, evitarea legăturilor cu această influență artistică inevitabilă, căutarea și explorarea unor căi artistice-componistice cu totul noi? A. I.: Fără falsă modestie, cunosc în profunzime opera lui George Enescu și o apreciez așa cum se cuvine. Compozitorul nostru „nepereche” a lăsat o moștenire de la care, într-un fel sau
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
mari maeștri ai setar-ului, precum Behrad Tavakoli și Master Mohammad Reza Lotf, un renumit compozitor și instrumentist, considerat „părintele unei noi estetici muzicale în muzica tradițională persană”. L-am descoperit pe muzicianul iranian Amir Heidarkhodaee prin intermediul Iuliei Gorneanu, director artistic al Galeriei Galateca, care a găzduit expoziția intitulată simbolic „Povestea nespusă a iei”. A iei românești, „un simbol identitar, ale cărei semne așteaptă doar să fie deslușite și asumate”. Pentru că semnele identitare țesute și cusute pe ia românească, expunerea lor
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
Concert cameral la Palatul Șuțu=Carmen MANEA În cadrul stagiunii muzicale „Iosif Sava” 2012-2013 a Fundației Accumm, la Palatul Șuțu s-a desfășurat în 3 iulie un eveniment de înaltă ținută artistică, ce i-a avut ca protagoniști pe clarinetistul Emil Vișenescu, violonistele Oana-Spânu-Vișenescu și Tania Zâmbreanu, violistul Marian Movileanu, violoncelista Ioana Peteu și pianista Adriana Maier. Programul a cuprins lucrări reprezentative ale repertoriului cameral, scrise de Otorino Respighi, Béla Bartók și
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
muzicii, în Aria di Corte s-a remarcat preocuparea artiștilor de a conferi semnificație și o expresivitate anume fiecărui detaliu în parte și de a-l integra firesc în secțiunile lucrării: Andante cantabile, Allegretto, Vivace, Lento, Vivacissimo. Am apreciat colaborarea artistică din cadrul ansamblului - în care s-a făcut simțită valoarea fiecărui muzician în parte -, precum și abordarea unitară a lucrării din punct de vedere estetic și instrumental. Interpreții au evidențiat contrastele de caracter și de tempo, au conturat imagini muzicale pline
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
achitat cu brio de sarcina care i-a revenit: a conturat cu fantezie, cu strălucire și prospețime temele din mișcările rapide, a conferit noblețe, profunzime și expresivitate ideilor melodice din mișcările lente, s- a integrat firesc în ansamblu. La reușita artistică au contribuit substanțial violonistele Oana Spânu-Vișenescu și Tania Zâmbreanu, violistul Marian Movileanu și violoncelista Ioana Peteu. Versiunea oferită publicului de la Palatul Șuțu în acea seară s-a remarcat prin melodicitate, elan, grație și sinceritate. Artiștii au reușit să evoce atmosfera
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
vicepreședintele Fundației Accumm), a menționat că în stagiunea următoare vor fi integrate manifestări culturale în care muzica se va îmbina cu artele plastice, cu literatura, ori filozofia - inițiativă salutară, menită să contribuie la atragerea publicului și la realizarea unor evenimente artistice complexe, cu caracter interdisciplinar.
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
Ca în vremurile bune Doina MOGA De multe ori, merg la Ateneu, Operă sau Sala Radio, pur și simplu ca să mă refugiez într-un loc „sfințit artistic” de agresiunea și mitocănia sonoră, prezentă în aproape tot spațiul vital: străzi, magazine, parcuri, cafenele, mijloace de transport, etc. Și odată ajunsă acolo, unde aerul a rămas cumva impregnat de amintirea atâtor talente și de energii luminoase, pozitive, strânse în
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
străbuni. Iar tălmăcitorii ei (dansatorii), aproape fără cusur: ansamblul de balet, dezbarat de inegalitatea și haosul ce pusese stăpânire pe el până nu demult, a fost echilibrat, foarte bine pus la punct atât din punct de vedere tehnic, cât și artistic și a evoluat cu o mobilitate sensibilă a fizionomiilor de-a dreptul reconfortantă; soliștii s-au întrecut pe sine în expresivitate și, acolo unde a fost cazul, în tehnică. Mă refer în special la Robert Enache care a scos cu
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
a fizionomiilor de-a dreptul reconfortantă; soliștii s-au întrecut pe sine în expresivitate și, acolo unde a fost cazul, în tehnică. Mă refer în special la Robert Enache care a scos cu talentu-i recunoscut, maximum posibil din oferta tehnico- artistică a partiturii - de fapt singura (e vorba despre rolul lui James) care a beneficiat de virtuozitate și complexitate în acest balet. Și l-a interpretat impecabil. Invitata de onoare, Iana Salenko, a fost la înălțimea așteptărilor: și veselă și tristă
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
Carmen CHELARU O excelentă și binevenită inițiativă artistică la Iași a avut drept rezultat spectacolul cu opera Orfeu și Euridice de Christoph Willibald Gluck, cu premiera în 26 martie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu, reluat apoi în 10 aprilie, la Sala Ed. Caudella din Casa Balș
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
aprilie, la Sala Ed. Caudella din Casa Balș. Ideea - prilejuită de împlinirea a 300 de ani de la nașterea compozitorului german - aparține Clasei de Operă de la Universitatea de Arte George Enescu, de fapt asist. univ. drd. Consuela Radu-Țaga, colaborator și conducător artistic, împreună cu alte două prezențe-cheie în conturarea, pregătirea și derularea spectacolului: profesor univ. dr. Aurelia Simion - pianist acompaniator, organizator și coordonator - și conferențiar univ. dr. Octavian Jighirgiu de la Facultatea de Teatru, care a realizat regia și punerea în scenă. Dincolo de idee
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
în scenă. Dincolo de idee și de principalii ei promotori, spectacolul a demonstrat un potențial asupra căruia planau unele îndoieli. De asemenea, a fost una din rarele (prea rare, din păcate!) ocazii în care și-au dat mîna cele trei sfere artistice ale Universității ieșene - Muzica, Teatrul, Artele vizuale. Opera Orfeo ed Euridice (libret de Ranieri de’ Calzabigi) a fost prezentată într-o primă versiune, în limba italiană, la Viena, în 1762; rolul Orfeu era interpretat, după uzanțele timpului, de un castrat
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
comprimat partitura la aproximativ 90 de minute, fără pauză, cu partea muzicală asigurată de pian, flaut, soliști și un grup de nouă coriști. Decorul și costumele - reduse la esență - au creat, împreună cu mișcarea scenică, un dinamism, o vivacitate a fluxului artistic, care au compensat și echilibrat stagnarea inerentă produsă de discursul muzical preponderent recitativic. Spectacolul tinerilor ieșeni are, printr-o ingenioasă și eficientă gîndire regizorală, potențial de adaptare la cele mai diverse - și mai puțin optime - spații de desfășurare, cuprinde un
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
cele mai diverse - și mai puțin optime - spații de desfășurare, cuprinde un număr redus de interpreți, dar excelent ales și pus în valoare, majoritatea studenți aflați în primii ani de studiu. S-a acordat astfel timp închegării și maturării gestului artistic. O ireproșabilă conlucrare în interpretarea partiturii s-a dovedit cea dintre dirijoarea Consuela Radu-Țaga și pianista Aurelia Simion - conlucrare deloc facilă, atât tehnic, cât mai ales prin dinamica derulării accelerate a momentelor spectacolului, cu modificări de tempo, nuanțe, expresie, cu
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
cuceritoare și surprinzătoare totodată a fost Amor - soprana Daniela Goria, din anul III, secția canto, clasa asist. univ. dr. Cristina Simionescu. Acuratețea intonației, joc și mimică irezistibile, mobilitate și versatilitate cu totul neașteptate - au fost calități ce confirmă un potențial artistic și vocal incontestabil. O Euridice perfect intrată în rol - soprana Manuela Ipate, anul IV, clasa asist. univ. drd. Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată - cu intervenții vocale de autentică valoare și evoluție scenică pe de-a-ntregul convingătoare. Un Orfeu bine ales, având
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
momentele esențiale, aceeași Daniela Goria. Nu doar coriști, ci veritabili actori-cîntăreți, care au stăpînit partitura memorată fără ezitări vizibile, au devenit părți ale întregului și în același timp individualității scenice de mare efect! Ei au fost culoarea și spiritul actului artistic, au antrenat întregul spațiu - al scenei și al publicului deopotrivă. O contribuție mută, dar remarcabilă a venit din partea designer-ilor - costume, recuzită și decor - un grup de studenți ai Facultății de Arte vizuale. La toate astea s-a adăugat publicul
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) O carte a demnității umane și artistice a unei vedete autentice a teatrului de operetă, o mărturie emoționată a unui om puternic ce s-a luptat cu viața, o biografie deloc romantică, plină de adevăr și de lumină sufletească - așa s-ar putea defini succint, volumul Fascinația
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
profesoara, Arta Florescu, o pregăteau pentru teatrul cel mare”. Dar după debutul strălucit al Mioarei în rolul Rosalindei din “Liliacul”, toate drumurile au mers spre operetă. Muncă asiduă, eforturi uriașe, renunțări multiple la bucuriile tinereții. Toate aceste frământări și împliniri artistice, le aflați în cartea lui Ion Moldovan. Conceput în 3 secțiuni ample, volumul Fascinația ca destin al operetei debuteză cu o admirabilă și spumoasă autobiografie a Mioarei Manea, trece apoi la un amplu dialog între autor și cântăreață și se
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
pe care v-o recomand cu căldură să o parcurgeți cu atenție (pe fundal sonor cu muzică de Strauss, Lehar, Kálmán, Loewe sau Dendrino), spre a o înțelege cât mai exact pe sensibila Mioara Manea Arvunescu în întreaga ei dimensiune artistică și umană. Căci, mărturisește cu onestitate artista pe coperta a patra a monografiei : “Opereta este un vis de iubire, scăldat în izvorul cu lacrimi și bucurii al vieții și va rămâne motivul pentru care sufletul meu a venit pe pământ
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
Institutului de Construcții din Capitală (iată deci că nu numai Dan Bittman a devenit inginer aici!). Dar scena îl atrăsese de timpuriu, așa încât îl găsim artist amator la Casa de cultura a tineretului “I. V. Stalin” și în echipa artistică de amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare de artă, atât la secția de teatru (cu prof. Cornelia Mănescu), cât și la cea de muzica ușoară (cu prof. Florica Orășcu și corepetitor Marius
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]