65,481 matches
-
și o masă plantată în fața magazinului, cu un ceainic de aramă plasat vizibil în mijlocul acesteia. Nu prea pare să aibă succes cu comerțul său : se găsește la distanță de rândul propriu-zis, iar cei care coboară Dealul sunt grăbiți să ajungă acasă, zona în sine nu predispune la „detentă pelerină”, așa cum este cazul altor pelerinaje din țară. Mă îndrept încet spre stația de taxiuri din fața magazinului Unirea, traversând zona de comerț, slab frecventată la această oră, dar care nu vrea încă să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
față, bate în retragere, mă lasă în pace, dar nu pierde ocazia, după ce plătesc contravaloarea sticlei de apă minerală, să strige tare, pe ușa magazinului, pentru a fi auzit și de șoferii de la stația de taxi învecinată : „Moldovenilor, plecați înapoi acasă, jegoșilor !”. Dublu stigmat deci : unul regional, sunt doar un „moldovean”, și altul general, sunt „pelerin”. Mai târziu, într-o discuție privată purtată cu doi prieteni ardeleni get-beget din Cluj, unul teolog, iar altul sociolog, i-am întrebat ce a vrut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cișmigiu. Familiile se mobilizează prin telefon : „Haideți, măi mamă, veniți odată ? Cum, încă nu ați terminat de mâncat ? Păi ce facem, noi vă ținem locul aici, mai avem puțin și trecem pe la raclă și voi încă nu ați plecat de acasă ?”. Noi pelerini, noi tipuri de practică religioasă. Un cuplu de pensionari, el fost inginer electronist, ea medic. Foarte fini, cultivați, intelighenția tehnică a anilor 1980 ajunsă acum la vârsta retragerii. Sunt îmbrăcați modern și funcțional (geacă impermeabilă modernă, din Gore-Tex
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
când noțiunea oficială instituționalizată de „pelerinaj” încă nu fusese impusă de către Biserică și mass-media în spațiul public ? La fel ca și la Iași, se observă tendința celor prezenți de a clădi altare devoționale ad-hoc. Lumânările aprinse nu sunt luate înapoi acasă, ci rămân grupate în triunghi sau în cerc pe marginea de piatră a bisericii, la poalele arborilor seculari din parc, aproape că mi-e teamă că va lua foc covorul de ace și de frunze uscate de lângă ele. Iar ceremonia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ci și chiloți bărbătești, dar nu îndrăznea să-i propună fățiș, deschis, spre vânzare, ci doar celor care cunoșteau „codurile” pelerinajului și i-ar fi cerut cu un semn discret și acest produs menit să amelioreze suferința. „Ai luat rufa acasă, o speli neglijent, cu murdărie de la celelalte din jur, din mașină, apoi vii aici și hop, vrei să o atingi de raclă ! Nu se poate așa ceva ! Doar cu buzele, eventual cu ceva cu puțină aghiazmă atingem sfintele racle, nu ne
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apropia de raclă, momentul final al așteptării deci, Ana scoate din poșetă mai multe batiste albe din bumbac, pe care le distribuie grațios celor din jur pentru a le atinge de raclă: „Trebuie să duceți ceva și celor dragi de acasă”. Trecem prin fața raclei, ne închinăm, ne pregătim să ne despărțim. Pelerina Ana îmi spune la despărțire „într-un an, un an și jumătate te văd preot, prea îți plac oamenii”. Cred că-i cel mai frumos compliment pe care l-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pe mai multe cuburi de beton aflate în perimetrul dintre curtea Mitropoliei și locul unde se găsesc tarabele cu obiecte religiose, un grup de țărani care tocmai au „trecut pe la Sfânta” încep să mănânce tacticos zacuscă adusă în borcane de acasă, carași prăjiți în mălai, câteva pulpe de pui, struguri cu boaba mică, cu pâine, mere și pere de grădină, cozonac. Mănâncă tacticos, fără grabă, așa cum au mâncat sute de ani la marginea ogorului, nu le pasă de forfota din jur
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acceleratul s-a scumpit mult față de anul trecut și nu i-a rămas mai nimic de cheltuit, „nici măcar să-mi cumpăr și eu o iconiță”. Schimbare radicală de ton, cu un glas autoritar, femeia întreabă: „Auzi tu, fată, a plouat acasă ? Vezi, dacă plouă, că aici la noi la Suceava cerul se anunță de ploaie, să pui toți puii la adăpost !”. Iarăși Odihna pelerinilor trece în registrul pelerin : „Am fost la Sfântul, ba am trecut încă o dată, cum să nu, că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a oprit și răspunde cam fără chef la întrebări, ștergându-și fruntea de sudoare cu o batistă la fel de mare ca o zi de vară. Este primar al unei comune din județul Suceava și a venit aici îndemnat de preotul de acasă, să se roage pentru un frate internat la spitalul de boli infecțioase din București, căruia medicii nu-i găsesc leacul, oricât ar încerca. Ce fler a avut deci Samba-Man ! Dând aprobator din cap, scoate rapid din unul dintre buzunarele interioare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi pelerinii, nu pot rezista prea mult timp unei asemenea probe fizice. Rândul este foarte tensionat în acel punct. Sunt multe femei însoțite de copii de 8-10 ani, uneori chiar mai mici, obosiți, strigând cu glas obosit „mami, vrem acasă, mami !”. La rândul lor, mamele încep să se certe cu jandarmii, care, pentru prima oară de când fac acest teren, par depășiți de situație. „Au trecut două ore de când ne țineți sub streașina asta și nu ne-am mișcat nici măcar un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acest tip de „turte”, așa le numește femeia. „Înainte le coceam direct pe plită, eu de la mama așa am apucat, dar cine mai face foc la plită în ziua de azi la oraș ? Eu am un ceaun mare de fontă acasă, de pe vremea lui Ceaușescu, că nici astea nu se mai găsesc, în el le pregătesc, pe aragaz, dar cu focul așa, dat la mai mare ! Flacără vioaie, altfel nu se umflă !” Caut „capătul rândului”, locul de unde începe lunga așteptare de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și de foame, toți au început să mănânce, după puțin timp, în tăcere. Se laudă sarmalele, gustul și compoziția, faptul că „se vede că sunt gândite pentru cazan, iar gustul de cazan, toată lumea o știe, ăsta nu-l prinzi, domnule, acasă, pe amărâtul ăla de aragaz de la bloc”, declară doamna Mariana, fericită nu doar pentru că și-a ostoit foamea, ci și pentru faptul că fiica dumneaei, o postadolescentă de 18-19 ani, grăsuță, cu carnea albă și cu o față devorată de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte din clasa muncitoare din România, pulverizată de Istorie după 1990. Am aflat astfel cum și-a pierdut slujba prin 1994, apoi a plecat în Germania, unde a stat cam trei ani, a strâns niște bani, apoi s-a întors acasă. „Nici în Germania aia nu era de stat, faci bani, strângi câți poți, apoi te întorci acasă la tine, mori în pământul tău, te plânge neamul, că doar nu-i de stat tot timpul acolo pe gheața lor.” Acum este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pierdut slujba prin 1994, apoi a plecat în Germania, unde a stat cam trei ani, a strâns niște bani, apoi s-a întors acasă. „Nici în Germania aia nu era de stat, faci bani, strângi câți poți, apoi te întorci acasă la tine, mori în pământul tău, te plânge neamul, că doar nu-i de stat tot timpul acolo pe gheața lor.” Acum este pensionar de ceva vreme, soția i-a murit acum doi ani, iar el stă când în apartamentul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lucru care contează”. Amândoi reporterii de teren, fata și băiatul, termină directul după câteva minute, își scot căștile din urechi, sunt vizibil mulțumiți de cum a ieșit intervenția, se citește acest lucru pe fața lor. Gata, zice unul dintre cameramani, „mergem acasă și radem o bere”, apoi face un gest scurt cu palma, ca și cum ar fi tăiat capătul microfonului. Cameramanii, reporterii, băieții de la carele de transmisie se cunosc toți între ei, au format un fel de careu al lor, nu departe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
văd cum își șterge lacrimile pe furiș cu dosul palmei. Lacrimile mi se amestecă cu picăturile de ploaie, sună teribil de kitsch, dar altă imagine mai bună nu găsesc pentru acele clipe. Nu mai are rost să continui, mă întorc acasă, oricum nu mai pot „vedea” nimic după astfel de momente. Considerații finale. Pelerinajul de la București este foarte diferit de cel de la Iași ; un pelerinaj foarte „urban”, se pleacă de la serviciu, se „ține rând” pentru familie, colegi etc. Există multă tensiune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în cea mai mare parte orășeni, locuind în zone neatinse de criză, nu au îmbrățișat forme mai „soft” de religiozitate urbană și au ales să vină aici, la Prislop : dormitul înghesuit în microbuze, mâncatul pe genunchi din pachetele aduse de acasă, toaleta pe pantele dificile din împrejurimi. De ce ? Grupul din care face parte a ajuns la Prislop în jurul orei 3 dimineața, pe un frig înțepător. Odată parcat microbuzul, toți parti cipanții, mai puțin șoferul, s-au îndreptat către mormântul Părintelui Arsenie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sat de lângă Iași. O întreb cum a ajuns aici, îmi răspunde : „Cu familia, cu mașina”. Mai întreb unde sunt covoarele, iar femeia îmi răspunde, zâmbind pieziș, cu dinții din aur (care-i îmbracă partea din față a gurii) : „Au rămas acasă, că-i prea departe”. Curtea de Argeș, decembrie 6 și 7 decembrie 2012 Doamna Doctor, ghid pentru pelerini. Keffieh-ul de la Ierusalim. Meșteri, obiecte din lemn, bluze populare, ultimele pere de toamnă. Cum arăta acest pelerinaj în anii ’80 : mărturia unui localnic. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sfârșit. Camionul încărcat cu gardurile Jandarmeriei face manevre încete, greoaie, pe pietrișul din curte. Colinde de Crăciun răsună molcom în aer, din boxele reglate acum la un nivel acceptabil. Oamenii care au mai rămas parcă nu se îndură să plece acasă, bâjbâie haotic printre brazii centenari din curtea largă. Tarabele comercianților se închid una câte una. Reprezentanții unei televiziuni locale, Phoenix TV, încearcă să ia, disperați, un interviu unui preot al Catedralei, ce le vorbește blazat despre „viața și minunile Sfintei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
intre exact în sfera de cuprindere a camerei de filmat, ia o atitudine pioasă, face semnul crucii. „Am fost și eu acolo”, dorește el să spună. Am înghețat, trebuie să-l iau pe fiul meu Matei și să ne întoarcem acasă. Este ora 15.30, deja se simte apropierea serii. Scriu cu greu. Melancolie : cu ce am rămas de fapt după patru ani de „teren”, de pelerinaje ? Am înțeles eu de fapt ce-i aduce pe toți acești oameni aici, ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lipicios în pahare de plastic. Mâinile lui mari, cu degete butucănoase, nu sunt prea dibace, varsă mereu lichidul colorat pe jos. Sorin a lucrat ca sudor în anii 1990 pe șantierul de la Krivoi Rog și nu s-a întors singur acasă, și-a luat soție din Ucraina. „Au inima și mai bună decât moldovenii noștri, să știți”, spune Sorin. Eu râd, torn suc în pahare, mă uit la o mamă cu patru copii sărmani cu vârste între unu și șase ani
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
participa la liturghia arhierească săvârșită de un mare sobor de preoți și arhierei, în frunte cu Mitropolitul Andrei Andreicuț, și un altul, mult mai numeros, format din pelerinii care au petrecut noaptea pe dealul de lângă mănăstire, iar acum se întorc acasă. Este o bună ocazie de a privi în voie bagajele pelerinilor care coboară rampa accentuată, sunt mult mai elaborate și mai voluminoase decât ale pelerinilor de tip „rând de așteptare”, prima impresie se confirmă, un detaliu esențial pentru înțelegerea acestor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu „normă întreagă”, aș adăuga eu. Nici chiar cei mai „convinși” pelerini nu pot să nu cadă pradă tentației de a admira peisajul, priveliștile din jurul locurilor sacre, arhitectura etc. Invers, aspectele cele mai importante ale turismului sunt pregătirea călătoriei, sosirea acasă, dar și pericolele călătoriei (deplasării) în sine, pe care modernitatea ambiantă nu a reușit să le elimine în întregime. Mai este remarcată tendința operatorilor de turism comercial de a include obiective religioase în programul lor, după cum organizatorii de pelerinaje propun
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
duhovnicești, ci numai zvonuri de îmbărbătare. Falsificarea pelerinajului naște falși pelerini care aleargă prin spațiile sfințeniei, dar care nu reușesc să decanteze nicio virtute, nu reușesc să discearnă nicio calitate, să rețină nicio frântură de învățătură. Dar care se întorc acasă convinși de utilitatea gestului, aureolați de false structurări ale respectului sociopastoral pentru ei. Ultima vreme a ridicat tot soiul de alternative false la pelerinajul veritabil. Biserica va trebui să propună cât mai grabnic un cadru de teologie a pelerinajului înainte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în ambele cazuri, ritualul servește ca resursă identitară. Practica aceasta este una aproape universală. La Mešugorje, o categorie aparte de pelerini este constituită din membrii importantei diaspore croate emigrate în Germania, Austria și Elveția, care se întorc în fiecare vară acasă. Mulți dintre ei califică această vizită turistică drept pelerinaj de regenerare spirituală (Claverie, 2003). Migrația globală nu (mai) reprezintă doar un proces economic, ea implică transformări culturale și sociale în care religia continuă să joace un rol-cheie. Locurile de pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]