52,561 matches
-
habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, despăduririle, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, uciderea directă de către localnici, colectarea ilegală și traficul rutier sunt factorii principali ai scăderii populațiilor șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexele IV A și IV B, unde este menționată ca "Coluber caspius"), fiind considerată o specie de interes comunitar și național care necesită o protecție strictă.
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea și uciderea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor balaurului dobrogean. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele III și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
ca "Elaphe quatuorlineata") privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A) și a cărei conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa III).
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
în roluri principale pe Ramón Novarro și Francis X. Bushman și este bazat pe romanul "" din 1860 scris de Lew Wallace. Aceasta a fost a doua ecranizare a romanului, după cea din 1907. În 1997 "Ben-Hur" a fost ales pentru conservare în National Film Registry de către Library of Congress ca fiind "semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic". Judah Ben-Hur este un evreu bogat și prieten din copilărie al tribunului roman Messala. După ce un accident conduce la arestarea lui
Ben-Hur (film din 1925) () [Corola-website/Science/333923_a_335252]
-
de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima") și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: uliu porumbar (Accipiter gentilis), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: popândău european ("Spermophilus citellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul lui Brandt
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), pescăruș albastru
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Câmpia Careiului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria), pe teritoriile județelor Bihor și Satu Mare. Aria
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de copac ("Martes martes"), popândău european (Spermophilus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Lycaena dispar"), fluturașul albastru cu puncte negre ("Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de țări se bucură de băuturile companiei, consumul depășind 1,9 miliarde de porții pe zi. Având în vedere angajamentul său de dezvoltare a unor comunități durabile, compania noastră este centrată pe inițiative care contribuie la protejarea mediului înconjurător și conservarea resurselor, încurajarea unui stil de viață activ și echilibrat, crearea unui mediu de lucru sigur pentru angajații noștri și promovarea dezvoltării economice a comunităților unde ne desfășurăm activitatea. Împreună cu partenerii noștri de îmbuteliere, suntem în top 10 angajatori, având peste
Finalele Cupei Coca-Cola. Super-concert Smiley și activările Happy Moves în Parcul Tineretului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105303_a_106595]
-
așa fel încât să nu mă pot transfera și fac lucrul acesta nu doar în cazul meu. Suntem mii de profesori care nu putem participa la pretransfer din cauza acestor condiții specifice care sunt vădit discriminatorii pentru că sunt create special pentru conservarea postului, pentru a se sări în următoarea etapă de mișcare, mai exact la articolul 253. Deci sunt posturile aranjate. În cazul meu, cum spune și un inspector din regiune “se încadrează foarte mulți în situația lui”. Da, se încadrează, dar
Un profesor protestează de trei săptămâni. DEZVĂLUIE neregulile din sistem by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102263_a_103555]
-
intră în atribuțiile Administrației Naționale "Apele Române" și ale Primăriei Sector 4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea problemelor sesizate de dumneavoastră fiind în afara sferei de competență a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor". Ce spune
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
Apele Române" și ale Primăriei Sector 4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea problemelor sesizate de dumneavoastră fiind în afara sferei de competență a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor". Ce spune Gabriela Firea Într-un interviu
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]