524,800 matches
-
acționează numai asupra structurilor musculare ale organismului, ci echilibrează întreaga funcționare a acestuia. Prin stimularea reflexogenă a tuturor glandelor și organelor, restabilim armonia întregului corp în așa fel încât energiile lui să acționeze la toate nivelurile, regenerându-i țesuturile. Cayce spune că orice dezechilibru produce modificări, în special ale tiroidei, care, la rândul lor, împiedică distribuția acestor energii sau forțe prin canalele corespunzătoare. El vorbește în mod constant de folosirea vibrațiilor energetice ale unor metale în scop terapeutic, în special ale
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
forțe prin canalele corespunzătoare. El vorbește în mod constant de folosirea vibrațiilor energetice ale unor metale în scop terapeutic, în special ale cuprului și fierului, pentru activarea energiei electrice vindecătoare. În articolul „Special Financial Forecast”, marea clarvăzătoare Marguerite Carter ne spune: „Cred din tot sufletul că suntem pe cale să găsim leacuri pentru boli ce acum seceră atâtea vieți, dar răspunsul pe care-l vom găsi nu va fi ceva «nouă. S-ar putea să fie o soluție foarte simplă și să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vor descoperi fântâna tinereții ș.a.m.d. Singurul loc în care au uitat să caute și care s-a aflat tot timpul la îndemână a fost propria persoană. Întoarcerea la tinerețe este posibiltc "Întoarcerea la tinere]e este posibil\" Cine spune că nu ne putem recăpăta tinerețea? Dați-mi voie să vă demonstrez că putem da timpul înapoi. Nu cred că oamenii au fost predestinați să îmbătrânească și să moară atât de repede. Profesorul Hilton Hotema afirmă: „Se spune că înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
posibil\" Cine spune că nu ne putem recăpăta tinerețea? Dați-mi voie să vă demonstrez că putem da timpul înapoi. Nu cred că oamenii au fost predestinați să îmbătrânească și să moară atât de repede. Profesorul Hilton Hotema afirmă: „Se spune că înainte de potop oamenii trăiau 500 sau chiar 900 de ani. Ca fiziolog, pot afirma că știința nu are argumente pentru a dovedi că acest lucru este imposibil. Este mult mai greu, din punct de vedere științific, să explicăm de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sănătatea și veți folosi căile naturale date de Dumnezeu pentru a da timpul înapoi, atunci „înnoi-se-vor tinerețile tale ca ale vulturului”. Doctorul Alexis Carrel, care a păstrat vii celulele unei inimi de pui timp de 32 de ani, spunea: „Un organ nu este făcut dintr-un material (exterior), ca o casă... Formarea lui pornește de la o celulă, iar organismul are la bază o cărămidă care începe să fabrice, din ea însăși, alte cărămizi”. Un tată își întrece fiul Frank
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
despre tatăl său, ce răsucea sub talpă un fel de băț. „Mi-l amintesc pe tata stând în fiecare seară pe marginea patului și răsucind sub picioare un fel de băț. Când l-am întrebat de ce face asta, mi-a spus că așa-i recomandase medicul. Peste câțiva ani, când m-am întors din armată, m-am dus cu tata la vânătoare. Urca mai repede decât mine toate dealurile care ne ieșeau în cale. Ajungea imediat sus, ca o capră neagră
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
m-am dus cu tata la vânătoare. Urca mai repede decât mine toate dealurile care ne ieșeau în cale. Ajungea imediat sus, ca o capră neagră, în timp ce eu gâfâiam în spatele lui și mă tot opream să mă odihnesc. Îmi tot spunea: Hai mai repede, Frank, ce se întâmplă cu tine?Ă. Din punct de vedere fizic, era mult mai tânăr ca mine. Și am observat că încă răsucea bățul acela sub tălpi în fiecare seară. Când mi s-a vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vorbit despre metodele reflexologiei am înțeles de ce fusese tata atât de energic și de sănătos până la o vârstă înaintată.” O bunică de 87 de ani cade pe scări I-am făcut unei prietene cadou o carte și ea mi-a spus că bunica ei de 87 de ani a împrumutat-o și nu mei vrea să i-o dea înapoi. „Crede că e cea mai minunată carte pe care a citit-o vreodată.” Lynette mi-a spus următoarea poveste: „O folosește
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și ea mi-a spus că bunica ei de 87 de ani a împrumutat-o și nu mei vrea să i-o dea înapoi. „Crede că e cea mai minunată carte pe care a citit-o vreodată.” Lynette mi-a spus următoarea poveste: „O folosește mereu pentru ea și pentru ceilalți, inclusiv pentru mine. Ne-a ajutat pe mulți în diverse moduri, chiar și pe copii. Vreau să vă spun însă cum a căzut bunica pe scări. Locuiește singură într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
minunată carte pe care a citit-o vreodată.” Lynette mi-a spus următoarea poveste: „O folosește mereu pentru ea și pentru ceilalți, inclusiv pentru mine. Ne-a ajutat pe mulți în diverse moduri, chiar și pe copii. Vreau să vă spun însă cum a căzut bunica pe scări. Locuiește singură într-o casă ce are subsolul amenajat pentru spălatul rufelor. Zilele trecute a venit la mine și mi-a spus următoarele: «Am căzut zilele trecute pe scări la subsol.Ă Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mulți în diverse moduri, chiar și pe copii. Vreau să vă spun însă cum a căzut bunica pe scări. Locuiește singură într-o casă ce are subsolul amenajat pentru spălatul rufelor. Zilele trecute a venit la mine și mi-a spus următoarele: «Am căzut zilele trecute pe scări la subsol.Ă Eu m-am speriat, dar bunica nu părea să fi pățit ceva. Ce s-a întâmplat?Ă, am întrebat-o. «Ei bine, am deschis ușa să cobor, apoi m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
despre ceea ce puteți face folosind reflexologia. Practic reflexologia de 20 de ani. Am avut pacienți din 18 state. Mulți dintre ei umblaseră pe la medici fără să primească ajutorul de care aveau nevoie. Nu a venit nimeni la mine să-mi spună că tratamentul meu nu i-a folosit. Acum am 96 de ani și încă mă simt bine. Oamenii îmi spun că trebuie să trăiesc până la 120 de ani pentru că au nevoie de mine ca să rămână sănătoși. I-am făcut masaj
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ei umblaseră pe la medici fără să primească ajutorul de care aveau nevoie. Nu a venit nimeni la mine să-mi spună că tratamentul meu nu i-a folosit. Acum am 96 de ani și încă mă simt bine. Oamenii îmi spun că trebuie să trăiesc până la 120 de ani pentru că au nevoie de mine ca să rămână sănătoși. I-am făcut masaj reflexogen unui medic, care mi-a spus că l-am ajutat într-un mod cum nu reușise nimeni din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
folosit. Acum am 96 de ani și încă mă simt bine. Oamenii îmi spun că trebuie să trăiesc până la 120 de ani pentru că au nevoie de mine ca să rămână sănătoși. I-am făcut masaj reflexogen unui medic, care mi-a spus că l-am ajutat într-un mod cum nu reușise nimeni din domeniul lui. Am avut doi pacienți care fuseseră la un doctor specialist în acupunctură, care i-a înțepat cu ace, dar asta nu le-a fost de folos
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
în această metodă de vindecare ca să-i propun doamnei Carter să deschidem împreună un cabinet. Cred că aceasta e o metodă de vindecare simplă și fără riscuri și o cunosc destul de bine pe doamna Carter ca să cred că tot ceea ce spune despre reflexologie este adevărat.” Terapia de reîntinerire în centrul Renaissancetc "Terapia de re`ntinerire `n centrul Renaissance" Am aflat că doctorul Ivan Popov a deschis în Bahamas un centru în care folosește aceeași terapie de reîntinerire pentru a inversa procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective (etnice, apoi naționale), intelectualii români au revendicat drepturi politice întemeiate în trecutul pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic, concepția despre naționalitate și conținutul memoriei colective, se impune deci o sumară trecere în revistă a instituirii sistemului educațional românesc, precum și a evoluției literaturii didactice utilizată în școlile românești. Ca remarcă generală, despre sistemul de învățământ românesc se poate spune că a avut o naștere laborioasă, o adevărată infrastructură educațională modernă fiind articulată doar în a doua parte a secolului al XIX-lea. Până la Marea Unire din 1918 nu prea are sens să vorbim despre un învățământ românesc, ci mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelegerii comune a unui text" (Stock, 1990, p. 23). Citirea în comun a textelor canonice în Evul Mediu a condus la emergența unor "societăți orientate textual" (p. 19). Adaptând aparatul conceptual elaborat de B. Stock în studiul memoriei naționale, vom spune că "comunitatea textuală" a națiunii este o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al comunității (i.e., a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dragostea patriotică și națională. Problema care survine este aceea de decodare semantică: ținând cont de multiplele semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți în orice țară, " Noi însă, iubiții miei prieteni, avem țara noastră, pe care o numim Patrie, au muma noastră, căci ea ne hrănește și întrânsa trăim" (p. 22). Prin "patrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor de a forma o comunitate națională. Iată ce spune Aaron, idei care îl apropie de varianta naționalismului civic în formula franceză: [Patriotismul nobil] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și intens elaborat ulterior, devenind un nod central în conștiința istorică a ființei naționale românești sub forma temei sacrificiale a apărării creștinătății și a crucii prin sabie împotriva avansului semilunei propulsată de iataganul otoman. Ca o concluzie provizorie, se poate spune că ideile originii latine și a continuității etnice a românilor au devenit "mitomotoarele" (Smith, 1986, p. 58: mythomoteurs) care au impulsionat construcția identității naționale românești și, în paralel cu aceasta, prin prelucrarea lor succesivă, au condus înspre clarificarea revendicărilor politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiul naționalismului alături de aspirația unificării politice a românimii, "Aaron Florian realizează în istoriografia românească trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin care a pătruns reflecția însuflețită de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul istoric al statului Moldovei. Peste Milcov, același lucru se poate spune despre Manualul de istoria Prințipatului României al lui Aaron, al cărui titlu este înșelător, întrucât în epoca în care a fost scris, noțiunea "România" desemna "Țara Românească", nicidecum întregul spațiu românesc, pentru care se folosea apelația "Dacia" (Romană, Traiană, sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să presupunem că lucrurile erau mai îmbucurătoare în Țările Române. Aspirațiile educaționale revendicate ca principii revoluționare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]