53,335 matches
-
XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A sosit momentul să ne familiarizăm cu Iorga în multiplele sale ipostaze: cu naționalismul, gîndirea istorică, jurnalistica și idealurile sale estetice și critice; cu maniera sa de lucru și cu viața lui de familie; cu ideile sale asupra moralității și a banilor; cu Nicolae Iorga omul. Naționalismul constituie un element esențial în înțelegerea lui Iorga. Naționalismul, cultura și istoria se întrețes în mintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pertinentă a schimbărilor tehnologice și economice era exact ceea ce l-ar fi ajutat pe Iorga în postura lui de politician. Simțul atotconvingătoarei influențe a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el ca ziarist, critic literar, dramaturg, profesor universitar, orator și om de stat. Dar în miezul concepției și al activității sale politice se afla ideea că prezentul nu poate fi corect interpretat fără înțelegerea trecutului. Iar fără o înțelegere corectă a prezentului nu există
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al jurnalisticii de bulevard. Caragiale a descris adesea în satirele sale jurnalistica bucureșteană 68. Ziarul lui Iorga nu se preta la un jurnalism de speța aceasta. El scria aproape toate editorialele și uneori verifica și corecta ziarul zilnic. În perioadele critice, Iorga scria două sau mai multe editoriale în fiecare zi; presiunile dramatice au avut drept rezultat cele mai sensibile pagini ale jurnalisticii lui Iorga. Ca istoric, și-a intensificat activitățile, iar scrisul său a devenit mai viguros și mai clar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-un mod foarte scrupulos. În timpul acestor ani de formare, valorile sale culturale s-au dezvoltat în context occidental, mai ales francez și al valorilor literare clasice, fără să se limiteze la acestea. Cea mai mare parte a ideilor sale critice aveau drept sursă cinci autori francezi: Paul Bourget, J. M. Guyau, G. Séailles, E. Hennequin și H. Taine. Acești critici s-au remarcat apelînd la descoperirile științifice ale secolului în discuțiile despre artă, invocîndu-i adesea pe Spencer, Darwin și Karl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Iorga, adoptîndu-i doctrina, era convins că nu se poate scrie un "roman impersonal". Personalitatea unui autor este implicată în selectarea materialului pentru subiectul operei sale. Hennequin sublinia importanța analizei estetice, psihologice și sociologice a unei opere. Ca filosof și critic literar, Taine a avut o influență profundă asupra opiniilor lui Iorga despre artă și chiar și despre istorie. El accepta multe (dar în nici un caz pe toate) dintre criteriile lui Taine, mai ales pe cele relativ la legătura dintre natură și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot"131. Era ceva tipic pentru "superioritatea" jurnalistică a lui Iorga. Începuse bătălia. Metamorfozarea unui istoric și critic literar într-un polemist fără teamă era deja un fapt împlinit. A continuat să predea, dobîndind sprijinul studenților. România era o țară aparținînd Lumii a Treia. Universitățile erau acolo un forum important pentru discuțiile politice. Și-a continuat și cercetările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încerca să împace tradiția cu evoluția. Sămănătorismul a avut o influență incontestabilă asupra literaturii române. Eugen Lovinescu l-a numit "marele cimitir al literaturii române"148. Sămănătorismul nu a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot restul vieții. Curentul acesta a luat naștere la răscrucea veacului. Spiru C. Haret (matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viitorul nostru"153. Programul acesta trebuie înțeles ca un apel social propagandistic de a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lămuritoare, cu alte cuvinte, să reorganizeze Partidul pentru noua eră. Aceasta cu atît mai mult cu cît declarase că Partidul său este "un partid democrat de stînga", cerînd o reformă radicală a pămîntului, vot universal etc. Dar tocmai nevoia aceasta critică de organizare a partidului în politică nu era înțeleasă de către Iorga. Mulți adepți l-au părăsit în lunile acestea și după aceea, nu numai Cuza și Ion Zelea Codreanu, ci chiar și propriul lui cumnat, Ștefan Bogdan, care a trecut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
protecție. Cu toate acestea, Iorga se ocupa în coloanele ziarului său de alte probleme care îi afectau pe țărani. Din păcate, "Neamul românesc pentru popor" nu prea era cumpărat de țărani, nici măcar de cei din Moldova, unde situația era deosebit de critică. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza și ale legionarilor, care îi învinovățeau pe evrei de toate relele reale și imaginare, erau mai accesibile. Iar mai mult de jumătate dintre țărani erau analfabeți. În ceea ce privește participarea lui Iorga la viața politică în timpul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada 1925-1927 și este ilustrat de vreo șase articole și de mai multe recenzii critice ale cărților lui Iorga și ale metodei sale istorice scrise de Eliade în publicațiile universitare și în ziarele bucureștene. Înainte de aceasta, Eliade fusese un mare admirator al lui Iorga, al activității și personalității sale. Nu-l admira atît pentru realizările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al activității și personalității sale. Nu-l admira atît pentru realizările științifice ale lui Iorga cît pentru dinamismul, energia, randamentul și "forța lui cosmică". Critica lui Eliade avea drept obiect activitățile savante, politice și literare ale lui Iorga. Atitudinea sa critică a devenit mai dură în articolele ulterioare, admirația descrescînd proporțional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucrării lui Iorga Eseu de sinteză a istoriei omenirii. Care erau obiecțiile lui Eliade? Înregistrăm obișnuitele acuzații la adresa metodei lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la sfîrșitul anilor '30 a fost cu istoricii maghiari, mai ales cu Sándor Dománovszky. Dománovszky a criticat metoda istorică a lui Iorga într-o lucrare importantă, Le méthode historique de M. Nicolas Iorga (Budapesta, 1938). Cartea debuta ca un studiu critic al lucrării lui Iorga Geschichte der Madjaren și al unei recenzii a lui Iorga asupra unei monografii a lui Dománovszky, Geschichte Ungarns (München-Leipzig, 1923), apărută la Paris în numărul pe ianuarie-martie 1936 al publicației "Revue Historique Sud-Est Européenne". Dománovszky a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Primul Război Mondial a luat o atitudine lăudabil de fermă împotriva tulburărilor antisemite din universitățile maghiare. Dománovszky a fondat practic de unul singur istoria economică și socială maghiară. Manifesta întotdeauna o înclinație vădită spre studierea obiectivă, scrupulos de precisă și critică a documentelor medievale, întrucît, pentru el, documentul însemna totul. Drept urmare, nu putea decît să fie îngrozit de teoriile "organice" ale lui Iorga, de "intuițiile" sau, și mai rău, de "instinctele" de "istoriologie", ca să nu mai vorbim de "reconstituirile istorice" ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pe tînărul lider Istrati, ca să-i menționăm doar pe cei mai reprezentativi. Această luare de sînge a fost considerată de unii legionari drept ceva groaznic, dar (după cum au comentat unii dintre ei) a scos totodată Legiunea dintr-o situație critică și a înălțat-o. S-ar putea ca unii să fie de acord cu aprecierile nefavorabile pe care autorul acestei cărți le-a auzit în România zilelor noastre. După aceste masacre, Legiunea era "ca un cartof, cea mai bună parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor intră în și ies din scenă conform rolului jucat în cadrul evoluției organice, intervin sau contemplă și părăsesc scena încet-încet pînă ce dispar. O astfel de prezentare este mai necesară decît oricînd în zilele noastre". "D-l Iorga", comenta reputatul critic literar Pompiliu Constantinescu, "afirmă o idee în care nu crede, în sensul că nu o respectă". În aceeași prefață asistăm la o remarcabilă schimbare de ton: "și (prin opera lui Iorga) se poate observa inutilitatea capriciilor anumitor bărcuțe de hîrtie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înainte de 1989. Sentimentele lui Iorga față de țara sa i-au dominat viața și activitățile. El a devenit istoric și politician datorită naționalismului său, iar naționalismul a determinat caracterul tradițional al politicii sale. Jurnalismul său a fost un jurnalism naționalist. În calitate de critic literar, sămănătorismul a devenit filosofia sa centrală, bazată pe naționalismul său cultural, așa cum erau și scrierile și piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar și oratorul era inseparabil de naționalismul său, care constituie sursa eforturilor sale supraomenești, a realizărilor și greșelilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ideologiilor care au eșuat. Dificultățile apar atunci cînd încercăm să punem sămănătorismul în practică. Ideile lui Iorga erau utopice în contextul secolului al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu putea fi obiectiv atunci cînd era vorba de România și nici critic la modul serios față de lipsurile existente în această țară. Accesele lui periodice dovedesc faptul că era la curent cu aceste carențe. Cu toate acestea, Iorga pretindea rareori că este 100% imparțial în ceea ce privește România. Atitudinile adoptate de el reflectau mai curînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestor erori minore și au foarte puțin de-a face cu orizonturile deschise de el. Din fericire, temperamentul vulcanic al lui Iorga a avut o mai mică influență aupra operelor sale istorice decît asupra politicianului, a jurnalistului politic sau a criticului literar. După părerea lui Iorga, cea mai mare contribuție adusă de el la scrierea istoriei era "istoriologia" sa, pe care o considera originală. Conform acesteia, experiența omenirii alcătuiește (mutatis mutandis) o experiență indivizibilă și, drept urmare, pentru a înțelege și interpreta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale, printre care Generalități...; această afirmație a fost făcută la radio în ziua de 24 martie 1939, cu cîteva zile înainte de intrarea trupelor lui Hitler în Praga. "Luceafărul", 23 noiembrie 1985 50 E. Lovinescu a folosit expresia "haos inform". Biblioteca critică: N. Iorga, București, 1979, p. 151; Șeicaru, op. cit., p. 76 51 După părerea familiei sale, Iorga a descoperit un număr de 50 000 de documente pe jumătate uitate referitoare la istoria românilor. Așa cum spunea el "le-a adus la viață
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
susținători ai țărănimii. Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost, sîntem și vom rămîne motivați din punct de vedere etic". Theodorescu, op. cit., p. 165 86 Op. cit., p. 161. "Cosmopolitismul, curent decadent al simbolismului" 87 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 82. 88 Americani și români din America, p. 271, și O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 136 89 Șeicaru, op. cit., p. 98 90 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din America, p. 271, și O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 136 89 Șeicaru, op. cit., p. 98 90 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 10 91 Theodorescu, op. cit., p. 167 92 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 153. Opiniile lui Lovinescu despre meritele criticii literare a lui Iorga erau mai puțin decît pozitive. Autorul a avut ocazia să judece plauzibilitatea acestor opinii, apelînd la surse mai puțin dominate de prejudecăți decît E. Lovinescu 93
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și despre doamna de Pompadour, menționînd că Doamna de Pompadour spusese: Après nous le déluge ("După noi potopul"), și că potopul "acceptase invitația...". Asemenea paralele nu prea subtile cu evenimentele contemporane abundă în conferințele și editorialele lui Iorga 98 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cit., p. 146 99 Iorga avea o emisiune săptămînală de comentarii politice, Sfaturi în întuneric, la Radio România. D-na Lia Brătianu i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spusese: Après nous le déluge ("După noi potopul"), și că potopul "acceptase invitația...". Asemenea paralele nu prea subtile cu evenimentele contemporane abundă în conferințele și editorialele lui Iorga 98 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cit., p. 146 99 Iorga avea o emisiune săptămînală de comentarii politice, Sfaturi în întuneric, la Radio România. D-na Lia Brătianu i-a declarat lui Frasin Munteanu-Râmnic că, în ciuda ostilității clanului Brătianu față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 160. Iorga era furios că "mîndria lui moștenită, căreia îi dăduse mai multă greutate prin erudiție și prin poziția lui de profesor universitar" era considerată "insuportabilă" 118 Op. cit., vol. III, p. 106 119 Op. cit., vol. II, p. 150. Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 125. Sanielevici nu-l prea prețuia pe Iorga 120 Iorga însuși recunoștea următoarele: Mi se spune că am fost și că am rămas un copil. Da, o parte din sufletul meu este de copil, care se lasă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]