1,610 matches
-
Iartă-mă, patrie fără eroi. Iartă-mă, drum ce nu duci nicăieri, Iertați-mă, tăceri înecate-n cuvinte, Iartă-mă, chin ce nu duci mângâieri, Iertați-mă, pași înapoi și-nainte. Iartă-mă, sânge infectat de bacterii, Iertați-mă, oase îmbibate de jale, Iartă-mă, vis ce-l culeg gunoierii, Iertați-mă, cruci părăsite pe cale. Iartă-mă, țel mistuit în miraj, Iertați-mă, morți uitați în cavou, Iertați-mă, versuri fără mesaj, Iertați-mă, clopote fără ecou. Iertați-mă, foame, sete
TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380364_a_381693]
-
Era un vacarm îngrozitor, presărat din belșug cu înjurături din toate părțile. Deodată, se auzi o împușcătură. Pistolul se descărcă brusc în abdomenul lui Niculaie, străpungându-i ficatul. În secunda următoare, acesta căzu ca secerat, iar cămașa de pe el se îmbibă de sânge, un sânge negru și gros. Ilona scoase un țipăt și se prăbuși pe podea, lângă soțul ei. Copiii începură să plângă în cor, iar Măriuca îl strângea de mână, rostind printre lacrimi: - Tati, trezește-te, tati! Nu înțelegea
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
un kilometru de noi. -Ești sigur? -Absolut! iată imaginile! Pe monitorul alăturat apăru o siluetă albă care tocmai se izbea de pământ sub un unghi ascuțit în așa fel încât corpul rachetei nu se sfărâmă la impactul cu solul mâlos îmbibat cu apă. Drona trimisă să ia imagini tocmai ajunsese la locul impactului și se rotea în jurul obiectului. Soldatul Lup coborî drona. Amândoi priviră un mesaj scris cu vopsea pe corpul cilindric: ,, Arc Silan”. -Cineva îmi vrea capul, spuse locotenentul privind
FORTĂREAŢA, PARTEA A II-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380847_a_382176]
-
amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al mamei, care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din fâșii de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care mă însoțeau la pescuit niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul partidei de pescuit, așa cum obișnuiesc mai toți pescarii de prin
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
oferă consumului. Nu toți scriitorii sunt acceptați de exegeza momentului. Într-o perioadă de frământări politice și sociale, formatul-cuvânt vechi este greu digerabil. Se dorește o eliberare a lui de reguli impuse, se cere o scriere așa cum îți trăiești clipa îmbibată în lumesc, cu tot ce-i aparține lui, libertatea, lejeritatea exprimării împotmolindu-se în cuvinte grotești. Dincolo de scânteia, Angelina Nădejde, găsim o poveste. O poveste în versul clasic, liber sau versul metric și silabic personalizat. Ea ne trimite în aceeași
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
de frica zilei de măine, că nu mai știam încotro să o apuc, Nici astăzi nu știu, las dorul să doară și îndur cerul ce cade pe mine în timp ce visez că mă întorc într-o seară, bogată, fără griji și îmbibată cu o învățătură ce îi va ajuta pe semenii mei viitori să nu repete acelaș păcat. De anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: pâinea singurătății / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1895, Anul VI, 09 martie 2016
PÂINEA SINGURĂTĂŢII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373360_a_374689]
-
acela al oglindirii legendei în oglinda concavă a prezentului, chiar dacă autorul învăluie totul cu abilitate într-o ficțiune cu aparențe de adevăr. Fiecare capitol în parte este extrem de rafinat în descriere, de o concizie a relatării aproape neverosimilă, povestirile sunt îmbibate de imaginație și estetism ca un burete de apă, însă unul întors în registru parodic, uneori grotesc, din care se și naște viziunea parabolică. Personajele, Marița lui Gogonete, dracul, denumirile toponimice ca Pădurea Vrăjită, Pădurea Blestemată, Castelul, și mai ales
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
nota de halucinație a protagoniștilor prinși în jocul confuz al existenței ce se împletește cu legenda, la limita dintre proiecția onirică și percepția reală. Descoperim voluptatea prozatorului pentru stilul senzual, catifelat. Cuvintele au o încărcătură concisă a semnificației, fraza este îmbibată de materialitatea imaginilor, curgerea ei este lentă și vâscoasă, iar efectul e tras cel mai adesea din topică și comparații. Personajele autorului trăiesc, deopotrivă, în trecut și viitor, ele sunt scrise de destin, precum romanul însuși e produsul unui text
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
nr. 1616 din 04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Polenul ochiului stelar Concentrat în miresme de violet Cu nuanțe de gry cenușiu Șerpiund în șuvițe de unde Plutea în cosmice adieri Srăbătând universul Pătruns în calea lactee Întâlni unda unui conglomerat Îmbibat cu particule elementare Și se defractă în dispersii de radiații Albastre Violete Portocaliu până la roșu Atunci Lumina a fulgerat privirea în curcubeu Și pe cer S-a ivit O planetă albastră de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: planeta albastră
PLANETA ALBASTRĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374826_a_376155]
-
cu propriul ei talent Cine nu a crezut în talentul și puterea de a scrie a Cameliei Ardelean, s-a înșelat! Iată că, după apariția celor cinci cărți de poeme, autoarea vine spre cititorii ei cu un volum de proză, îmbibat de poezie și de frumusețe lirică! Camelia Ardelean scrie cu firescul și propriul ei talent, pe care-l scoate în evidență, creând profunzimea necesară unor personaje ce se disting și ne rămân multă vreme întipărite în minte. Ea păstrează mereu
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
cer se ridică îngerii, înoată printre sentințe divine spre un mal de iubire acolo unde îi așteptăm noi să le dăm inima să se apuce de artere, cu aripi de viață. Poate așa vom învăța Zborul. Amurgul e o rugăciune îmbibată în lacrimi, ne poartă spre zări încovoiate de tornade... Cu pași obosiți de tăcere călcăm peste stele, cutremurând universul. Pe tălpi ne rămâne un fulg - poem de înger. Referință Bibliografică: Poem de înger / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEM DE ÎNGER de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374067_a_375396]
-
adică?”, am întrebat eu perplexă, ”ești mahmură de la... friganele?!”. ”Păi da”, mi-a răspuns ea blând, ”noi nu le înmuiem în lapte, ca voi, ci în vin de Jerez, și apoi le lăsăm fripte la înmuiat peste noapte, ca să se îmbibe bine”. ”Comprendo”, am răspuns prompt, și iarăși mi-am amintit de gustul acidulat și dulce al vinului pe care bunica îl ”ajuta” cu un pic de zahăr, asemănător la gust cu cel de Jerez. Sunt soiuri de viță de vie
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
de prim top în localitate. Vă veți întreba atunci, sunt sigur, de ce scriu la timpul prezent de el, de Răducu. Foarte simplu. Pentru că Răducu trăiește. El nu a murit sfâșiat de dulăii hrăniți zilnic cu kilograme de carne macră, crudă, îmbibată în sânge proaspăt. Iar eu în fiecare seară pun câte un pachețel cu mâncare pe banca din lemn de salcâm, singura bancă din fața blocului, pentru el. Sunt sigur că, după ce reintru în locuința mea, el vine, se așează ca de
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
cu toate că, de nenumărate ori, hiperrealitatea Hx a canalului X nu e deloc coincidentă cu hiperrealitatea Hy a canalului Y - precum e, de altfel, și corect -, acest lucru nu înseamnă că mesajul final ca atare construit e justificat să aibă ființa îmbibată cu sânge și identificabilă cu șiruri de cadavre omenești. Căci, de sacrificii diurne inutile închinate parcă dinadins îngerului căzut Iblīs, umanitatea nu mai are cu niciun chip nevoie acum. De forme canonice ale moralității, dar și de contururi precise ale
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
picături de rom ), prăjituri de tot felul , inclusiv cele specifice , ca baclava din foi de plăcintă , nuci sau migdale și miere sau sirop de zahăr, sau sarailiile din foi de plăcintă rulate cu umplutura de nuci, de alune, de migdale, îmbibate cu miere sau sirop de zahăr, renumită și unică în țara noastră dulceața de trandafiri sau smochine, diferite sortimente de înghețată, cu un gust nemaiîntâlnit din care bătrânul Hassan ducea cu bidoanele speciale la Orșova unde o vindea ambulant, bidoanele
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
temperatura scăzuse din nou sub zero, așa că, deocamdată, apa rămăsese înghețată pe pereți. Din când în când se mai desprindea câte o picătură, clipocind în ligheanul de plastic. Imaginea aceea mi-a amintit de filmele lui Tarkovski, cu tavanele lui îmbibate în apă, filme pe care le văzusem la Cinemateca din București, înainte ca aceasta să se fi mutat la Eforie. Luând-o în brațe am încercat să o calmez. Plânsă, nemâncată, nedormită, o simțeam cum tremura. Lacrimile încă i se
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Autorului Parfumul scump al pielii tale când tu,iubito,ieși din mare, Miros de alge și de pește,vântul uscat încins de soare, Cafea turcească la nisip,miros de bere și “grătare”, De bar,de disco,de femeie,de aer îmbibat de sare. Un cer senin și plin de stele,mirific răsărit de soare, O plajă goală,apoi plină,într-o lumină orbitoare, Seară sublimă,populată,multicolor-amețitoare, Trupuri bronzate și-o “ispită” frumoasă,”scumpă”,zâmbitoare. Zgomot de val izbit de stâncă
PERCEPŢII MARINE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347403_a_348732]
-
l-a simțit a fost mirosul mării. Umed, sărat și atât de pătrunzător, încât dădea impresia că între maluri se legănau nu undele apei ci spinările unor uriașe bancuri de pești, al căror miros dus de adierea răcoroasă a serii, îmbiba totul. Fluviul pufnea leneș vălurindu-și trupul lat ce se strecura cu greutatea-i uleioasă printre maluri. De-o parte și alta a țărmurilor, ca un șir nesfârșit de copii alergând împreună cu el către mare, căsuțele se-nghesuiau unele în altele
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Ediția nr. 1239 din 23 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mă grăbesc! N-am să te-aștept o veșnicie! Șopteai glumeț, rezemat de tocul ușii... Iar din șoapte se desfăceau brațe Care mă-mpresurau mătăsoase. Aerul scăpăra-n jurul nostru, Îmbibat de extaz... Zvâcnea timpul în hoinăreala lui prin infinit, Iar eu zăboveam alintată, Dilatând clipele, Când lumea izvora Năvalnic din abisurile noastre. Veșnicia e-nceputul! răspundeam cu tâlc... Uite cerul cum scutură văpăi de ametist... Hai să mai stăm un
CU VEŞNICIA A-NCEPUT... de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346923_a_348252]
-
dom'le, în anul 2000 să nu ai lumină la bec... seara! Lumânările s-au terminat după două nopți și atunci ne-am adus aminte de tradiționala „descurcăreală” a neamului românesc... făcându-ne opaițe și candele din fâșii de cârpa îmbibate în ulei de gătit. Am fost și la pescuit - pe care, sincer, l-am considerat o pierdere de timp, eu fiind un personaj veșnic ocupat cu treburi în mișcare nu cu așteptatul la „dacă mușcă, sau nu mușcă” (peștele, desigur
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
la începutul volumului, Ovidiu Jucan a scos la lumina tiparului al șaselea volum, intitulat “ Pe drumul vieții“, apărut la Editura NAPOCA-STAR, 2012. În această plachetă descoperim un amestec de viziuni abstracte și incendiare, pe de o parte, și de discursivitate îmbibată de seva realității, pe de alta: “Cum aș putea să spun, că Cerul e minune,/ Când eu nu văd nicicum, decât o altă lume!/ Și mă gândesc mereu, de ce-ar putea să fie,/ Când viața noastră-ar fi, doar
OVIDIU JUCAN-PE DRUMUL VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346417_a_347746]
-
prin exaltarea resorturilor vitale. La capătul ei, poetul e un altul, o ființă îmbogățită, un arheu încărcat de înțelepciune și carnea realității. Poezia însăși e o formă de purificare, dar și o povară ontologică, tradusă prin viziuni ale splendorii scenariului, îmbibate de profetism: “M-așez grandiose în palmă de gând,/poemele-mi fug adesea de sub creion,/ crucea timpului încerc s-o ascund,/ sub sceptrul de flori, zic lui Domnu`,pardon! “(Umbra ce doare ). Frisonul e starea obișnuită de tensiune.Prin percepția
PUIU RĂDUCAN- ISPITA CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346452_a_347781]
-
vremuiește așa cum iarna cade peste un tărâm cețos, planetele ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați de caldarâm. Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă pentru mine cu petale de îngeri, Clopotele bat în dungă unele înfrângeri, Sunt întoarceri efemere
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
și merg să mă spăl pe ochi. Fiorul de tranșare a șirei spinării mă amețește ca și cum eram într-un depozit de ambră și mosc și durere fizică nu simt, dar deodată ochii văd mai limpede oglinda veche cât casa. Atmosfera îmbibată cu miresme de vis în plină zi nu mă uimește și mă întreb ce perspective v-a avea ziua de azi? Mă-nchin la icoana din colțul de est al camerei lila. Spun rugăciuni pe moment create, le repet și
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]