766 matches
-
Strigătele lui Gicu îi mai răsună și acum în urechi, conului Nicu și ecoul acestor țipete zbuciumate n-are nimic omenesc în el. îl irită, parcă ar lătra niște câini, din senin sau poate numai la o lună plină și îmbietoare...
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la „metru”. Ne-a rămas muzica lui care se odihnește pe plăci de patefon și din când în când cineva își mai aduce aminte de ea, muzica sensibilă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și primul vestitor. Mic și plăpând și-a scos capul de sub zăpada rece, pentru a anunța sosirea primăverii. Supărată, iarna a plecat, iar firavul ghiocel și-a deschis petalele. Era de o frumusețe rară și avea un parfum atât de îmbietor...Frunzele verzi îl susțineau la suflarea vântului. Rând pe rând, vestitorii și-au scos capul pentru a saluta primăvara. MICUȚUL GHIOCEL Toma Diana , S.A.M. Sirețel Eu sunt micuțul ghiocel, Ce-am luptat cu iarna Și-am ieșit învingător Eu
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
dinspre magazie bătea un vânticel de iunie, balaurului îi veni pe la nas aromă de ciocolată. Mmm, zise el, la palat au făcut tort de ciocolată. Vreau și eu o bucățică. Și porni spre castel, urmând dâra aromată. Amețit de mirosul îmbietor, Balaurul ajunse în fața magaziei. Găsi ușa încuiată. Căută disperat o intrare și descoperi un ferestruică deschisă. Era însă o ferestruică foarte strâmtă. Încercă să se strecoare, însă nu izbuti decât să-și vâre capul. Iată și tortul, zise el cu
ANTOLOGIE:poezie by Andreea-Ramona Căuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_668]
-
este posibil! Mulțumesc mult! Sunteți foarte amabil! Sonia se îndepărtă de copacul zâmbitor și porni pe cărarea strălucitoare de diamant, care șerpuia în fața ei, pentru a explora minunata pădure fermecată. Începu să adie vântul. Acesta împrăștia, prin toată pădurea, miresme îmbietoare, se amestecau astfel, în aer, aromele tartelor cu gutui, căpșuni, caise, mere și pere. Fetița își continuă drumul, tot mai uimită, dorind să ajungă la locul de unde veneau miresmele acestea. Pe neașteptate, îi tăie calea un arici făcut din bronz
ANTOLOGIE:poezie by Oana-Maria Nuţu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_684]
-
Fetița își continuă drumul, tot mai uimită, dorind să ajungă la locul de unde veneau miresmele acestea. Pe neașteptate, îi tăie calea un arici făcut din bronz. Acesta o salută pe Sonia politicos. Domnule arici, știți cumva de unde vine acest parfum îmbietor? întrebă Sonia. Regina pădurii gătește tarte pentru toată lumea. Dacă te grăbești vei prinde și tu o felie. Unde gătește regina? Casa reginei Gabriela este după cărarea de diamant, spuse ariciul. Sonia plecă, îndreptându-se cu pași repezi spre casa reginei
ANTOLOGIE:poezie by Oana-Maria Nuţu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_684]
-
la noi, pe de o parte fiindcă e costisitor și editurile a sărace, pe de altă fiindcă publicul cititor e alcătuit preponderent din bugetari, artiști, studenți, pensionari a tot oameni nevoiți să înghită de cele mai multe ori în sec în fața ofertei îmbietoare din librarii sau să amîne cumpărarea volumului pînă vor dispune de suma necesară, știind că îl vor găsi tot acolo (deși mici, tirajele nu se mai epuizează, ca odinioară, în cîteva zile, nici în cîteva săptămîni). Premiile literare nu influențează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
de vară, întreg trupul ei vibra cu putere, iar sânii fermi și puternici îmboldeau pieptul meu. Pentru un timp simțurile noastre au scăpat de sub control și neam îndreptat îmbrățișați, ușor, către canapeaua din imediata apropiere, care părea că ne aștepta îmbietoare. Când mai era un pas până acolo, țârâitul asurzitor al soneriei ne-a trezit la realitate. Ne-am oprit, desfăcând brațele ce uniseră pentru câteva minute trupurile noastre în confruntarea vulcanică a simțurilor tinere. Cornelia și-a aranjat ținuta și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
l-om asculta cu atenție - a intervenit Mitruță Ogaș. Nici unul dintre cărăuși nu s-a arătat dornic să povestească... Liniștea s-a așternut din nou, ca o povară. Vasile Hliboceanu a privit în jur, dar fețele cărăușilor nu spuneau nimic îmbietor... În cele din urmă, a băut vinul, așezând ulcica goală pe masă cu oarecare năduf... Același lucru l-a făcut Mitruță și - pe rând - și celilalți cărăuși. La semnul lui Hliboceanu, Costache a umplut din nou ulcelele cărăușilor și s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca ursul în huci - a încheiat Mitruță vorba, ducându-se la sania lui. Noaptea se lăsa cu sclipet de stele și geană de lună plină. Omătul înghețat scrâșnea sub tălpi precum sticla pisată. Felinarul din poarta Crâșmei din drum sclipea îmbietor... Când au ajuns la poartă, s-au oprit răsuflând ușurați: Uite că cu ajutorul Celui de Sus am ajuns cu bine - a comentat vesel Mitruță. Costache, care ședea cu urechea la pândă, le-a ieșit înainte. Păi de când sunteți așteptați o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
îmbia prin culoarea sa și prin aromele care atrăgeau roiuri și roiuri de albine, fluturași și alte gângănii. Pe lângă râu erau praline din ciocolată sub forma unor pietre cu fel și fel de culori și forme, care de care mai îmbietoare! Pe râu pluteau vaporașe din lemn dulce, ca un fum care mirosea ca roua de pe trandafirii din grădina mea, în zori de zi! Norii erau și ei din vată de zahăr de culoare roz, simpli sau de culoare albăstruie, la
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
frumuseții - este încărcată de un puternic suflu istoric și legendar, este bine poziționată din punct de vedere geografic, având căi de comunicare cu multe zone din jur; are în apropierea sa păduri, ape, pajiști ce se contopesc blând cu orizontul îmbietor și oameni harnici și ambițioși, ce știu a apuca poteca dreaptă în viață... dar hai mai bine să îți povestesc despre mândria locului - castelul “Alexandru Ioan Cuza”; această construcție are niște ziduri gigantice, iar la poarta ce se zărește încă
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
țara Moldovei, Ștefan se lăudă cu munții, cu pădurile și cu apele limpezi, cu bourii, cu copii frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ca pânza ce-o ghilesc femeile, albastre ca cerul de vară. Și le-a făcut pe unele Înalte și pe altele pitice. Dar căuta să le mulțumească pe toate. Și a mai dat Dumnezeu parfum florilor, care de care mai Îmbietor. Și a făcut În așa fel ca unele fori să Înflorească ziua, iar altele să Înflorească noaptea. Iar În bunătatea Lui cerească Dumnezeu a trimis florile să Înflorească pe rând, nu toate deodată: așa că și azi florile Înfloresc ori primăvara
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Nu sunt hotărâtă, dar într-un final, decid să cumpăr câte puțin din toate, de la o bătrână care, neprinzând loc în piața propriu-zisă, vinde direct din coșurile ei, așezată într-o margine. Nu negociez, fructele sunt proaspete, au un miros îmbietor, iar bătrâna îmi amintește de bunica, dusă cu mulți ani în urmă... Gata! cumpărăturile fiind făcute pentru câteva zile, mă gândesc că e cazul să mă retrag spre casă. Și totuși... „Grădina cu flori”, o terasă - restaurant plină de verdeață
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
foc în miezul dimineții de iarnă a fost ca becul lui Pavlov. Toată povestea s-ar fi putut sfârși cu o noapte secretă, în care aș fi mototolit cearșafurile, desfătându-mă cu amintirea bărbatului care mi se păruse o clipă îmbietor ca o acadea pe jumătate linsă. Dar a doua zi l-am văzut din nou. Eram în Ruby Tuesday, cu niște tipi din firmă. El stătea la un metru de mine, tot așa, la o masă oficială, cu lume pe
Bărbatul ca o acadea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8586_a_9911]
-
pun în legătură. - Firește, se grăbi Saferian. - Poftim adresa și numărul de telefon, l-am prevenit, vine îndată ce-l anunți. Saferian promise că va face întocmai. - Perfect! se înveseli factice Gaittany. Atunci, pe deseară! și salutând în chipul cel mai îmbietor cu putință, plecă și reluă, conform agendei, cursa cu trăsura, ale cărei roți sonorizară din nou caldarâmul. Rămași singuri, Saferian și doctorul Rapig Sahazizian începură să vorbească iarăși armenește. Colecționarul numismatic fu avizat puțin după aceea, deoarece Saferian bănuia, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mizeria" principală), n-ar fi mers însă pe jos pentru nimic în lume. De fapt, consimțea a face câțiva pași pe jos, într-o scurtă promenadă intimă, apoi deodată, zărind o G. Călinescu trăsură, aproape impacient, făcând bezele și salutări îmbietoare cu mâna, o oprea și se urca în ea. Acolo sus, răsturnat pe perne, Gaittany lua o poziție sigură de sine, ironic distantă față de pietoni, chiar disprețuitoare. Îndeosebi sosirea și plecarea, Gaittany le făcea prin îmbarcație, și pentru nimic în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strica stilul original. O simplificație. Ne-am gândit cu toții la dumneata. Numai dumneata ești indicat pentru un lucru așa delicat. Vreau să fac ceva onorabil. Îți dăm cât vrei, acont imediat, cât vrei... Și Gaittany își luă fizionomia cea mai îmbietoare, privind cu adorație la Ioanide, căruia îi mai șopti încă o dată, spre a nu slăbi efectele: "Ești un artist desăvîrșit", arătând cu mâinile la mozaicul din tavanul odăii. Ioanide, căruia astfel de lucrări îi conveneau, având și nevoie de bani
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe două picioare portative. Venind la madam Farfara acasă, Ioanide contemplă de sus până jos pe Ioana și se simți cuprins de o decizie inevitabilă. Indolenta era molatică, însă foarte profundă în priviri și ochirile ei părură lui Ioanide din ce în ce mai îmbietoare. Ministeriatul lui Pomponescu nu se realiza și e de înțeles că vreo vocație deosebită pentru ceremoniosul profesor de beton-armat Indolenta nu avea. De aceea, când Ioanide, devenit deodată straniu de imperios și mineral în ochii-i albaștri, o săgetă cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Tamara, Sorin și Sorina... sunt de părere că acesta-i locul cel mai plăcut din toată ograda bunicilor. Din primăvară, de timpuriu, până aproape de căderea fulgilor de nea, livada răspândește-n ulița-ntreagă parfumuri dintre cele mai felurite și mai îmbietoare. Iar dacă vii mai aproape de ea și-i deschizi portița, o să te-ntâmpine zâmbetul îmbujorat al cireșelor de mai, sau surâsul plin de voioșie al pietroaselor, sau obrăjorii parfumați ai merelor văratice, sau... Jur-împrejurul livezii, asemenea unei gărzi mereu atente
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
știți de ce? Ascultați! L-au găsit într-o noapte fără lună și fără stele. Veniseră la casa bunicilor aproape toți nepoțeii. Zburdălnicia vacanței le purtase pașii pe ulițele satului, apoi pe cărările umbroase și tainice ale pădurii sau pe culmea îmbietoare a dealului din apropiere. În toate aceste locuri, care devin, în fiecare vară, parcă mai frumoase, alți și alți copii de-o seamă cu ei se jucau de-a plăieșii sau de-a acrobații, de-a aviatorii și artiștii; erau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
face cu siguranță, cunoștință cu aroma pufoaselor gutui. Prunii și zarzării - aflați ceva mai încolo - își unduiesc crengile în sus și-n jos și te cheamă să treci și pe la ei. Iar florile sunt, nu știu cum, parcă mai frumoase și mai îmbietoare în această dimineață. Du-te, însă, în grădina cea mare! De cum vei deschide poarta, parfumurile strugurilor albi, negri și roz îți vor mângâia nările și te vor îmbia să te apropii. Via foșnește blând, parcă ți ar spune: „Ia un
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
așa, Herr Câine de Vânătoare. — E adevărat, nu? Sări ca un arc din pat și am știut că-i priveam trupul complet dezbrăcat pentru ultima oară; de-acum Încolo aveam să fiu nevoit să merg la cinematograf ca să prind frânturi Îmbietoare din el, Întocmai ca alți bărbați. Se duse la dulap și scoase un halat de pe un umeraș. Din buzunarul acestuia luă un pachet de țigări. Își aprinse una și o fumă cu furie, cu un braț Îndoit peste piept. — Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
anume fel când se ducea tata la ședințele cu părinții. Când începea marea sărbătoare națională, înaintea tuturor defilau cei mici, numiți șoimii patriei, după ei noi, pionierii, pe urmă armata, pe urmă sportivii, pe urmă toți ceilalți. Orașul întreg mirosea îmbietor a carne friptă, iar la mesele lungi de lemn se opreau să ia o gustare festivă cei care terminaseră deja defilarea. În fiecare an, de ziua națională, eu eram în culmea fericirii. Din cauza mirosului de friptură, care urca până la ferestrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]