1,512 matches
-
vie! ( Fulgeră, tună și trăznește puternic. ). VEZINAS Mare îți este puterea, mania și iertarea, Slăvit zeu ce ne stăpânești zarea! De am fost nevrednici o clipă, te-ndură. Vom di de-acum înainte cu mai multă măsură. VRACIUL Nu e îmblânzit zeul, decât sacrificându-I pe toți bărbații, Sau cu dușmanii să ne avem ca frații!? Din ce rămâne, un alt neam curat va răsări Care în veci trădarea n-o va ști. TEHOMIR Înlături, altfel te sfarm, cobe, te-ai
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
în gât. Peste ape,reci, șerpi dansează-n smârcuri Șuierând la lună peste dinți, lucid; Pruncii printre vise cheamă lapte-n sfârcuri Iară cucuvele stau clipind pe zid... Când cetatea doarme, circulă miasme, Duhuri rătacite merg pe-acoperișe, Peste neguri orbii îmblânzesc fantasme Și-n ființe, tainic, răul se furișe. ------------------------------------------------ DE NOBILIS, Alensis (Cornel BĂLESCU), poet și jurnalist, născut la 18 iulie 1975 în satul Șiacu, comuna Slivilești, județul Gorj. Studii: Facultatea de Filosofie - Jurnalism, Universitatea Spiru Haret, 1997-2003. Masterat în Mass-Media
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
vreme cu lucrurile serioase de pe lumea aceasta, între care se numără și poezia. Mircea Bârsilă a girat debutul lui Alexandra Pârvan cu volumul “Prinsoare “, apărut în 2001, observând o “armonizare a contrariilor”, remarcânduse prin asociațiile duale, în spiritual unui onirism îmblânzit de emoția credibilă, cu remarcă Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stări poetice.De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc, MihaI
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei. Cu capul spre pământ și inima spre Cer Își pun sufletul în palma Mariei, Mama cu chip blând. La Nicula veacurile devin veșnicie. UN LOC Drum de o rugăciune Până la calea strămoșilor. Acolo sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
Grinta” și prefațat de talentata poetă Emilia Dabu din Mangalia, membru al U.S.R. Atât despre acest roman, cât și despre autor poeta scria printre altele: „Deși este un scriitor al tainelor și misterelor lumilor pe care le străbate, Virgil Stan îmblânzește duritatea vieții de zi cu zi prin puterea sufletului și gândului frumos și mai ales a cuvântului inspirat. Privind lumea de la înălțimea ochilor săi buni și luminoși, Virgil Stan, prozatorul iubirilor și al puterii adevărului, a debutat relativ târziu în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă, spre Părintele Nicolae Bordașiu. Este primit cu mare drag în mijlocul lor, îi sorb fiecare cuvânt și îi sărută dreapta când trece prin dreptul lor. Preotul
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
aceasta este soluția, este bine că ați venit măcar acum, să încercăm să vă ajutăm. Problema este ca atât fata cât și dumneavoastră trebuie să vă întăriți cugetul cu sprijinul nostru, să reușiți să-l faceți pe el să se îmblânzească. Ar fi o minune dumnezeiască. La medicul de familie nu am putut să-i spun, era multă lume, dar pe dumneavoastră v-am simțit că mă puteți asculta și înțelege. Sigur, cu fata veți merge și la psiholog. Spuneți-mi
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
aceasta este soluția, este bine că ați venit măcar acum, să încercăm să vă ajutăm. Problema este ca atât fata cât și dumneavoastră trebuie să vă întăriți cugetul cu sprijinul nostru, să reușiți să-l faceți pe el să se îmblânzească. Ar fi o minune dumnezeiască. La medicul de familie nu am putut să-i spun, era multă lume, dar pe dumneavoastră v-am simțit că mă puteți asculta și înțelege. Sigur, cu fata veți merge și la psiholog. Spuneți-mi
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei. Cu capul spre pământ și inima spre Cer Își pun sufletul în palma Mariei, Mama cu chip blând. La Nicula veacurile devin veșnicie. Un loc Drum de o rugăciune Până la calea strămoșilor. Acolo sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
pe aceeasi poteca șerpuita și neumblata de mult dar care putea fi prilejul unei aventuri de neuitat.Si cadrul era perfect, căci în fața fetei se desfășura natură în elementul ei.Razele aruncau praf de aur printre crengile copacilor care se îmblânziseră și ei în lumina caldă de primăvară ,înaintând cu greu printre acele brazilor și molizilor ,ce țineau racoare.In aer se simțea miros de rășina de brad și de flori sălbatice,ce de-abia își scoseseră capul de sub petecile rămase
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
și viitorului sub pavăza ocrotitoare a mamei. Atentă la fiecare inflexiune, mama identifică în sufletul nubil al odraslei săgetarea erotică, „descifrează din priviri / balada primei iubiri”. Ana Maria cunoaște puterea cuvântului, iar când „vorbele cad peste noi / ca o îngenunchere / îmblânzind umbre”, ea „aprinde candele” pe „străzile timpului” căutând libertatea regăsirii necondiționate „în taina palmelor / cu miros de lut”. 13 aprilie 2013 Ioana Fraiu Referință Bibliografică: Umeri de flori - Gîbu Ana Maria, autor Ioana Mihaela Fraiu / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare
GÎBU ANA MARIA, AUTOR IOANA MIHAELA FRAIU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359762_a_361091]
-
s-avem parte de Pământul Botezat cu iubire, sub luminătoarea cruce. Am stat sub platanul cu duioșie aplecat Într-o sublimă îmbrațișare a pământului! Pe cel mai falnic cu iubire l-am înconjurat Spre stânga, așa ca-n ritualul Începutului. Îmblânzită de frumusețe, de-atâta armonie Cu ochii spre cer, printre ramuri, înduioșată M-am cuibărit în iubire ca în copilărie Slăvind Puterea, Veșnicia cerescului Tată. Ce va urma? Armonie sau dezbinare? O curățire temeinică a Mamei Pământ Cheia doar Dumnezeu
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
vreme cu lucrurile serioase de pe lumea aceasta, între care se numără și poezia. Mircea Bârsilă a girat debutul lui Alexandra Pârvan cu volumul “Prinsoare “, apărut în 2001, observând o “armonizare a contrariilor”, remarcânduse prin asociațiile duale, în spiritual unui onirism îmblânzit de emoția credibilă, cu remarcă Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stări poetice.De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc, MihaI
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
e, de fapt, un fel de a nu încărca cu povestea ei, de a nu șoca cu detaliile violențelor pe care le-a trăit. Uneori zâmbește când descrie cruzimea a cărei victimă a fost. Folosește câte un diminutiv - “cățeluș” - ca să îmblânzească ceva de neîmblânzit și de neiertat. Ascultând-o, poți tu însuți să îți pierzi încrederea în oameni: “La mine bătaia era continuă. Era genul ăla de bătaie: Ai meritat-o, asta e. Era un ritual de seară, nu trebuia să
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
am răbdare, să cresc, să acumulez, să mă formez. Nu am forțat lucrurile. După rezidențiat, nu mai ai coordonatorul deasupra ta, ești tu cu pacientul și apelezi la toate cunoștințele teoretice și practice pentru a-l face bine. Dar ai îmblânzit deja mare parte din domeniu, totul e mult mai ușor acum. Acceptați asta, dacă vreți să deveniți medici. Nu vă speriați. Nu vă doriți prea mult deodată ci acceptați evoluția lentă, echilibrată, logică. Îmbrățișați asta și în oricare alt domeniu
Cum am devenit medic. „Mi-am păstrat umilința și am știut că trebuie să am răbdare, să cresc, să acumulez, să mă formez...” () [Corola-blog/BlogPost/338289_a_339618]
-
este mai reactivă, la alții mai puțin - ceea ce probabil mă face să am un nivel mai crescut de timiditate și inhibiție socială. Însă, din fericire, tot fiecare om are și un cortex prefrontal - o regiune evoluată a creierului care poate îmblânzi într-o oarecare măsură furtuna psihologică, dacă avem un dram de inteligență emoțională și relațională. Această regiune situată în spatele osului frontal este responsabilă, printre altele, de gestionarea emoțiilor în situații critice și de adaptarea comportamentelor noastre în funcție de valorile de viață
Frica mea de a vorbi în public. Când mă prezint în fața unui auditoriu ca în fața plutonului de execuție () [Corola-blog/BlogPost/338404_a_339733]
-
-ți găsești motivația interioară și nu te-ai ținut de lecțiile predate. Dar nu ar fi și cazul lor, căci ei sunt fix aceia care te învață zi de zi cum să faci amor cu succesul. Ei cunosc cum să îmblânzești această amantă năzuroasă și cum să faci casă bună alături de ea. La finalul ședințelor, îi voi desena trei diagrame, ne vom uita împreună la un desen animat cu Tom și Jerry - de dragul copilului ce sălășluiește în noi și pentru că o
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
energie electrică, de apă rece nu mai zic), oricare ar fi starea consumatorului tău. Sigur că factura merge în continuare, dar îl execuți, îl bagi în postul plății datoriilor de-abia după o Lăsata Secului. De-abia după ce Mama-Natură se îmblânzește poți și tu, furnizor, să nu mai ai mamă față de monsieur consumatorul. Așa e legea murăturilor pe la ei - îi zice la trêve hivernale. Era prin ‘954 când un preot activist, cunoscut ca abatele Petre, a lansat o mișcare pentru drepturile
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat () [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]
-
se manifeste, a fost creată de nonvalorile iresponsabile din România, care nici măcar nu-și pun problema ce face tineretul după ce termină școala. Iar reacția acestuia de a pleca, este corolarul replicii vulpii din “Micul prinț”: “Dacă vrei să fim prieteni, îmblânzește-mă, educă-mă. Dacă m-ai educat, ești responsabil”. Deci, încă o dată, există o soluție de supraviețuire? Noi, ca popor, pentru a supraviețui, trebuie să ne retragem în munți - în cultură. Altfel ne calcă gorilele cu Jeep-ul. Autor: Miron
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” () [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
Articolele Autorului Privesc în urmă. Stoluri prefăcute Au răsturnat iar toamna-n ochii mei Și-atâtea frunze moarte, nevăzute Mi se aștern prin gânduri. Pe alei De ne-nțeles îmi rătăcesc toți pașii. Pun virgule de noapte-ntre tăceri Ca să-mblânzesc apusul. Uriașii Vin să zdrobească stânci... De nicăieri Apar răspunsuri. Se-ntețesc migrații Dinspre povești întemnițate-n frig Și iar mă zbat în funii de negații. Nu eu ar trebui ca să te strig! Nu eu ar trebui să strâng lumina
PESTE UMĂR... de AURA POPA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340128_a_341457]
-
oficiale, întrucât stațiile de măsurare s-au defectat după o investiție imensă. Ce ajunge în plămânii noștri, după o risipă de aproape 2 milioane de euro, se întreabă stirileprotv.ro, aici. Sau cum poate fi interpretată inițiativa parlamentarilor de a îmblânzi legislația anti-tăiere a pădurilor într-o țară în care se defrișează masiv chiar și în timp ce citiți acest text? ARTICOLUL 32 (1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior
Avocatul întregului popor. Atunci când pistele de biciclete nu sunt de ajuns () [Corola-blog/BlogPost/339230_a_340559]
-
Adoptat de greci, Orfeu aduce aici ideea de nemurire, inexistentă anterior în patria lui Homer (pentru că muzica desfășoară veșnicia). Apollo, zeul artelor (muzica este însumarea metafizică a tuturor artelor) îi dăruiește lira, iar cântecele sale erau atât de vrăjitoare, încât îmblânzeau sălbăticiunile, furtunile mării, clinteau până și stâncile. Soția sa, nimfa Euridice, moare mușcată de o viperă. Orfeu roagă pe Zeus să o readucă pe pământ, acesta se înduplecă, dar cu condiția să nu se uite la Euridice în timpul întoarcerii din
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea suspinului, Liniștea noastră sălbăticită Prin albăstrimile nopții Tot acolo eram, același cântec Închipuia imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci încet încet din fundul butoiului din pierderea boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui în carnea pământului dulce floare de salcâm ce
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
trupuri rătăcind Prin spațiul simțurilor Ca semințele în capsule de mac Anonim în roiul cuvintelor Inventez tăceri cu sensuri ascunse Inventez priviri Scormonind prin rugina depărtărilor Inventez cărări labirintice ale rostului Dar nimic nu înlocuiește drogul vieții Spaima pierderii sale Îmblânzește tânguirile gândului Adoarme amăgirea visărilor Și stinge urma focurilor de artificii. SETE Dacă ai fi o picătură de apă Și ai cădea de pe ram asemenea unei frunze O sete nemărginită m-ar purta după tine Până în pântecul altei lumi. TRĂDARE
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
din 08 februarie 2014 Toate Articolele Autorului când sămânța femeii a pierdut poemul iubirii creierii poetului s-au spart în capul șarpelui adunându-l din coșul de gunoi medicul drămuiește circumvoluțiunile poeziei izgonita și fugara Lilith s-a înscris la îmblânzit cerbi scrisorile nu mai ajung pe scena Evei scrise cu sângele brațului victorios al lui Nelson merele nu mai cad spre staticul Newton retras în deconspirarea aurului din clepsidra cu nisip livezile miraculoase navighează pe corăbiile din podul casei lui
OMORÂREA ŞARPELUI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341995_a_343324]