1,838 matches
-
o importanță locală. Valoarea sa nu este dată doar de clădirea propriu-zisă, ci este completată de istoria edificiului și de valoarea individuală a diferitelor obiecte de cult, precum icoanele bisericii - de lemn și de sticlă, cele două rânduri de uși împărătești sau cărțile vechi ce fac sau au făcut parte din patrimoniul acestei biserici. Cele două icoane pe sticlă păstrate în biserica din Măleni reprezentând Maica Domnului cu Pruncul (60,5 cm x 49,5 cm) și pe Isus Învățător (62
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Dvera (provenit din slavonul dvĕrĭ) este perdeaua ușilor împărătești din catapeteasma unei biserici ortodoxe sau greco-catolice. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din deschiderile laterale se numesc uși diaconești; în deschiderea centrală se află două uși (numite uși împărătești) care se deschid lateral. Spre deosebire de ușile diaconești care acoperă în întregiume deschiderile laterale, ușile împărătești au o înălțime mai mică decât înălțimea deschiderii, putându-se vedea în altar pe deasupra lor. În momentele solemne ale liturghiei (când, conform credinței creștine, pâinea
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
trei deschideri: una la mijloc și două laterale. Ușile din deschiderile laterale se numesc uși diaconești; în deschiderea centrală se află două uși (numite uși împărătești) care se deschid lateral. Spre deosebire de ușile diaconești care acoperă în întregiume deschiderile laterale, ușile împărătești au o înălțime mai mică decât înălțimea deschiderii, putându-se vedea în altar pe deasupra lor. În momentele solemne ale liturghiei (când, conform credinței creștine, pâinea și vinul se transformă în trupul și sângele Mântuitorului), partea de sus a ușilor împărătești
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
împărătești au o înălțime mai mică decât înălțimea deschiderii, putându-se vedea în altar pe deasupra lor. În momentele solemne ale liturghiei (când, conform credinței creștine, pâinea și vinul se transformă în trupul și sângele Mântuitorului), partea de sus a ușilor împărătești se acoperă cu o perdea numită dveră, pentru ca privirile credincioșilor din biserică să nu pătrundă în altar. La momentele rânduite în timpul slujbei, preotul trage dvera, lateral sau în sus. Dverele sunt confecționate din mătase, stofă sau catifea, au diferite culori
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza dreptunghiulară are galeria ieșită în afară, deschisă, și căptușită cu scânduri așezate vertical. Deasupra galeriei se afla coiful turnului, piramidal cu baza patrulateră. În urma restaurării din anul 1959 acoperișul în patru ape al bisericii a fost
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea lui Iisus Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde asistau
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5 icoane împărătești.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
marginea satului, în „Mestecăniș”, grănicerii racoviceni s-au întors pe la casele lor, campania din acest an fiind ultima confruntare armată la care au mai participat, înainte de desființarea graniței militare. Desființarea regimentelor românești de graniță s-a făcut în baza decretului împărătesc din 22 ianuarie 1851, el fiind adus la cunoștința populației grănicerești prin Ordinul Comandei generale din Sibiu, cu nr. 3598 din 18 februarie și pus în aplicare cu data de 1 aprilie a aceluiași an. După 86 de ani de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
semnat acte care le atestă calitatea de comandant: „"Publicarea pentru populațiunea ambelor regimente române de graniță"” din 18 februarie 1851 de către baronul Ludovic de Wohlgemut, „"feldmareșal-locotenente și guvernator civil și militar al Transilvaniei"”, pe lângă că făcea cunoscută grănicerilor „"preaînalta mulțumire împărătească pentru credincioasele servicii pe care le-au făcut, ca trupe de graniță, atât înăuntrul țării cât și înaintea dușmanului"”, recomanda ca după depunerea armelor și „"trecerea la viața pașnică"”, foștii grăniceri să rămână alipiți tronului, să dea ascultare și să
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
preparație dat direct pe lemn. Interspațiile dintre grinzi sunt acoperite cu șipci de brad peste care s-a pus pânză groasă. Scenele religioase sunt dispuse conform tradiției și corosului ortodox. Ușile diaconești poartă chipul Arhanghelilor Mihail și Gavriil iar cele împărătești ale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
printr-o scânteietoare expunere a limbajului, a reușit să transmită privitorului un mesaj umanist de mare calitate. Din acest an au început de fapt la Luchian realizările cele mai importante în activitatea sa artistică. Ochii săi ""de o frumusețe de împărătească bijuterie neagră"" au reușit să străbată viața înconjurătoare și lumea în ansamblul său, rămânând ațintiți îndelung asupra zonelor unde omul prin prezeța sa transmite evocările cele mai tulburătoare. Astfel, regăsim în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
primiți în toate dregătoriile țării, fiii lor să aibe acces în toate școlile, fără de nicio deosebire, preoții urmând să se bucure de toate drepturile preoților religiilor recepte, să fie dotați cu sesii parohiale etc., promisiuni întărite și printr-o diplomă împărătească datată la 14 aprilie 1698. La rândul său, în 2 iunie 1698, cardinalul Leopold Karl von Kollonitsch invită pe preoții români să primească "Unirea", în schimbul privilegiilor promise de împărat și a protecției oferite de acesta. Murind mitropolitul Teofil încă în
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
acțiunea de catolicizare a unei părți a românilor transilvăneni a fost continuată de către succesorul său Atanasie Anghel, hirotonit la București în 1698 de către mitropolitul Teodosie al Țării Românești și de către patriarhul Dosoftei al Ierusalimului. În temeiul promisiunilor ce aveau gir împărătesc, noul mitropolit trimite protopopilor săi pentru semnare, un document de acceptare a trecerii la catolicism, document care va sta la baza lucrărilor sinodului din 7 iulie 1698 și mai apoi a celui din 7 octombrie 1698, cunoscut în istoriografie sub
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
și în alte biserici din Transilvania. Altarul, potrivit canoanelor arhitecturii bisericești ortodoxe, era îndreptat spre răsărit și avea forma unei abside semicirculare, fiind despărțit de naos printr-o catapeteasmă care forma iconostasul. Acesta avea la rândul său trei uși, cea împărătească fiind formată din două aripi. Masa din altar era zidită și avea o lungime de trei picioare și șase palme și o lățime de trei picioare și o palmă. Biserica a fost zugrăvită „în stilul vechi” în anul 1752 și
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
paroh între anii 1963-1972, bârnele au fost căptușite la interior cu scânduri din brad. În anul 1972 preotul suplinitor Florian Leontin împreună cu credincioșii și primul corator Teofil Ranta au acoperit turnul bisericii cu tablă zincată. Interiorul este auster, doar ușile împărătești contrastând cu simplitatea bisericii. Biserica este într-un stadiu avansat de degradare, motiv pentru care localnicii intenționează să construiască o nouă biserică de zid. Piatra de temelie a fost sfințită în 17 martie 2013 de P.S.Petroniu, Episcopul Sălajului.
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni” din titulatura așezării Drăganu-Olteni. În patrimoniul bisericii, se află icoane împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului dascăl
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
brad în culoare gri. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma bisericii este din lemn de stejar și de brad. Coloanele de încadrare a icoanelor de la catapeteasmă sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
stepa Oceacului, cu orașele Ananiev, Tiraspol și Odesa. În anul 1814 nemții strămutați în Basarabia întemiază prima lor colonie - Tarutino. Tot în acel an, la 2 martie are loc un cutremur de pământ. La 12 septembrie 1815 este emis manifestul împărătesc cu privire la încorporarea recruților (cîte o persoană de la fiecare 500 de suflete) și scutirea de serviciul militar a populației din Basarabia și Georgia. La sfîrșitul anului 1816 din poruncă împărătească este creată comisia pentru ridicare topografică a Basarabiei, sub conducerea lui
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
un cutremur de pământ. La 12 septembrie 1815 este emis manifestul împărătesc cu privire la încorporarea recruților (cîte o persoană de la fiecare 500 de suflete) și scutirea de serviciul militar a populației din Basarabia și Georgia. La sfîrșitul anului 1816 din poruncă împărătească este creată comisia pentru ridicare topografică a Basarabiei, sub conducerea lui A.O. Kornilovici. În 1817, guvernul țarist recunoaște drepturile mănăstirilor de peste hotare asupra moșiilor sale din Rusia. S-a dovedit că partea nouă a Chișinăului se construiește pe pămînturile
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din Roșia, cea mai importantă lucrare din activitatea sa, desfășurată în Valea Mureșului, atât prin
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
cel mai lung timp. Într-o însemnare de pe coperta unui Catavasier tipărit la Râmnic (1750), zugravul Nicolae notează că a terminat pictura bisericii din Roșia pe data de 17 aprilie 1820. Acest an este incizat pe spatele celor două icoane împărătești, Maica Domnului cu Pruncul pe tron și Iisus Hristos Învățătorul, de pe iconostas, iar în altar, același an este menționat la finalul textului de pe rotulusul pe care îl ține în mână Sfântul Ioan Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
de ce biserica a rămas în afara satului, la liziera pădurii. Odinioară acolo erau și casele, dar operația administrativă de aliniere a satelor, a modificat înfățișarea acestei așezări, ale cărei gospodării se înșiră azi pe o uliță lungă, așa cum cereau cunoscutele ordine împărătești ale veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea. Pictura veche a bisericii (distrusă din cauza apei strecurată prin acoperișul cu învelitoarea rămasă șubredă multă vreme) data din anul 1863 și a fost opera unui zugrav ce se pare că a
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au zugrăvit pe cheltuiala satului prin mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură, dar, după pictura ușilor împărătești este foarte probabil ca ea să se fi făcut în 1755. Pe ușile împărătești este reprezentată Buna Vestire. Sub această scenă este trecut următorul text cu litere chirilice: „Această sfântă zvere o plătit Rețe Marie cu soțul său Vasilie ficorator
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură, dar, după pictura ușilor împărătești este foarte probabil ca ea să se fi făcut în 1755. Pe ușile împărătești este reprezentată Buna Vestire. Sub această scenă este trecut următorul text cu litere chirilice: „Această sfântă zvere o plătit Rețe Marie cu soțul său Vasilie ficorator ca să le fie pomană lor și la tot neamul lor. Amin 1755”.
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]