44,928 matches
-
o postfața utilă, atît sub aspectul informației de istorie literară, cît și al analizei cărții în cauză. Ca si sărmanul Iakov, evreul persecutat în chip monstruos și absurd din Cîrpaciul, Fidelman întruchipează victima. Însă nu doar victima celorlalți, cît a împrejurărilor, a propriei sale naivități, a faptului că nu se cunoaște pe sine însuși, a ezitărilor și abandonurilor de care se face răspunzător. Fidelman este artist, pictor mai precis, iar tribulațiile lui circumscriu, în român, o veritabilă artă poetica. O artă
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
lui de sine (echivalent, la urma urmelor, al unui alt tip de creație) îi conferă o dimensiune tragică, subtil camuflata și pusă în valoare totodată de vină comică a românului. Ca pictor fără nici un căpătîi și individ mereu depășit de împrejurări, Fidelman e un entuziast deziluzionat. Românul e alcătuit dintr-o serie de episoade, fără o legatura necesară între ele, care îl prezintă pe erou trecînd de la ipostază de ins plin de speranță și încredere la aceea de dezamăgit (există o
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
pusă jos de luna,/și sperioși că se-mpreună/mugesc spre luna lung și timp"). De multe ori ironia se naște dintr-o, oricînd posibilă, antropomorfizare a lumii animale. Despre "cască metafizica" a lui Fundoianu (cum spunea Roll în alte împrejurări), despre poezia și atitudinile sale, comentatorii au o ocazie în plus să vorbească cu prilejul acestor două apariții extrem de binevenite. Fondane et l^avant-garde, Petre Răileanu și Michel Carassou, Fondation Culturelle Roumaine, 1999, 176 pag., f. preț. Benjamin Fondane, Paysages
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
Mircea Mihăieș Condamnarea și degradarea generalilor Stănculescu și Chitac a eclipsat, pentru o clipă, enormitatea ieșirii antioccidentale a d-lui Emil Constantinescu. Împrejurările sunt, de-acum, cunoscute, ba, aș zice, răscunoscute: ele seamănă că două picături de apă cu o scenă dintr-un film proletcultist clasic. Asemeni primului-secretar întors de pe un șantier unde a avut loc o catastrofă, cel dintâi om al judetului-tară
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
ținute vestimentare, si, mototolit, asudat, dar macho, trece, în tradiția proletcultist-romantică, la răfuiala directă cu universul. Pentru neoromanticul nostru președinte, însă, universul are contururi precise și denumiri concrete: FMI, Banca Mondială, N.A.T.O., Uniunea Europeană. Într-un cuvânt, Occidentul. Date fiind împrejurările, recuzita catastrofica și discursul apocaliptic, e de presupus că dl Constantinescu rostea niște adevăruri care-i stăteau de mult pe limbă. Departe de a-i proba bărbăția, vocalizele antioccidentale au dovedit - dacă mai era nevoie - că președintele nostru este necopt
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
Asta te încurajează să lucrezi și să lupți spre a-ți asigura condițiile favorabile acestui lucru". Uneori această prietenie capătă ascuțișuri exclusiviste, traduse într-un soi de gelozie publicistica, iritat (că odinioară Maiorescu, cu gîndul la "trădarea" unor apropiați) de împrejurarea că mai tînărul sau emul a publicat cu anticipație, în "România literară", un text destinat "Dialog"ului, Nego îl mustra cu o asprime de moment, ce urma a fi absorbita în fluxul amicalei relații: "Mi s-a părut că e
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
dintre românele lui Milan Kundera. Trist că tip de meditație asupra soartei făpturii omenești, ca mod de a concepe o biografie a personajelor, si mai ales, ca fel de a combina evenimentele astfel încît ele să devină, în viața protagoniștilor, împrejurări nu atît tragice, cît grele în sensul de împovorător, de strivitor al ființei. Este o carte despre iubire, trădare, fidelitate și moarte, teme care revin permanent la scriitor, aproape întotdeauna înserate într-un context politic, cum se întîmplă și aici
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
o simte în stomac, ca o durere surda, unde va și rămîne pentru totdeauna. Treptat, cei doi, Tomas și Tereza, își vor pierde slujbele, casa, vor fi obligați să ducă o viață precară, undeva la țară, și vor muri în împrejurări dubioase. Perechile adevărate ale lui Tomas și Terezei, ca oameni veniți din aceeași lume, sînt Sabina și Franz. Ea este una dintre iubitele lui Tomas, iar el este unul dintre iubiții ei, ai Sabinei. Pictorița talentata, obsedată să vadă prin
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
de contrast stridente, dizarmonice. Departe de manieră dulce a admirației pioase, Aderca dezvăluie tragică falsificare a vieții, literaturii și politicii lui C.D. Gherea, socotite tot atîtea erori. Eroarea vieții lui provenea din tăinuirea originii mozaice, reflex al unei hărțuieli interioare (împrejurările au jucat și ele un rol), sursa a unor contradicții ale personalității sale. Principala contradicție, posibilă, crede Aderca, provine din situația lui Gherea; existența burgheza pe care o duce concesionarul restaurantului din gară Ploiești (pui alintat al oligarhiei), de o
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
adevărată s-a produs la Los Angeles, în mai 1982, la multe mii de kilometri depărtare și de Clujul lor, si de Bucureștiul meu. Mă aflam cu o bursă de cîteva săptămîni în SUA, obținută printr-un straniu concurs de împrejurări pe care am să-l relatez cîndva. Îmi alegeam singur locurile, orașele și instituțiile pe care doream să le vizitez. Între acestea, am ales și UCLA din Los Angeles. Întîmplarea făcea să fie acolo, la un lectorat, Ioana, care-l
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
îi servesc pe ceilalti în acord cu regulile stabilite pentru toți cei în poziția mea: să fiu acolo unde eram chemată, să îmi plec urechea la nevoile altora, să plîng cu ei sau să mă bucur cu ei, după cum erau împrejurările." Așadar, un om al datoriei, aplecat într-atît de mult către ceilalți încît propria să intimitate se dizolvă complet. Și într-adevăr, personajele importante care populează viața Domniței Ileana sînt în egală măsură copiii ei, și soldații răniți pe care ii
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
la rînd, nu au altceva de făcut decît să stea liniștiți. Testul ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la ONU n-au ridicat vocea protestatara
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
altii pe Dan Desliu, acuzat pe nedrept de trădare interesată a "cauzei" când, mai mult decât orice, gestul său era unul de revoltă față de sine. Ar trebui să se țină seama de faptul, ca "trădările" acestui om au survenit în împrejurări dintre cele mai riscante pentru el, cănd Ceaușescu părea de neclintit, cum a și fost de fapt încă vreo zece ani, iar Desliu l-a înfruntat deschis. Ar fi putut apoi să fructifice, dacă era interesat, conjunctură favorabilă de dupa decembrie
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
ieșean, prelungirea să în prezent, care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru). Melancolicii trăiesc din materia existențiala revoluta, nu doar personală, ci și a predecesorilor - uneori accentul cade pe ultima -, împrejurare ce nu impietează asupra libertății creatoare. La rîndul său, ironicul e, după cum afirmă Christian Morgenstern, "un patetic jignit". El ia distanțe față de real că și față de sine însuși, irealizînd, negînd. Sursă să existențiala se ascunde sub pudoarea acidă a contestării
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
sindicaliștii de sub Tâmpa au devenit echivalenții băștinași ai guerilelor sud-americane!) au parafat finalul unui regim politic. Cedarea inexplicabilă a lui Radu Vasile definește perfect neputința echipei Constantinescu. Pierduți în mărunte aranjamente de culise, guvernanții sunt de-a dreptul paralizați când împrejurările pretind o oarecare bărbăție. Dl Radu Vasile și-a adus aminte că e poet în cel mai nepotrivit moment al existenței sale: în loc să pună piciorul în prag și să pretindă protestatarilor înșiși soluții, a cedat rușinos, reînnodând mitul statului paternalist
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
Recenzia la Preda, refuzată de la publicare, a fost picătură care a făcut să dea pe dinafara apă din vasul umplut deja de refuzul anterior de a mi se acceptă unele critici la adresa publicistului Călinescu, din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările în care generația mea l-a iubit pe Călinescu, așa cum îl descoperea în jurul lui 1960, cînd noi ieșeam de pe băncile facultății, iar Călinescu dintr-un deceniu de marginalizare. Tocmai aici apare deosebirea de receptare între noi și cei de dinaintea noastră
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
tăcut. Nu-l apar pe Călinescu de nimeni, iar de dl. Grigurcu mai puțin decît de oricine. Vreau doar să explic că marele critic a jucat în relansarea literaturii române după colapsul proletcultist un rol excepțional. Pe care, date fiind împrejurările, îl cred mai important decît rolul negativ jucat de Călinescu în anii '44-'47. Modelul oferit nouă, criticilor din anii '60, s-a dovedit mai plin de consecințe decît decepția provocată generației de dinaintea noastră, pe care oricum comunismul ar fi
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
Nicolae Manolescu Editură Timpul din Reșița, condusă de dl Gh. Jurma, si care mi-a reeditat Metamorfozele poeziei în 1996, împrejurare în care am și luat cunoștință de existență ei, are inițiativa unei serii de studii eminesciene, ajunsă, iată, la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
Cronicar Încă una. Și buna Pe lînga inevitabilă caracuda, în lumea literaților noștri - pe care cronicarul o privește de pe margine de mult - e o densitate îmbucurătoare de scriitori veritabili, din generații diferite, si concursurile de debut sau de împrejurări scot mereu la iveală nume noi, extrem de promițătoare. E loc destul pentru toți, iar veșnică discordie între "noi" și "vechi", reactivata periodic, - o risipă de energie inutilă, de vreme ce învechirea îi paste pe cei noi din chiar momentul consacrării oficiale. Așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
a unor persoane aflate atunci la putere și a unei mulțimi care a aclamat isprăvile minerilor. Mi se pare foarte normal să-ți iei distanță față de anumite acțiuni cu care nu ești de acord și e chiar important că în împrejurări în care majoritatea e de partea unor acțiuni dezonorante să îți faci public punctul de vedere. E important nu numai pentru tine ca individ, ci și pentru poporul din care faci parte. Dar una e să condamni ce fac sau
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
gunoaielor de pe străzile Capitalei, despre copiii străzii, despre mîncătorii de lebede și altele, importante și ele pentru mecanismul în discuție, ba chiar definitorii, pînă la un punct, al conștiinței autohtone, rușinea de a fi român se manifestă în următoarele mari împrejurări: - apartenența la o minoritate de opinie la un moment dat, de unde generalizarea că poporul român nu e decît majoritatea din acel moment; - rolul de vîrf de lance al unei majorități a cărei existența depinde de acțiunile pregătitoare ale celui care
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
să se recunoască, dar și râs kathartic, eliberator, de denunțare a incongruentelor topite în aură lirica. Însuși actul "indiscret" de a citi acest jurnal, nedestinat de către autor publicării, este un mod de deconvenționalizare a receptării scrierilor lui Alecsandri. Prin forță împrejurărilor, jurnalul devine și un "memorial de călătorie", impresiile fiind culese cu o privire atentă și proaspătă în fraze de un umor cuceritor. Și aici Alecsandri își revendică dreptul la percepția nesupusa clișeelor, la subiectivitate. Franța spirituală este salutată cu entuziasm
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
De aceea era naivă și contraproductiva opinia sa din mai 1946, notata în jurnal: "Dacă aș fi pe banca acuzaților, departe de a ma dezvinovăți, aș cere să mi se recunoască meritul de a fi răspuns la mobilizarea impusă de împrejurări, cu tot sufletul și cu tot riscul vieții". Culmea e că aceeași opinie a avut și față de procesul de la Nürenberg. I-a judecat rău, încă de la început, pe incriminați că au aruncat vină exclusivă pe Hitler. La 2 octombrie 1946
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
ceea ce, în bună măsură, era!), dar și cel al treburilor țării, conducînd-o și ca șef de guvern. Și încă unul nedemocratic, deasupra partidelor și împotriva lor, servind regelui ca prim experiment al domniei autoritare personale. Era prea mult și, în împrejurările amintite, a clacat lamentabil. Dar din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două lucrări memorialsitice, dintre care, cea dinții (O viață de om) este o efectivă capodoperă a genului în literatura română. E răzbunarea, rară, a literaturii asupra politicii
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
amintească faptul că "ajunsese a se cîntări spitereste o inflexiune de voce, un gest al lui, care știa cîte degete să dea la o audiență, cîte să le ridice la chipiu în răspunsul la un salut, cui și în ce împrejurare să-i facă neasemuita cinste de a-l pofti să sada, atunci, cînd, de obicei, el stă însuși în picioare, sprijinind doar, în anii de bătrîneța, pe un scaun genunchiul sau obosit". Evocă, apoi, evident elogiativ, mișcarea din martie 1906
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]