1,146 matches
-
cu toții. 9 martie 1988 Din volumul „Sunt un om liber - poezii”, Editura Cartea Românească, 1989. 271 Viorel V. Păun (n. 25 martie 1917 - d. 15 februarie 2009) „E un ins modest, dotat cu câtva talent poetic. E zâm bitor și înțelegător, ceea ce îi permite să activeze cu vioiciune în minunatul tărâm al Poeziei, prin lucrări pe care, amatori i de haz și de frumos le citesc cu multă plăcere.” Nicolae Viploreanu Din „Cuvânt înainte” la volumul „Rime”, 27 IV.2007 UNEI
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
persoana. Se spunea că nu trebuia să se amestece nimeni într-o ceartă dintre soț și soție, dar misionarii care treceau prin apropiere la astfel de ocazii interveneau, încercând să-i împace. Astfel, își câștigaseră reputația unor oameni buni și înțelegători. — Muncesc cu adevărat pentru binele societății, spuneau oamenii. Poate că sunt mesageri ai zeilor. Cetățenii erau plini de admirație la adresa misionarilor, de o bună bucată de vreme. Faptele lor bune îi priveau și pe cei săraci, bolnavi și fără adăpost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Dacă e Honda, trebuie să fie un om de mare nădejde. Ce înduioșător, încearcă să-l ajute pe Ieyasu să scape, obstrucționându-ne pe noi momentan aici și sacrificându-și el însuși viața, murmură el, după care adăugă: merită să fim înțelegători cu el. Oamenii noștri să nu tragă nici o săgeată sau vreun glonț în direcția lui, oricât de îndârjit ne atacă. Dacă există vreo relație karmică între noi, într-o bună zi, am să mi-l fac vasal. E un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ilieș (1666 mai 211668, după noiembrie 8)<footnote Nicolae Iorga, op. cit., p. 458 footnote> nu înțelegea limba română și se vedea nevoit să administreze țara prin intermediul tălmaciului, motiv de confuzii și neînțelegeri. Cronicile păstrează despre el imaginea unui om darnic, înțelegător și drept. ,,Cu toate acestea, probabil la insistențele lui Duca, a fost mazilit și chemat la Țaringrad, unde a murit în scurt timp. Decesul acesta neașteptat arucă o bănuială asupra lui Duca Vodă”<footnote Nicolae Costin, Letopisețul Țerii Moldovei de la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
eu ideea, ca și când n-ar fi fost mare scofală. Știi cât de mult îi plac piesele de teatru. —Curvă vicleană ce ești! Brigit Lenehan nu era cretină. —Nu trebuia să faceți pauză astă-seară? — Am discutat despre asta, am răspuns eu înțelegătoare. Dar acum, că a intervenit acest eveniment neașteptat... Ești demnă de milă! mi-a declarat Brigit. Nu poți să stai nici o seară fără să-l vezi. Ba deloc, am răspuns eu cu o voce care-mi trăda încântarea la gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cântă? Cântatul nu e destul de grandios pentru ei? M-am repezit către bucătărie. —Dumnezeule! m-am plâns mamei. Aici e mai rău decât la Cloisters. Sunt mai mulți nebuni pe metru pătrat. Dar mama m-a rugat să fiu mai înțelegătoare. Mi-a zis că tata a devenit un alt om de la finele unicei reprezentații a spectacolului Oklahoma. —I s-a cam urcat la cap, mi-a explicat ea. Iar acum a redevenit un om simplu. Dar n-a avut decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toată istoria cu Luke. I-am spus c-a fost un ticălos, că m-a umilit și m-a făcut să sufăr atunci când a venit la Cloisters și a spus toate lucrurile alea îngrozitoare despre mine. Nola m-a ascultat înțelegătoare. — Iar tu încă îl mai iubești, a tras ea concluzia după ce am închis gura. —Să-l iubesc? am întrebat-o uitându-mă la ea, de parcă și-ar fi pierdut mințile. îl urăsc de moarte! Așa de mult? Nola s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu puteai să ai încredere în nimeni. Și tocmai Henry, dintre toți oamenii de pe lume! Nu și-ar fi închipuit niciodată că lui Henry i-ar trece prin cap să facă așa ceva. Dar Sally fusese atât de drăguță și de înțelegătoare! Ea știa ce simt femeile și nici măcar nu se supărase pe Henry. — Problema lui e că e un maniac al sfincterului, îi spusese ea. E ceva simptomatic pentru o societate dominată de masculi, de porci șoviniști. N-am cunoscut nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
părul așa, vedeți, și mâna-i era ridicată în sus cam așa, ca și cum ar fi cerut ajutor, și mai erau și degetele alea... Vă zic că era oribil! Nu părea deloc natural... — Nu, păi nici n-avea cum, zise inspectorul înțelegător. Și zici că azi-dimineață, când ai ajuns aici, puțul era acoperit cu o scândură. Șeful de echipă făcu un gest în tăcere și Barney le arătă bucata de furnir. — A stat peste groapă tot timpul ăsta, zise el. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
limbă de pământ, dincolo de care se aflau o casă cu o grădină ce cobora până pe malul apei și o biserică. Acum n-avea altă soluție decât să traverseze apa înot și să spere că femeia care locuia acolo va fi înțelegătoare și - cu puțin mai mult noroc - destul de masivă ca să-i poată împrumuta niște haine până ce ajungea acasă. în acest moment Eva și-a dat seama că își lăsase geanta undeva în stufăriș. își amintea că o avusese cu ea pe timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
asta cu reducerea anilor de școlarizare. Mda, o problemă. Știți, noi suntem un model. Organizația noastră se bucură de atenție specială din partea organelor de conducere. Raportăm regulat situația, rezultatele, suntem foarte apreciați la nivel înalt. Dar oricât ar fimembrii de înțelegători, supuși, disciplinați, este necesar, totuși, un minim. Un minim, cum zic, de încurajare. Stiți ce s-a întâmplat luna trecută cu colegii dumneavoastră... Dominic Vancea se stăpâni perfect, surd și mut la surpriză. — Mda, așa sunt ziariștii, cred că prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
perfizi și superbi. O simt, pușlamalele, splendorile, o simt, da, da. Nu am mai putut reveni în învățământ, am fost suspendat. Am părăsit orașul, firește. Provincia nu-și suportă rebelii, înțelegeți. Soții Gafton, domnul Matei, doamna Veturia au fost foarte înțelegători, foarte primitori. Gazda nu clipi. Sorbea tihnit din cafea, își contempla musafirul. Acum lucrez la un hotel. La recepția hotelului TRANZIT, în centru. Urmă o scurtă lungă tăcere. Marele buchet de garoafe roșii pe care îl adusese domnul profesor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dacă tot sunteți aici - voiam să vă Întreb ceva. E normal să se audă sunetul acela ? — Ce sunet ? Stewardesa ridică imediat capul. — Sunetul ăla așa, ca un fel de vaiet, care se aude dinspre aripă... — Nu aud nimic. Mă privește Înțelegătoare. Vă e frică de zbor ? — Nu ! sar imediat, și Încep să râd. Nu, nu mi-e frică ! Doar... mă Întrebam. Așa, din pură curiozitate. — Mă duc să văd despre ce e vorba, ca să vă liniștiți. Poftiți, domnule. Sunt câteva informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am să Încerc. Mersi, Lissy. Mă Întorc la masă simțindu-mă ușor mai optimistă. Imediat apare un chelner să mă ajute să mă așez și, În clipa În care stau jos, Îl arunc lui Jack cea mai caldă și mai Înțelegătoare privire de care sunt În stare. — S-a Întâmplat ceva, Jack ? El se Încruntă. — De ce spui asta ? — Păi, pentru că una-două dispari. M-am gândit doar că poate... vrei să-mi spui despre ce e vorba. — E OK, mi-o taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
I-ai zis că n-o să aibă un inel cu piatră prețioasă pe deget ! sare Lissy. Nu i-ai spus : o să spună toate secretele tale pe un post național de televiziune. Știi, Jemima, ai putea să fii un pic mai Înțelegătoare. — Nu, Lissy, are dreptate, spun supărată. A avut dreptate tot timpul. Dacă mi-aș fi ținut pliscul, nu s-ar fi Întâmplat nimic din toate astea. Iau sticla de schnapps și-mi umplu paharul, posomorâtă. Așa e, relațiile sunt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
rău. N-am vrut să... Am auzit fără să vreau... Înghit În sec. Ideea e că nu e vina lui Connor. Tot ce vrea e să fii sinceră cu el. Vrea să știe ce Îți place. Îmi iau cea mai Înțelegătoare expresie de care sunt În stare, așa, ca de la femeie la femeie. Francesca... spune-i ce vrei. Francesca mă privește interzisă, apoi se uită la Connor. — Vreau să se care. Arată către mine. — A, zic, luată prin suprindere. Ăă, OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
speriat, mai ales după ce am realizat că din botul ei atârnau, înfoiate într-o parte și în alta, nu mustățile ei, ci aripile unei păsări. Priveliștea mi-a tăiat dintr-odată pofta de mâncare; mama s-a arătat mult mai înțelegătoare decât mine la ofrandele de pisică-vânătoare ale lui F., doar că a închis-o pe terasă să-și desăvârșească festinul.) Mama nu-l mai avea de-acum nici pe avocatul Arghiropol, care a mai vizitat-o o vreme după proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
întinsese mâna cu unghiile ojate stacojiu spre o carte din bibliotecă. Probabil o s-o recuperăm de la nepoate după moartea ei, spune Tudor. Ei nu, de ce ești rău? Mama, care dăduse de gustul cititului noaptea datorită prozatorilor latino, e mult mai înțelegătoare față de pretenția doamnelor-pensionare de a-și depăși condiția. De fapt și el filho, puțin după ora 21.00, se cuibărea în patul său, împachetat în plapuma la care renunță târziu primăvara, să-i treacă abureala de seară, și adormea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
rost are? Mai bine să te lași păgubaș de tot. — Bex, nu te ambala, zice Suze. O să fie bine! Uite, luna asta nu‑ți iau banii pe chirie. Nu! sar ca arsă. Nu te prosti. Și așa ai fost prea înțelegătoare cu mine. Nu vreau să‑ți rămân datoare. Prefer să rămân datoare la M&S. Mai uit la ea și îi văd chipul îngrijorat. Suze, nu‑ți fă griji, zău! În mod sigur pot să le mai amân puțin. Dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de prietenoasă, că simt că încep să mă relaxez. — Ideea e că a trebuit să investesc destul de mult în cariera mea în ultimul timp și au venit niște facturi, care m‑au cam... luat pe nepregătite. Am înțeles, spune Dawna înțelegătoare. — Să nu vă faceți griji, nu am neplăceri. E doar o situație temporară. — O situație temporară, mă îngână și o aud cum scrie ceva la calculator. Cred că am lăsat lucrurile să‑mi scape un pic de sub control. Dar ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Janice, spun și mă duc la ea și o îmbrățișez. Cum te simți? — Foarte bine, draga mea, spune și‑și trage nasul. Puțin emoționată... Știi cum e. Nu‑mi vine să cred că Tom al meu se însoară! Știu, zic înțelegătoare. Ca ieri eram copii și ne plimbam cu bicicletele amândoi! — Mai ia un sherry, Janice, spune Maureen cu căldură și‑i toarnă un lichid maro închis în pahar. O să te ajute să te liniștești. — Of, Becky, zice Janice și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
zice șoferul, uitându‑se la mine. — Ăă... da! zic, neîndrăznind să‑l privesc în ochi. Așa am zis, nu? La Guggenheim! Taximetristul înjură printre dinți și întoarce taxiul, iar eu îi fac semn cu mâna lui Kent, care face gesturi înțelegătoare gen „sărăcul, e idiot, ce să‑i faci?“ Ne îndepărtăm din nou spre nord și, câteva clipe, nu găsesc curajul să mai spun nimic. Dar văd străzile trecând pe lângă mine. 34, 35... E aproape ora trei și ne îndepărtăm tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Dobrotă. La liceu am primit bursă, dar, odată intrat acolo, m-am Întors, cu 180 de grade, spre biologie, fizică și chimie... * Ce logoree l-a apucat! Reacțiile lui care o surprind, de fiecare dată, cum e, de pildă, duioșia Înțelegătoare față de părintele care l-a umilit și l-a stâlcit În bătaie! O minte strălucită Într-un comportament arhaic... Și, evident, mintea aceasta e acum doar la călătoria asta inutilă, la acelținut sălbatic unde ea nu a avut chef să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
-mi dădeam seama de unde vine șuieratul neomenesc prin gura deschisă și șuvițele de sânge prelingându-se din colțul buzelor, din nări și ochii care Încă mai priveau din fața Încremenită. — Te doare? Te doare? Te doare? Și, undeva, Încă mai sclipind, Înțelegătoare, lumina cât un vârf de ac. Încă mai licărind, fumegos, pupila strânsă, concentrată, ca un vârf de ac. Te doare? Te doare? să strig. Și lumina, cât un vârf de ac, pâlpâind deodată intens, ce altceva să-mi răspundă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
-și imagineze așa ceva. Acolo, la Paris, prințul ar fi devenit un idol al femeilor. „Pentru că... asta este!” sublinie ea concluzia la care ajunsese după acel demers imaginar și, ridicând ochii, întâlni deodată privirea lui Mariam. Soția prințului avea o expresie înțelegătoare, ca și cum tocmai i-ar fi citit gândurile. Făcu un gest prin care îi indică locul de alături. Era ceva fragil și deopotrivă puternic în alcătuirea acelei femei, cu o singură șuviță rebelă pe liniștea castă a obrazului. Un cârcel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]