1,815 matches
-
ținut cont și de lucrarea diavolului în iconomia mântuirii neamului omenesc. De aceea chiar în Geneză citim: „Dușmănie voi pune între tine (șarpe) și femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul”. (Facere 3.15). Este prima veste care ne-a venit din cer că, odată izgonit din rai, Adam și urmașii lui nu vor fi veșnic părăsiți. În Testamentul Vechi toți prorocii au vestit venirea Mântuitorului, străduindu-se să țină
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
Măicuța mea, iubita Românie, Nici sângele de veacuri nu-ți este închegat, Dar știu că viitorul îți e sortit să-ți fie Nu negru, plin de ură, ci alb imaculat. Te-au aparat cu viața părinții și strămoșii, Te-au înțepat în spate, cu ură, spini adânci, Acum plângi de durere și-ți mor pe rând coloșii, Te simți ca valul mării izbindu-se de stânci. Eu încă am speranța că tinerii să vină Să vindece un cancer ce s-a
TREZEŞTE-TE BĂRBATE, FEMEIE ŞI COPILE! de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347703_a_349032]
-
decât cea dinainte, se auzi din nou: - Nepoate, ieși di vezi dacă o răsărit soarele! - Bunicule, soarele o fi răsărit, da’ pentru cei di la Moscova... Cam într-o jumate de oră răsare și pi la noi. - Măi nepoate, îl înțepă cu vorba bătrânul, da’ di unde ai tu atâta știință de carte? Că eu ti știam pălmaș. - D-apoi, pentru numai atâta știință, bunicule, mi-o fost de-ajuns școala di patru clase... - Măi băiete, soarele n-o fi răsărit
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
larg, am mai nădit și lângă stuf, pentru fixă și m-am pus pe așteptat prima captură. Se luminase bine, însă peștele nu se grăbea să muște. Am avut la un moment dat o trăsătură la lansetă și când am înțepat prada, am simțit greutatea peștelui cum se răzvrătește, luptându-se cu apa lacului. Era un cărășel cât palma, totuși destul de frumos pentru început. Putea să fie și o babușcă minusculă. Așa am "udat" minciogul, cum zic pescarii și am scăpat
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
plase, de către pescarii care administrau balta. Acum am văzuteu primul pește, cât un om de mare. Somnul nu trage la porumb, însă noi credeam că s-a repezit după vreun cărășel, sau babușcă prinsă în cârlig și așa l-a înțepat pescarul norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora nouă, începuse să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
economice de acaparare prin furt pe față, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș îi trăgea pe unii în țeapă și - pentru Dumnezeu ! - vă rog să mă credeți, cei trași în țeapă nu erau defel mulțumiți de lentoarea cu care erau înțepați de acest Dracula al istoriei și țipau la el: - Mai repede, mai repede Măria-Ta, căci mai stau și alții la rând ! Timpul este prețios pentru toți. După care mai vrem o dată ! Și-nc-o dată ... După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
pe care nu o putea înțelege ce spune. - Alo! Cine sunteți vă rog? Ridică el glasul nervos. Parcă distingea hohote de plâns. Deslușind aceste stări sufletești ale persoanei de la celălalt capăt al firului, prin corpul său au început să-l înțepe niște ace nevăzute. - Săndica, tu ești? Ce s-a întâmplat iubito de nu poți vorbi? - Mircea, abia reuși fata să murmure printre hohotele de plâns. Mama este în spital într-o stare foarte gravă. - Ce a pățit? Pe Mircea l-
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
roata care nu folosește roata cea de rezervă, rezervă, rezervă, rezervă, dezumflată în camera goală Sunt cel mai inutil obiect de pe lume roată atârnată în grindă rezemată de vechiul șotron, roata dezafectată și afectată Sunt continuă copiii mă rostogolesc, mă-nțeapă-n pironul uimirii n-am început, n-am sfârșit, sunt continuă... Sunt roata Singură, frumoasă și neobosită, Mereu în alunecare, mereu în derivă Mereu î n l o c u i t ă... Sunt roata spânzurată-ntr-un cui În
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
tabăra celorlalți, care-și bagă coada în treburile lor. Indiferent cum te-ai strădui să tratezi dilema, ea rămâne spinoasă. Maximă precauție, poți fi și oricât de gingaș în a trata-o, dacă te apropii de ea, tot te vei înțepa la cel puțin un deget. Niciodată nu vei scăpa fără traume. Nu scapi nevătămat! Te învinuiesc, ori confrații cu aceeași coadă, ori ceilalți! Iar restul... va lua de fiecare dată ori partea unuia ori a altuia, în funcție de interesele de moment
COZI DE PAPAGALI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365827_a_367156]
-
mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și a înghiontit ceara cu vătraiul ... a început să sfârâie și să împroaște în jur! Improviză el. - Așaaa!...Așa trebuia înghiontit!!... Trebuia să-l înțepe bine și să-l tăvălească în jăratec cu vătraiul ascuțit! ... Să crape procletul!!... Ai adus și cărbune? - Da, am adus! Uite aici în sticlă ... - Dă-ncoace, să pun bine la păstrat! Du-te și tu în casă, vezi că ți-
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
fost plăcerea de a descoperi pe propria piele ce se întâmplă și de ce îți era interzis să faci anumite manevre. Știi povestea mierii din fagure. Ești tentat să-ți înmoi degetele în ea și uiți că există posibilitatea să fii înțepat de albine. - Când îți încheiai ziua și știai că totul nu a fost chiar bine, că ai mai scris tremurând o pagină în jurnalul visurilor tale, pentru că, poate în ziua respectivă ai jonglat cu o manevră periculoasă, ce ar fi
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
PLICTISIT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 924 din 12 iulie 2013 Toate Articolele Autorului sunt plictisit ca un bondar, și gata, cu acul prins în buza unei flori , degeaba tot o faci pe supărata, că eu nu te înțep, de-aș ști că... mori! sunt plictisit ca o valiză-n gară, ce-i face zâmbre unui șut s-o salte , ca un soldat ce pufăie pe scară, când trece cu-n marfar grăbit prin halte. mă simt ca o
SUNT TARE PLICTISIT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365347_a_366676]
-
ASEDIU E tot mai greu pentru-a putea pricepe Cum vine iarna, plină de zăpadă, Cum norii vor, din nou, pe noi, să cadă, Cum e ninsoarea și de unde-ncepe. Devine toamna, repede, corvoadă, Când gerul se zorește să ne-nțepe Cu țurțuri și cu sloiuri, cu-alte țepe, Mereu e pus pe ceartă și pe sfadă. Iar anotimpul vine-n mare grabă Și își întinde toată stăpânirea, Voința noastră este tot mai slabă, Ni se topește-ncet împotrivirea. Nimic nu
ASEDIU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365421_a_366750]
-
și cad amețitoare valuri, sunt vise sfărâmate le culeg pe țărm ieri, azi, mereu un pescăruș se scaldă în sfioasa clipă a unui zbor, a unui dor zbor lung, prelung și trecător pășesc printre alge lovindu-mă de scoici mă înțep în gânduri în zare, o albă barcă, fără catarg se leagănă agonic în larg în briza unei clipe zise, odată, viață Referință Bibliografică: PRINTRE STÂNCI / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017
PRINTRE STÂNCI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365541_a_366870]
-
avut un frățior luat devreme de Dumnezeu. Dar cugetând am cunoscut doi falnici frați a căror diferență de vârstă era ceva mai mare. O mică diferență de vârstă pentru familia lor. Circa un miliard de ani. Tinerelul masiv Retezat care înțeapă cerul cu înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
foc pot ieși din adâncuri și pot cădea în noi dar el era liniștit el așezase un pod nevăzut mai tare ca oțelul mai tare ca somnul mai tare ca moartea. ca spicele privirea lui niciodată n-a ucis când înțepa privirea lui ca spicele ce leagănă în câmpie soarele. Referință Bibliografică: Tata / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TATA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366460_a_367789]
-
cărțile străine, deja celebre. Am ajuns la Scrisul Românesc după ce am auzit de editură de la tatăl meu. După ce au acceptat manuscrisul, am fost entuzisamată, dar au urmat nopți în care nu am făcut altceva decât să corectez totul. Somnul mă înțepa din ce în ce mai tare, dar trebuia să fiu rapidă. Când am primit cartea am fost surpinsă, emoționată. Eu cred că atunci când vrei să arăți, să spui, să dezlănțui spre ceilalți o furtună literară, atunci se poate. Trebuie ca un om să aibă
ATRACTIE – SPRE LITERATURA de ELENA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366739_a_368068]
-
apoi în poezie. Tot mai străin, speriat și resemnat cărarea cea din urmă o străbat. Eram pe culme Eram pe culme și priveam vrăjit în jurul meu,uitând că-s istovit de-atât urcuș pe cărărui abrupte, julit de stânci și înțepat de spini și sfâșiat de vulturii haini care doreau din mine să se-nfrupte. Eram pe culme și-am văzut în zări un munte mai înalt,fără cărări, ce străpunsese norii cu mândrie și am dorit să fiu pe al
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
retrăgeau apele, pe care îl băteam cu picioarele desculțe, pana ce începea parca sa tremure, sa vibreze. Ce ne amuza ! Dar sa revin la întrebări...serioase. Ați prins fâțe ? Dar baboi ? FS: Am prins prin mâlul apei nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte o broască, sau mai rău un șarpe de apă... Și-atunci ne speriam. Dar pescuiam și cu plasa, în special la
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Era atâta liniște împrejur încât țipătul unei păsări ce s-a încumetat să treacă în zborul ei dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
este vorba despre moarte, pe care o păcăleam printr-un tertip să plece de la ușa mea. Și, cum mă gândeam la versuri, să le spun ca pe un descântec și să sperii balaurul, am făcut o mișcare greșită: m-am înțepat în talpă, într-un cui, și, când am văzut că îmi curge sânge din abundență, am leșinat. M-am trezit în patul meu sub așternutul cald și moale de mătase, de culoare roz. M-am uitat la ceas. Era ora
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
le mâncam direct din pom și niciodată nu m-am îmbolnăvit de vreo boală. Aveam imunitate. Erau dăți, când, mergând cu tălpile goale spre gârlă sau spre islaz să iau vaca de la văcar, mă tăiam în vreun ciob sau mă înțepam în vreun spin. Nu veneam acasă imediat să mă dezinfectez cu spirt medicinal sau cu tinctură de iod, puneam câte un pumn de praf destul de fin de pe uliță să se oprească sângele și abia când ajungeam seara acasă mă spălam
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
fiere Și pătrunde până-n os, Oarbă-ți este-a ta privire, Ochiul tău e mincinos! Plâns-ai tu de mușcătura Fraților de-același fel? Iar acum din vârf de culme, Te comporți ca un mișel! Bârna ce în ochi te-nțeapă Ți-a orbit sufletul tău, Te crezi prințul de la curte, Dar cerșești un rol în hău! Te trezește dar' făptură, Zvârle rolul eremit! Că nu ești decât un vierme, Ce scobești pe cel rănit! imagine internet Referință Bibliografică: PAIUL DIN
PAIUL DIN OCHI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366247_a_367576]
-
din limba italiană unde înseamnă „umed” și este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]