3,048 matches
-
de) a-l cunoaște pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Articol_omagial_si_comemorativ_cu_pril_stelian_gombos_1346824955.html [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
lucrare privind organizarea Societăților de Cruce Roșie din România în timpul primului Război Mondial. Pe masură ce mă cufundam în căutări, se amplificau și sentimentele mele de profundă recunoștință și afecțiune dublate de mândrie că aparțin unui popor cu astfel de înaintași care cu un devotament greu de înțeles azi, s-au unit în fața năpastei războiului până dincolo de prețul suprem: viața ori continuarea ei in stare de invaliditate, așa cum i-am cunoscut pe unii veterani longevivi atunci când am devenit medic. Toate eforturile
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_regina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă.. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_sfintia_sa_dr_vasile_stelian_gombos_1343394023.html [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Maghiar va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
DOMNUL TEODOR MAGHIAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_domnul_teodor_maghiar_.html [Corola-blog/BlogPost/366744_a_368073]
-
reală, magia și supranaturalul care la înconjoară adesea întăresc acestă viață reală, prin amplele colorări emotive, făcând-o mai comunicativă și mai palpitantă. El se inspiră din istoria Angliei, din antichitatea greco-latină, din dramele contemporane lui, din comedia burlescă a înaintașilor, din comediile spumoase ale epocii, din anticii tragicieni greci Eschil ,Sofocle și Euripide, din Homer, din scriitorii latini. „Scena- spune Coleridge- era pe vremea lui Shakespeare o încăpere goală, cu o pătură în chip de cortină, dar el a făcut
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Eternul_shakespeare_ion_ionescu_bucovu_1387031543.html [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Grigore Vieru Poetul - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1452675073.html [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
de organizare a vastului material, totdată se constituie în invitații deschise de urmare a exemplului său, ca așezările românești să-și tezaurizeze informațiile care altfel se pot pierde în negura istoriei când cineva s-ar putea întreba cine au fost înaintașii lui. Autorul se oprește astfel la comuna Scobinți- locul nașterii și plecării sale spre lume, situată în prelungirea de după Bahlui a Hârlăului și la Poalele Cetății Dacice a Cătălinei; comuna Scânteia - locul înfățișării sale ca un altfel de primar din
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Iată, deci, umărul virgin, frigul diafan, lacustra cu coapse , timpul are scrum, vasul e funerar, băutul vinului e tandru, acest bal oniric are loc pe un ghețar cu o culoare stranie, având senzația de frig. Ca și la Eminescu, urmele înaintașilor se topesc în originalitatea discursului lui poetic, desprinderea de ele ne dă un poet de o originalitate nebănuită: Deasupra vetrei fumul ne-mpreună În ritual de nuntă lungi fiole Trag probele de foc dintr-o lagună Cu cratere zidite din
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Horia_zihoria_zilieru_un_o_ion_ionescu_bucovu_1362316189.html [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
temele abordate pot fi amintite: „Cine sunt eu, sunt produsul anilor de până acum”, „Ce spune despre mine faptul că mă supăr pe mine, pe soțul meu, pe copiii mei?”, „Am vrea să avem relațiile pe care le-au avut înaintașii noștri”, „Nevoile relațiilor noastre” etc. Toți cei prezenți am înțeles că ceea ce sădim în sufletul și în mintea unui copil, relația lui cu cei din jur îl pot marca pentru toată viața, ca esențiale pentru viața unui om sunt nevoia
PRIMAVARA INCEPE CU TINE, EDITIA A IV-A de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491742160.html [Corola-blog/BlogPost/369013_a_370342]
-
aceea prezența revistelor se va face simțită atâta cât va fi și existența omului. Nu se poate imagina nici cultura noastră fără reviste literare care să țină pas cu vremea și, în același timp, să păstreze vie lumina aprinsă de înaintașii noștri și să răspundă nevoii de a comunica ceea ce simțim și trăim într-o țară în care trebuie să ne luptăm pentru adaptare și pentru a ostoi dorul de ceea ce am lăsat în urmă, după ce am închis ușa după noi
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Candela_de_montreal_la_15_ani_de_la_ap_elena_buica_1330896085.html [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
Nicolae Iorga spunea: Cunoscând istoria, eroii, tradiția, ne facem mai sociabili, mai altruiști, mai iubitori de om și viață”. Deci, să luăm aminte! Cred că scriitorul Marian MALCIU dovedește și întărește prin scrieri, prin opera domniei sale, cele subliniate de ilustrul înaintaș Nicolae IORGA. Cu o noblețe născută din suferință și devoțiune, din pasiune și înțelepciune, din dorință de cunoaștere și dăruire față de semeni, autorul lasă condeiului libertatea de a-i transforma gândurile în pansamente pentru suflet și cuget. Marian Malciu nu
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
istorice și culturale privind Oltenia modernă, Editura Damira, Drobeta Tr Severin, 2014, p. 103-136 6. Ibidem, p. 109-113 7. Tânărul cercetător craiovean Luchian Gherghe a consacrat recent o lucrare specială revoluționarului unionist Emanoil Chinezu incluzînd și ineresantele amintiri culese de la înaintașii săi, trăitori în Cerneți, în vremea lui Tudor Vladimirescu 8. Teodora Rădulescu, Sfatul Domnesc și alți mari dregători ai Țării Românești în secolul al XVIII-lea. Liste cronologice și curssu honorum, în Revista Arhivelor, an XLIX, vol.. XXXIV, nr. 1
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
informați despre anii în care strămoșii lor s-au stabilit pe acest continent, dar sunt și mai mulți care nu pot să spună decât că sunt de origine engleză, scoțiană, scandinavă, chineză sau altele, fără să știe nimic altceva despre înaintașii lor. În epoca de formare a uniunii statelor americane, care nu a fost deloc un proces rapid și neted și care a durat mult după declararea independenței, prima perioadă a fost una în care populația fostelor colonii era în proporție
Imigraţia şi viitorul preşedinte american by https://republica.ro/imigratia-si-viitorul-presedinte-american [Corola-blog/BlogPost/337839_a_339168]
-
Nu merge să imităm la infinit pe unul sau pe altul dintre poeți. Trebuie să ne găsim propriul drum, să desțelenim noi căi, să inventăm noi metode de a screie. Dar înainte de toate trebuie sa avem o bogată lectură despre înaintași, o bogata cultura literară si filozofică și, peste toate, TALENT. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: O antologie de poezie izvorâtă din livada înflorită a iubirii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
avea o vastă cultură literară- afirma în Precuvântare la Musa română (Musa românească, compuneri originale și imitații din autorii Europei ... tom I, Iași, 1868 ), că a imitat pe marii autori ai Europei, care- la rândul lor- s-au povățuit cu înaintașii lor. După 1848, în primul deceniu al celei de a doua jumătatăți al secolului XIX-lea, cititorii români au posibilitatea să cunoască în traducere tragedia Machbeth, traducere făcută de către un anume Băjescu, prima traducere a acestei opere în limba română
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Shakespeare_in_viziunea_scriitorilor_romani_prima_parte.html [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
cuvinte tandre la ureche, o ajuta să se elibereze de chilot. - Natura ne-a înzestrat cu tot ce trebuie să ne bucurăm de avantajele ce ni le oferă, așa că, dragul meu, să ne înfruptăm din roadele naturii, cum au făcut înaintașii noștri, Adam și Eva. Nici ei în grădina Edenului nu aveau corpurile acoperite, nici măcar cu frunzele din imaginile în care sunt prezentați, frunze adăugate de biserică pentru a feri privirile pofticioase ale călugărilor la ofranda oferită de Eva. - Ai dreptate
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391337215.html [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru, adevăr și realitate pe care o afirmă și subliniază atât de bine (și) Părintele Timotei Aioanei în aceste două volume, omagiale și evocatoare!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1393578852.html [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
cumpăniri serioase și consultări competente ... A fost un foarte bun organizator și supraveghetor al desfășurării curente a vieții și activității bisericești ale Episcopiei și a preoțimii. A întărit și a amplificat structura instituțională a Episcopiei Oradiei, pe temeliile ctitorite de înaintașul său - Episcopul Roman Ciorogariu, căutând (și) implicarea Bisericii în sfera națională”... (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag. 10-11). În ceea ce privește predicile sale, el a refuzat constant să se supună indicațiilor date de Ministerul Cultelor, afirmând că nu poate spune minciuni
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
le-a apărat cu convingere, s-a sacrificat pentru ele. În anul 1992, cum am mai spus, într-o reparație postumă firească, rămășițele pământești ale Episcopului Dr. Nicolae Popoviciu sunt reînhumate în Biserica cu Lună din Oradea, catedrala Episcopală, alături de înaintașul său ilustru - Episcopul Roman Ciorogariu.” - după cum afirmă, remarcă și subliniază, la pag. 22, Domnul Prof. Univ. Dr. Mihai Drecin - îndrumătorul și coordonatorul științific al acestei teze de doctorat. În concluzie și în încheierea acestui material, și el unul comemorativ și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
august anul 1994, ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Ioan-Iacob Ho �ze �vitul de la Neamț, a fost numit Delegat al Patriarhiei Române la Sfintele Locuri și Superior al Așezămintelor Românești de la Ie �rusalim și Iordan. În noua cali �tate, continu �ând activitatea înaintașilor, a purces la reorganizarea activi �tă �ților de asistență religioasă și pelerinaj. A fost distins în această perioadă cu Crucea Pa �triarhală a Pa �tri �arhiei Ecume �nice, de către Patriarhul Bar �tho �lo �meu I al Constantino-polului, cu Crucea Ieru
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
la bun sfârșit lucrările începute și de a inaugura cât mai curând Noul Așezământ pentru pelerinaj organizat, din orașul biblic Ierihon, încredințându-l celui căruia îi este destinat - Poporul Român!... - Poate s-ar cuveni să-i pomenim aici și pe înaintașii sfinției voastre care s-au ostenit pentru Sfintele Așezăminte ro �mâ �nești de la Locurile Sfinte. Spuneți-ne câteva cuvinte despre ei. - După întemeierea și fondarea celor două biserici și Așe �zăminte românești la Locurile Sfinte, Pa �tri �ar �hia Română
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Locurilor Sfin �te ale Creștinismului. Bucuria tuturor este aceea de a găsi aici adevărate case căl �duroase, bisericești, ospitaliere, românești, ale căror uși se deschid larg, cu bucurie, ziua și noaptea, drept recunoștință pentru toate eforturile Sfintei noastre Patriarhii, ale înaintașilor și nevoitorilor Sfintelor Așeză �minte românești de la Locurile Sfinte pe care i-am pomenit mai înainte, mai ales ale celor de ieri, dar, nu mai puțin, și ale celor de astăzi. Pe toți pelerinii și închinătorii români în Țara Sfântă
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
cititorului, „într-un limbaj accesibil mulțimilor de oameni care nu au studiat teologia sau filosofia” (p. 25). Note dominante sunt sinceritatea, fidelitatea și continuitatea față de textul biblic și gândirea Sfinților Părinți, „respectarea învățăturii de credință și a valorilor, create de înaintașii noștri, tezaurizate de Biserică” (p. 26). Caracterizându-se, Părintele Protopop ne-a lăsat pagini de reală antologie creștină. Puține sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă smerenia, buna-cuviință, omenia, credința, dragostea de toți și de
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1395826790.html [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
două Românii, una aici și una în diasporă'. 'Inițiatorii proiectului Re>patriot au fost animați încă de la început de valorile și principiile care au animat generația de la 1918, care a făcut Marea Unire. Dragostea față de țară, față de tradiții, respectul față de înaintași și gândul la viitor au fost și atunci și sunt și acum reperele noastre. Noi, cei din 2015, ne propunem să continuăm proiectele înaintașilor noștri, de la 1918 și chiar de mai dinainte. Ca și ei, ne propunem să construim o
Studiu: 70% din românii din diasporă vor să vină acasă. Ce-i împiedică by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101617_a_102909]
-
animat generația de la 1918, care a făcut Marea Unire. Dragostea față de țară, față de tradiții, respectul față de înaintași și gândul la viitor au fost și atunci și sunt și acum reperele noastre. Noi, cei din 2015, ne propunem să continuăm proiectele înaintașilor noștri, de la 1918 și chiar de mai dinainte. Ca și ei, ne propunem să construim o Românie puternică, cu instituții democratice solide și strâns legate de structurile euro-atlantice', a declarat Marius Bostan. Ministrul a adăugat că, dacă în umă cu
Studiu: 70% din românii din diasporă vor să vină acasă. Ce-i împiedică by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101617_a_102909]