3,037 matches
-
momentul în care s-a ajuns la mecanismul invocării și folosirii unor forțe care puteau să ducă la distrugerea unui continent întreg în câteva clipe, atlanții - sau cum s-or fi numit - au considerat că este vremea să intervină. Pentru că înaintașii lor trăiseră, cândva, o experiență. Dar zeci de manuscrise au fost „salvate”, nu doar cel aflat în posesia Castelanului. De fapt, niște compilații după adevăratele scrieri ale atlanților, dispărute și mai înainte, în afară de una, niciodată intrată în Bibliotecă. Un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
bine, frumoasă și Înspăimântătoare, totodată, cu pielea de mătase, Înveșmântată În roba Marelui Judecător coborât pe Pământ să ne ceară socoteală pentru toate păcatele, cele cu voie sau fără de voie, pentru toate nedreptățile și urâțeniile În care ne scăldăm, cu Înaintașii și urmașii noștri, deopotrivă, condamnați să Împlinim blestemele vechilor inocenți, căci nu În visurile visătorilor, ci În blestemele victimelor din trecut se află rădăcinile viitorului oamenilor și al lumii acesteia pornite de la Începuturi pe calea pierzaniei, din cauza răutății și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
atunci și cine să le ție toate minte, când prezentul cu veștile lui proaspete întreprinde o fină surpare a trecutului în care, iată, cu modestie se înscrie și povestea noastră. Dar, cu evlavie aducându-ne aminte de vorbele unui mare înaintaș, am putea spune, oarecum la fel, că povestea nu e a noastră, nu e a voastră, a celor ce-acum o ascultați, ci a posterității noastre și a posterității posterității voastre. După câteva ore bune de zbucium, Marea Neagră, asemeni unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Somnorosulî. îi plăcea să se plimbe îndelung prin grădinile Vaticanului și putea fi deseori văzut aplecat asupra florilor, murmurând formule numai de el știute către vreun bondar năucit de sapientia himenopteră a bătrânului. N-avea un instinct artistic deosebit ca înaintașii săi Nicolae al V-lea, Sixtus al IV-lea, sau Leo al X-lea, vertijul de culori din Capela Sixtină provocându-i, de pildă, doar o persistentă migrenă. Un părinte însărcinat cu ștergerea prafului l-a descoperit sforăind în inestimabila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
catâri și după tata în patru limbi. Dar n-am avut ce face, trebuia să mă aleg și eu cu ceva după atâția ani de luptă. Și cu ce să te alegi tu, un turc năcăjit, un simplu soldat, după ce înaintașii tăi au cărat sute de ani la rând aur și argint din locurile cucerite? Măcar neveste să-mi aduc acasă, mi-am zis, să vadă satul pe unde arn umblat, dacă altceva nu găsesc. Pentru că uită-te și tu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în istoria literaturii”, premiindu-l ori de câte ori aveau ocazia. Anii care au urmat apariției acelui volum au trecut la fel de benefic pentru talentatul Mircea, care dobândise în numai câțiva ani o faimă atât de mare, încât, dacă privea cu atenție la biografiile înaintașilor săi, realiza că aceștia nu numai că nu reușiseră să adune la fel de multe succese, dar nici măcar tot ceea ce realizaseră ei toți la un loc de-a lungul întregilor lor vieți nu era de-ajuns ca să egaleze, de exemplu, oricare dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
meu o dă în vileag ca fiind a diavolului. Alergând pe acest caroiaj neînțeles de mine, observ cu oroare că nu înaintez deloc, defel. Pocnetul tocurilor încălțărilor cu care alerg pe podeaua în care și-au frântul gâtul nenumărați alți înaintași ai mei sună hâd prin chiar faptul că este singurul sunet pe care-l voi mai auzi. Iar afară, acolo, viața curge liniștită, după cum îmi pare mie, continuându-și cursul firesc din care eu n-am cum să mai fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
mai multe mărturii înregistrate în 1960 și 1970 care au fost folosite în prezenta lucrare, unele fiind redate integral, alături de unele documente din Fondul Vasile Rosetti. Am considerat că este de datoria mea să duc mai departe munca începută de înaintași și să dau o înfățișare concretă informațiilor rămase la care s-au adăugat altele, din cercetarea pe care am întreprins-o la Arhivele Naționale din Bacău, la Biblioteca Județeană „Costache Sturdza”, la Muzeul „Iulian Antonescu” din Bacău, unde am găsit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interesați de această lucrare, a cules informații prețioase, care nu se găsescă în documente, a scris, a dat telefoane, a adresat îndemnuri și rugăminți pe la cunoscuți, dând tot concursul pentru realizarea unei asemenea întreprinderi care a rămas nefinalizată de către alți înaintași sau numai în gândul unora. Nu pot să-i mulțumescă îndestul pentru gestul său de a mă informa permanent, de a mă ține la curent, prin telefon și în scris, despre demersurile întreprinse, pentru a atrage și pe alții în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei care aspirau la fotoliul de primar, indiferent de culoarea politică: era nevoie de școli, drumuri, cămin cultural, sediu de primărie, farmacie etc. Era absolut necesar ca cetățenii comunei să nu mai bată noroaiele de pe ulițele satelor, așa cum au făcut înaintașii sute de ani. Faptul că drumurile de accesă intravilane au fost balastate, poate fi considerată o mare realizare; se poate pătrunde pe orice vreme la oricare locuință. Dacă această lucrare de amploare se leagă de numele actualului viceprimar, Dumitru Iacobeanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atîrna deasupra culcușului. Era o oglinjoară pe o comodă, un vas, un urcior și un scaun. Un dulap Întredeschis odihnea pe perete. Am Înconjurat patul pînă la o măsuță de noapte acoperită cu sticlă, sub care zăceau, presate, fotografii ale Înaintașilor, ferpare de funeralii și bilete de loterie. Pe măsuță era o cutie muzicală din lemn sculptat și un ceas de buzunar Înghețat pentru totdeauna la ora cinci și douăzeci. Am Încercat să Întorc arcul cutiei muzicale, Însă melodia s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Înhăita cu negustori și meșteri, urcând treptele unui drum către nimic. Acela care te-a adus la nimicul care ești acum. De ce, messer Alighieri? - Poate pentru că, În omul drept, e Înnăscută necesitatea de a face bine, așa cum ne-au Învățat Înaintașii noștri, răspunse Dante Înghețat. - Verum. Dar care ar fi, așadar, aceste mari spirite care ți-au oferit mereu exemplul și Îndemnul lor? Lăsându-l, firește, la o parte pe maestrul dumitale de angajament civil, acel Brunetto Latini, sodomit notoriu, mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dante simțea cum fermitatea propriului său glas se fisurează. O Îndoială Începea să Își croiască drum În mintea lui. O speranță... - Nu, el există. E viu și e gata să se arate lumii, conducând această campanie, și să celebreze gloria Înaintașului, ducând la bun sfârșit cel mai mare proiect al lui Frederic: fixarea hotarelor lumii. - Ce vrei să spui? - Marea sa lucrare neterminată. - Dar cine este omul despre care vorbești? Monerre deschise gura o clipă, dar apoi tăcu. Făcu un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
multe ori de la el la cadavru. - Dar... priorule, ce faci aici? Și messer Arrigo... - E mort, frate. Sed non a Deo advocatus. El a fost cel care a ales, cu o mână nefericită, să se reunească Înainte de vreme cu spiritul Înaintașilor săi. Și-a luat viața, Încheie el, văzând că celălalt continua să Îl fixeze neîncrezător. La aceste cuvinte, călugărul Își duse mâna la gură, Într-un gest de silă. - O sinucidere... aici, Într-un loc sfânt... Va trebui să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
teoria numerelor". Tipărirea Cercetărilor aritmetice a durat trei ani: din 1798 până în 1801. Ultimele capitole sunt scrise și adăugate cărții în acest interval. Ar fi greșit să ne închipuim Disquisitiones arithmeticae ca originală în totalitatea ei. Primele secțiuni cuprind rezultatele înaintașilor, regăsite de Gauss, și se referă la aritmetica întregilor raționali. Secțiunile ultime aparțin, în realitate, aritmeticii corpurilor pătratice sau corpurilor lui Kummer, deși caracterul neelementar al acestor materii e cu grijă mascat. Gauss a fost un autodictat. La Universitatea din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
română formează poate cea mai trainica punte de legătură și frăție. Dincolo de aceasta, cunoașterea și vorbirea la perfecțiune a limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit că noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. Așadar, inițiativa sărbătoririi limbii române printr-o serie de manifestări pe plaiurile românești aparține Grupului Român de Presă și Inițiativa Civică
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
pretutindeni, i-a permis autorului să realizeze acest „Dicționar Enciclopedic Eminescu”, care rămâne un Regal al creației noastre literare. Academicianul Mihai Cimpoi are, în mod legitim, imensa satisfacție de a fi dus la îndeplinire proiectele similare dar nefinisate, nerealizate de înaintașii săi Călinescu, Perpessicius, Vianu și alți eminescologi de prestigiu, printre care mi-aș îngădui să-l adaug pe Augustin Z. N. Pop, pe care am avut fericita șansă să-l cunosc îndeaproape și să colaborăm multivalent, în perioada în care
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
de folclor, am învățat credința în Dumnezeu, teama și iubirea față de El, respectul față de propria mea demnitate, munca și respectul față de demnitatea altora. Mama mea ne spunea nouă, copiilor, cu precădere un proverb pe care-l moștenise și ea de la înaintașii ei: „Decât să întind în unt și să mă uit în pământ, mai bine să întind în sare și să mă uit la soare”. Dacă m-ar întreba cineva „Ce-ai învățat de la mama dumitale?”, i-aș răspunde: „Asta am
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
îmi bate orologiul -, nu prea priveam Basarabia cu inima, ori cu acea entitate din structura ființei noastre răspunzătoare de conștiința omului în raport cu Cetatea. Întâlnirea cu profesorul Vasile Șoimaru a produs reconectarea celor două capete ale legăturii întrerupte în mine prin înaintașii mei - încă de la 1812, cu o scurtă resuturare în perioada 1918 - 1940. Ultima reînnodare, neconsacrată la nivel geopolitic, cea pe care am trăit-o direct la ceva timp după destrămarea comunismului în Europa, sistemul care a ținut Basarabia ostatică în
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
sufletul autorului (știind că această entitate din sructura poetului surclasează mentalul) și energia transferată cuvântului. Iată, ales în mod expres pentru a releva frumusețea “muzicală” în notă dramatică a versului clasic, un fragment din “Le mulțumesc de mii de ori” (înaintașilor săi direcți, cărora le idealizează trăirea): “Mi-e dor de ei și jalea îmi e mare.../ Ne-am despărțit când Cerul i-a luat/ Să-i țină sus cu-ntreaga adunare/ De cei blajini și fără de păcat.” Sau iată frumusețea
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Grigore Vieru Poetul - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]