92,886 matches
-
cât de puternic e glasul mucenicilor chiar când mucenicii tac? De asta a lăsat Dumnezeu între noi trupurile lor. De asta cei care au biruit cândva nu s-au desfăcut în pământ nici acum; au îndurat muncile cu atâta vreme înainte, dar trupurile lor n-au putrezit; n-au putrezit încă, pentru tine și pentru folosul tău, pentru ca gândindu-te la atletul acela să Ți se înflăcăreze sufletul spre a porni pe același drum. Mucenicii n-au nici o pagubă din această
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de aceeași putere. Averea aceasta, iubiților, nu ne e de folos numai împotriva atacurilor oamenilor, nici numai împotriva vicleniei dracilor, ci ne este de folos și când Stăpânul nostru obștesc se mânie pe noi pentru mulțimea păcatelor noastre. Atunci, punând înainte trupurile sfinților, vom putea iute să-L facem milostiv spre orașul nostru. Dacă oameni vestiți, pe vremea strămoșilor noștri, au fost mângâiați de Dumnezeu când au pus înainte numele unor sfinți bărbați, când au alergat la numele lui Avraam, Isaac
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nostru obștesc se mânie pe noi pentru mulțimea păcatelor noastre. Atunci, punând înainte trupurile sfinților, vom putea iute să-L facem milostiv spre orașul nostru. Dacă oameni vestiți, pe vremea strămoșilor noștri, au fost mângâiați de Dumnezeu când au pus înainte numele unor sfinți bărbați, când au alergat la numele lui Avraam, Isaac și Iacov, și au dobândit mare folos din pomenirea acestor nume, cu mult mai mult noi vom putea să ni-L avem pe Dumnezeu milostiv, blând și îndurător
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bărbați, când au alergat la numele lui Avraam, Isaac și Iacov, și au dobândit mare folos din pomenirea acestor nume, cu mult mai mult noi vom putea să ni-L avem pe Dumnezeu milostiv, blând și îndurător, când vom pune înainte nu numai numele, ci și trupurile celor ce-au luptat. Că nu sunt o lăudăroșenie cuvintele mele, o știu și cei din oraș, și cei veniți din altă parte; cu toții știu cât e de mare puterea sfinților acestora și cu toții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au început să se vadă sfinții martiri. În tăcerea noastră s-a luat o urnă și s-a așezat ușor lângă locul sfântului mormânt. Am găsit doi bărbați de o mărime cu totul deosebită, cum îi arăta vârsta de mai înainte. Toate oasele erau întregi, se vărsase foarte mult sânge. Două zile convoaie de mulțime au venit să vadă rămășițele pământești. Ce să-Ți spun? Le-am așezat cu rânduiala care se cerea și odată cu seara le-am transportat la biserica
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
53, p. 126-127) „Este cunoscut acel om, pe nume Severus, măcelar de meserie, slujitor într-un serviciu public. După ce a orbit n-a mai putut lucra. A chemat să dea mărturii pentru el pe cei în slujba cărora fusese mai înainte. Pe aceștia i-a chemat ca martori ai orbirii sale. El spune tare că de îndată ce s-a atins de îmbrăcămintea martirilor, de pânzele cu care sunt învelite moaștele, și-a recăpătat vederea. Oare nu este cazul acesta asemănător cu cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de bunătăți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 504-505) „Mâine, deci, să ieșim înainte la porțile orașului și să ne așezăm în drum; bărbații, să dăm jos de pe animalele de povară pe bărbați, iar femeile, pe femei, și să-i aducem aici. Să nu ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în mai multe părți, prin împărțire comoara se împuținează. Cu comorile raclelor mucenicilor nu-i așa; găsirea lor nu-i aducătoare de primejdie, iar împărțirea lor nu le împuținează. Cu totul contrar comorilor de bani. Acestea, după cum am spus mai înainte, se micșorează dacă se împart; moaștele mucenicilor, însă, atunci își arată mai mult bogăția, când sunt împărțite la mai mulți. Așa e natura lucrurilor celor duhovnicești: cresc prin distribuire, se înmulțesc”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la focul care arde, ci la Împărăția care stă înainte! Nu la călăii care stau în jur, ci la Hristos, Care încununează”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor patimi. Un asemenea război povestind Pavel zice: Că nu ne este nouă lupta împotriva trupului și sângelui (Efes. 6, 12). Războiul acesta pururea ne stă înainte, și de aceea voiește ca noi pururea să fim înarmați (...) Căci mare este războiul purtat de limbă, mare cel purtat de ochi. Acest război deci, să-l cucerim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, 1981. Vol. IV - Clement Alexandrinul. Scrieri (Partea Întâia), traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. V - Clement Alexandrinul, Scrieri (Partea a Doua). Stromatele, traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. VI - Origen, Scrieri alese (Partea Întâia). Din lucrările exegetice la Vechiul Testament, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica Lațcu, studiu introductiv și note de Pr. Prof.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, 377 pp. 27. „Omilii și cuvântări despre educația copiilor”, Traducere din limba greacă de Pr. Marcel Hancheș, Editura Marineasa, Timișoara, 2005, 187 pp. 28. „Despre necunoașterea lui Dumnezeu”, Traducere din limba greacă, cuvânt înainte și comentarii: Walther Alexander Prager, Editura Herald, București, 2004, 141 pp. 29. „Cuvânt despre cum se cade să-și crească părinții copiii”, în vol. „Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi”, Editura Deisis, Sibiu, 2000, 139 pp. 30
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
inerțială", "epuizată", ci, dimpotrivă, încă extrem de prezentă a modernismului matricial). Adevărul e că M. Ivănescu se caută pe sine pe mai multe căi, începînd cu cea proximă a datelor imediate, "prozaice" ale existențialului. Pornește prin a da ocol obiectivității (obiectului) înainte de-a ajunge la sine, ca și cum s-ar sfii de-o denudare morală, de-o nemijlocită confruntare cu eul propriu. Programatic, își propune: "de la poezia obiectelor, adică, măcar prin subînțelesuri/ să ajungi tot la ceea ce te interesează pe tine - la
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
Liviu Dănceanu Ne-am (re)văzut preț de nici două ceasuri. Mereu pe fugă, încărcat de cursuri și seminarii, de repetiții și rendez-vous-uri, Costin Miereanu știe că nu trebuie să atingă struna înainte ca aceasta să fie bine întinsă. Mai știe și că buna ascultare înseamnă să lași interlocutorul să termine ceea ce vrea să spună, să nu se năpustească în a răspunde, cu atât mai puțin în a promite, ori să privească pătrunzător
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Constantin Țoiu Mecanicul locomotivei stă pe scaunul basculant cu arc dedesubt, privind înainte pe gemulețul scurt, îngust... Din când în când, întoarce spre noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc aminte de masca de sudură a lui Faulkner și mă gândesc cum de scria el în vacarmul uzinei
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
trag în piept mireasma melancolică a câmpiei transilvane. Ormeniș... Apața... Măieruș... Vadul Roșu.. Oltul, limpede, cu liane mișcându-se lin în curgerea întunecoasă a apei... Cineva, un biciclist, s-a oprit pe șoseaua paralelă, deși pe ea nu se vede înainte nici o barieră de cale ferată, și, țâșnindu-și vehiculul de ghidon, ne privește, nu știu de ce mi se pare mie, cu admirație, ca de mișcarea pricinuită de un aparat; ori cu respect, cine știe.
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
cutremurelor devastatoare. Seismului din 1940 i-a urmat cel din 1977, ceea ce duce cu gândul că anii de după 2010 ar fi aceia, surprize nefiind, excluse, în plus, dar și în minus. Momentul exact se va cunoaște cu treizeci de secunde înainte. Și numai de către inițiați. N-ar avea rost să dăm urmare predicțiilor privind numărul victimelor. însă dacă patru milioane de semeni dragi nouă și-ar da sfârșitul, distruși de un virus aviar mutant, alte patru milioane ar părăsi țara, nemaisuferind
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
nu ca oameni de stat în funcții care angajează România. Așa ceva se cheamă schizofrenie politică. Dar ministrul Apărării și-a permis ceva mult mai grav, să le ceară atașaților militari ai României să se transforme în agenți ai propunerii liberale, înainte ca ea să fi fost adusă la cunoștința CSAT. Or aici avem de-a face cu o acțiune politică a ministrului Apărării, nu cu o propunere a unui fruntaș liberal fără funcție în stat. După ce propunerea penelistă a fost respinsă
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
care îi ține în Irak pe militarii români, în ciuda victimelor și a reacției generale de respingere a prezenței României acolo. Or aici nu e vorba de decizia lui Băsescu, ci de continuarea unei politici în care România s-a angajat înainte ca noul președinte al României să fie ales. Paradoxul atitudinii premierului e cu atît mai greu de înțeles cu cît, pînă de curînd liberalii săi n-au avut asemenea idei pacifiste și sondajele de opinie independente nu arată că românii
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
uneia sau alteia dintre probleme, reluînd, nuanțînd și reiterînd idei cărora le conturase deja semnificația. De aici senzația că în Caietele timpului Dragomir reia mereu aceleași teme, revenind asupra unor distincții conceptuale pe care nu numai că le pomenise mai înainte, dar cărora în plus le dăduse o semnificație atît de precisă încît cititorul trăiește cu convingerea că o revenire asupra lor ar fi inutilă. Și cu toate acestea, Dragomir revine asupra lor, spunîndu-le încă o dată și evidențiindu-le din nou
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
sau de voievod, noua lui identitate rămânea învăluită în taină. Toată lumea era mulțumită. Vârsta de aur, când fiecare să toarne pe fiecare, toți contra unul și unul contra toți, n-a mai venit, în România comunismul s-a prăbușit mai înainte, lăsându-i nemângâiați pe cei ce realizaseră o tradiție, vorbeau în numele unei vechimi, pe care o adânciseră până la Burebista... Voiosul personaj care, în zorii tinereții, întocmise două-trei note informative, mai mult mălăiețe decât revoluționare, de pe urma cărora, poate, n-a intrat
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
și aici un răspuns: așa era pe atunci. N-ar fi mai bine într-un asemenea caz să urmăm sfatul acelui fost premier și președinte de partid, prin multe trecut și prin destule având încă a trece, să privim doar înainte? Cică ar fi tocmai momentul! Niște inși, vorbind limba noastră, au ucis, au torturat, au delaționat, făcând din suferința a milioane de români trambulina propriului huzur. Dar asta s-a petrecut mai demult, a-i trage la răspundere ar tulbura
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
ai salturilor de la mare înălțime fără plasă, dialecticieni neîntrecuți ai neantului, pe muzica de balalaică, supraviețuitori ai tuturor deluviilor. Cu ei odată să repetăm: "Cui de trecut îți vorbește, scoate-i ochii și-l orbește." Sau poate mai bine: Cine înainte cată, va-nota în ciocolată." Viața toată.
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
și a minimului bun-simț. Dacă n-a știut s-o facă pentru sine, ar fi putut s-o facă pentru fiica sa, pe care a pus-o stăpânitoare peste un imperiu mediatic. Fără a avea direct vreo vină, de-acum înainte, pentru tot restul zilelor, respectiva doamnă stă sub blestemul de a i se aminti, când îi va fi lumea mai dragă, că banii săi provin de la un individ care a fost omul Securității și care n-a știut să plece
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]