2,449 matches
-
sadea. Mai greu e pentru ambasadorul Marii Britanii și cel al Olandei. Sunt deja dublu și triplu non-grata. E petrecere la Covaci, un fel de petrecere de casă nouă, căci este proaspăt demolat. Privirea lui Aurel tristă. Să participe puțin „la Înapoiere” și poate va zâmbi puțin. Restul vine de la sine. Se aprinde muzica petrecerii. A petrecerilor de altă dată. Din casa veche. Din grădinile suspendate ale Semiramidei. Pământ adus cu spatele și pus să rodească În lăzi pe acoperiș. Aurel , „fiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
rodească În lăzi pe acoperiș. Aurel , „fiară siberiană”, În luptă cu Byron. Râsul lui, plin de viață. Stela cu frica și grija celor doi lupi tineri, copiii lor, atenți la tot ce zboară. Ah, poeții ăștia care „condamnă” țara la Înapoiere, la pierderea independenței, afectând viitorul țării și al poporului. Cum nu vor ei să rabde de foame. Cum vor ei să consume totul. Să ardă până la capăt. Până la capăt va arde și râsul plin de viață al lui Aurel. Urletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
când a revăzut orașul. Așteptând să se întoarcă, tristă că se întoarce și tristă că nu va mai găsi în întregul ei lumea lăsată în provincie și în jurul casei cu livada cu meri, i se părea prea lung drumul de înapoiere cu trenul, nerăbdătoare să îngenuncheze lângă mormântul tatălui ei, să spună o rugăciune în gând, dar mai ales să-i explice, simțea nevoia să-i explice de ce s-a întors, să-și lase fratele mai mare să continue să studieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
înapoiați și reacționari), fiindcă nu se încumetau să procedeze, precum vestitul moș Mardare din baladă. Oaspeții, după ce dădeau pe gât, dimineața, o strașnică înghițitură de vinars, mureau de dorința de a nu-i lăsa pe goldăneșteni să se căznească în înapoiere. La început, îi priveau doar, de sub șepci, numai cu ochi furioși, de pe fețele sumbre, cu frunți înguste. Cu scurgerea zilelor, însă, își dădură la iveală firea de parlagii, rămânând în memoria colectivă a goldăneștenilor, prin manIfestările lor, de seminție joasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cristina, adastă, ca într-un purgatoriu de patetică necesitate, înainte de a fi strămutată cu sila, în blocuri executate neglijent, după un grafic întâmplător, cu materiale de o calitate execrabilă, pomădată de presă, prin metamorfoze stereotip. Mircea o însoțește, la fiecare înapoiere, pe Cristina, până în pragul vilei acesteia, cu portiță care se închide, scârțâind, în tonuri pițigăiate, ca al unor glasuri de bătrâne clevetitoare. După ce, încă o dată și încă o dată, îl plesnește cu cele două bile albastre de safir, fata dispare, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
câteva mari puteri - Rusia, China, Japonia, Statele Unite și India; - dinamica contradictorie a raporturilor dintre S.U.A. și Japonia, îndeosebi în ce privește întâietatea economică și tehnologică; - existența, în numeroase puncte, a unor vechi animozități religioase, ideologice sau de conflicte sociale datorate trecutului de înapoiere și mizerie; - lipsa unor aranjamente regionale asemănătoare Comunității Europene sau organizației NAFTA. Interferența factorilor menționați generează neînțelegeri și fac încă posibile conflicte militare în diferite regiuni ale Asiei. În Sud, India are raporturi conflictuale cu Pakistan și China. Ea însăși
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
atitudini reafirmate de liderii sovietici. În țările Europei Centrale și de Est subjugate de armata sovietică, culturile naționale, precum cea poloneză, puteau fi descrise în mod corect ca fiind tradițional anti-rusești, dar nu moderne. De fapt, țările respective practicaseră "politica înapoierii" (Janos, 1982). Dovada materială a schimbării economice și sociale în cadrul blocului comunist a fost adeseori interpretată ca o dovadă a convergenței dintre Est și Vest. Ignorînd diferențele sistemice continue și larg răspîndite la nivelul regimurilor politice și economice (vezi de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
interesa și care cu tot interesul platonic a ajuns ilot și la sapă de lemn, și sfârșind cu proprietarii mari, cu negoțul, cu meseriile, toată țara și anume elementele românești dintr-însa au apucat pe clina unei continue și repezi înapoieri. Pe când datoria publică se urca repede de la câteva zeci de milioane la sute de milioane, întrecînd astăzi cu mult jumătatea de miliard, pe atunci drumuri de fier, votate în pripă și sub dictatul străinilor, cari ei în de ei discutau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsa de grijă față de cei pe care îi angajau în uzinele și fabricile lor, și pe care într-adevăr îi exploatau, profitând de lipsa unei legislații democratice a dreptului la grevă și mai ales profitând din plin de relativa noastră înapoiere care se exprima prin realitatea unui surplus de brațe de muncă - nu-ți convine acest salariu, slavă Domnului, așteaptă la poarta uzinei o grămadă ca tine să se repeadă, flămânzi, să-ți ia locul... Era senin, da, era un cap
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea ținuturilor românești [...] a fost determinată de o necesitate" (Petrescu, Ilie și Totoiu, 1935, p. 217), "Mihai a luptat ca un erou pentru binele Europei creștine" (Constantinescu, 1928, p. 175). Starea obiectivă de înapoiere a societății românești a fost compensată simbolic prin mitul sacrificiului creștin în fața puhoiului otoman întru salvarea Europei (Boia, 1997, p. 180). Conclusiv, discursul istoriografic din perioada interbelică etalează un naționalism critic, în care excesele interpretative ale naționalismului romantic sunt drastic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
simțitor comparativ cu centralitatea pe care a dobândit-o în decursul secolului naționalist. Totodată, Biserica Ortodoxă este considerată a fi o forță retrogradă, un bastion al reacționarismului care a frânat progresul istoric al societății românești, menținând-o în starea de înapoiere față de societățile occidentale. Mai mult, ca mare proprietar funciar, instituția bisericii s-a situat întotdeauna de partea greșită a baricadei, unindu-și interesele materiale cu ceilalți latifundiari moșierimea. Misiunea spirituală a bisericii este astfel relegată înapoia rolului social și al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
omenirii a fost dominată de variația acestor factori care au determinat decisiv evoluțiile demografice și politice În diferite puncte ale planetei, dar mai ales la nivelul Europei. I. Factorii coercitivi au operat mai ales În vechiul regim demografic când “sindromul Înapoierii” era dominant. Existența umană era determinată de mediul În care se derula existența concretă și resursele pentru subzistență pe care mediul Înconjurător le punea la dispoziția omului. Primul factor coercitiv privea mediul de viață și resursele acestuia, care realizau acele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra evoluției demografice. Pe bună dreptate, În opinia multor demografi, acești 2 factori (resursele și epidemiile) prin pârghia mortalității, au operat decisiv În vechiul regim demografic. De altfel nu Întâmplător “sindromul Înapoierii” ce domina vechiul regim demografic include În ecuația sa acești 2 factori: resurse insuficiente și cunoștințe puține = existență precară și boli devastatore, cu consecința mortalitate crescută. II. Factorii electivi țin de comportamentul demografic individual, familial sau colectiv și sunt puternic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și postmoderniste a fost, în țările islamice, fundamentalismul, cu declanșarea, in extremis, a jihadului rețelelor de tip Al-Qaida, în fața recursului armat al Statelor Unite. După Ziauddin Sardar, eroarea Vestului modernist și postmodernist constă în: "Modernitatea vede societățile tradiționale ca pe o înapoiere, trăind în trecut. Principiile esențiale ale tradiției sunt văzute drept cauza <<înapoierii>>, ca și cum ele, prin natura lor, nu ar fi capabile de schimbare. (...) Și în numele dezvoltării și progresului, cutumele tradiționale au fost dezrădăcinate, deplasate, suprimate și anihilate. Postmodernismul, pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a jihadului rețelelor de tip Al-Qaida, în fața recursului armat al Statelor Unite. După Ziauddin Sardar, eroarea Vestului modernist și postmodernist constă în: "Modernitatea vede societățile tradiționale ca pe o înapoiere, trăind în trecut. Principiile esențiale ale tradiției sunt văzute drept cauza <<înapoierii>>, ca și cum ele, prin natura lor, nu ar fi capabile de schimbare. (...) Și în numele dezvoltării și progresului, cutumele tradiționale au fost dezrădăcinate, deplasate, suprimate și anihilate. Postmodernismul, pur și simplu, consideră tradiția ca fiind periculoasă; este adesea asociată cu esențialismul, privind
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Înseamnă repunerea istoriei În tiparele de la sfârșitul deceniului patru al secolului XX, tranziția are „ca sens istoric principal restaurația”, iar tot procesul transformărilor politice implică - În percepția adepților monarhiei constituționale - un principiu relativ logic: „Înaintarea spre post-stalinism reprezintă În esență Înapoierea la România pre-stalinistă” . 10 Imaginea controversată a dinastiei române nu este altceva decât suma erorilor individuale ale celor patru regi și efectele acestora asupra Întregii funcționări a monarhiei românești. Pavel Câmpeanu demonstrează foarte bine că două „evenimente asimetrice ale istoriei
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
vândut ca animaleleț. Cu toate acestea, importanța pe care o avea definirea „Europei” sub aspect politico-geografic (pe care am subliniat-o) făcea ca, În majoritatea cazurilor, intelectualii români să nu Își excludă națiunea din cadrul continentului, ci doar să vorbească despre Înapoierea ei Între frontierele acestuia. Deoarece consideră că prezentul este defavorabil, intelectualii ardeleni preferă să abordeze problema locului românilor În cadrul Europei din perspectivă istorică. Dacă astăzi românii joacă un rol marginal pe continent, spun respectivii intelectuali, altădată Însă ei au fost
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai puțin educați. Petru Maior XE "Maior" , de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În același timp mărturii ale unor tradiții străvechi, dacice sau romane, care au supraviețuit prin intermediul acestor manifestări originale. În fine, problema caracterului inoportun al sărbătorilor tradiționale, care i-ar Împiedica pe români să muncească suficient și reprezintă o cauză a Înapoierii lor culturale și religioase, a fost dezbătută și de către intelectualii români, Îndeosebi În contextul ideologiei iluministe și al variantei sale iosefiniste. Am văzut anterior că Petru Maior XE "Maior" critica numărul mare de sărbători celebrate de conaționalii săi, asociindu-se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regiune a planetei, În cele două secole care au urmat fondării iluministe a civilizației occidentale. Aceste repere au facilitat elaborarea unei teorii generale a dezvoltării, care permitea aplicarea de note și calificative fiecărei țări sau națiuni, În funcție de gradul ei de „Înapoiere” sau „dezvoltare”, În raport cu standardul ideal al „lumii civilizate”, fasonat În Europa Occidentală. O problemă importantă pe care o ridică această situație este aceea a pertinenței, a „Îndreptățirii” sistemului de standarde și reprezentări elaborat de Occident. Oare lucrurile nu stau cumva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o clasă industrială și comercială, toată puterea lor stând În agricultură. Clișeele vehiculate de Gorove, Îndeosebi imaginea „carențelor culturale” ale românilor (handicap care este Însă remediabil), apar În multe alte descrieri ale românilor, care pun În lumină, În egală măsură, Înapoierea și potențialul pozitiv care le sunt atribuite. Farkas Ádám scria În 1838: Nu există altă nație atât de rămasă În urmă În privința culturii, dar cu atâtea tendințe frumoase spre civilizație. Românii sunt dăruiți de natură cu putere, talent și Înțelegere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și, implicit, chiar cu realitatea din Transilvania. Chiar și atunci când surprinde semne ale noului și modernizării, caracterul lor timid și contrastul pe care Îl fac cu starea de lucruri generală Îi pun În lumină lui Ürmösy mai curând starea de Înapoiere decât progresul. Și În acest caz, ni se pare dificil de apreciat În ce măsură imaginea și percepția lui Ürmösy se datorează relei-voințe, caracterului cârcotaș și prejudecăților naționale, sau, Într-o pondere mai importantă, diferențelor de civilizație care se impun unui călător
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aspecte care Îi confirmă propriile prejudecăți? Este ea o concluzie pur personală a lui Ürmösy, datorată unei firi excesiv de critice și negativiste, rod al observațiilor unui mizantrop? Este cumva consecința evidentă a Înseși stărilor de lucruri din Muntenia, a căror Înapoiere i-ar impune oricărui observator străin o astfel de imagine, mai ales când acesta are un sistem de referință bazat pe un standard de civilizație mult diferit? Răspunsul, după cum am Încercat să arătăm pe parcurs, nu este deloc simplu și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai vin de la lucru. Însă, nu-i mai găsește acasă; femeia se Înapoiază când aude că moșul s-a Întors. El Îi cheamă pe doi la lege pentru a scăpa de cei doi trântori și i se face dreptate. La Înapoiere, moșul aude un glas de fată chiuind și cântând Într-un câmpuleț. El s-a temut că e ceva dumnezeiesc (cum erau sfintele care zboară și ursesc lumea și de rău și de bine) și s a gândit cum să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din conversația incidentală, va fi deficitar atât În domeniul cunoștințelor generale, cât și al vocabularului. Cum cea mai mare parte a gândurilor noastre este exprimată În cuvinte, exprimarea clasică a ideilor lui va fi adesea dificilă creând falsa impresie de Înapoiere. De asemenea, Încrederea În sine se va dezvolta Încet și de aceea copilul ar putea să manifeste și o nesiguranță emoțională. Trebuie avut grijă ca nici un copil să nu se retragă din grup din cauza unor insuccese, sau a sentimentului de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]