944 matches
-
unui lucru ci doar posibilitatea sa este posibil să îi corespundă ceva în condițiile în care conceptul în cauză nu este contradictoriu, dar nu este și necesar să aibă un corespondent în realitate. Este posibil să existe inorogi sau cai înaripați, deși aceștia nu există în realitate 127. La această problemă, școala filosofică germană de dinaintea lui Kant (în special Wolf și Baumgarten) a adus următoarea soluție: dacă există, o ființă trebuie să fie complet determinată în raport cu orice atribut. Dacă nu ar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
impostură. Tot așa de stupidă ca și alta înrudită, anume poetizarea sau, cu o expresie fără noimă, care se încetățenește: „poematizarea”. Nici un poet adevărat nu poetizează. Nici un scriitor adevărat nu știe ce e asta „poematic”. Poezia și arta nu sunt “înaripate” tocmai fiindcă sunt revelatoare de adevăr uman. A fi terre-à-terre și „pedestru” e desigur, în genere, ceva meschin și mediocru. Dar marile, fascinantele, exaltantele revelații se obțin totuși la nivelul terestru și din perspectiva „pietonului”. Totul e să vezi, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice care recurg la explicații mitologice. Nici în această privință nu ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și Epimeteu în Protagoras, androginul din discursul lui Aristofan sau nașterea iubirii în Banchetul, atelajul înaripat din Phaidros, peștera din Republica, Atlantida din Timaios, infernul din Phaidon, sau chiar Gyges, greierii, Er, Theuth, tot atâtea ficțiuni destinate să suplinească lipsa cauzalității raționale, științifice într-un fel, cauzalitate la care aspiră Epicur. Pentru că acesta propune explicații multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de stâncă, la 60 m înălțime. O sculptură arată un șir de nouă bărbați, sclavi, care înaintează spre marele rege. Acesta are piciorul pus pe Gaumata (un mag care declanșase o revoltă). În spatele regelui se află două ajutoare, iar zeul-soare înaripat, Ahura-Mazda, veghează deasupra. Pe 40 de coloane urmează apoi, în trei limbi, o inscripție lungă. Sunt pomeniți cei 9 strămoși ai lui Darius, luptele sale și țările din imperiu. Pe lângă scrierea lui Herodot, această inscripție este cea mai bună sursă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
patru anotimpuri (1977) narează aventuri cerebrale, devenind implicit moduri ale unei interogații. Într-o capelă cufundată în întuneric, ochiul descoperă, în lumina chibriturilor, roiuri de fluturi. Desenele de pe aripile fluturilor le reproduc pe cele din vitralii. Ridicați în aer, viermii înaripați execută un dans bizar, halucinant, dând un spectacol de o frumusețe perversă, demonică. După terminarea baletului, fluturii inundă iconostasul. Moment dintr-o fantastică aventură infernală, această vedenie rezumă procesul ireversibil al degradării sacrului, al profanizării sacrilege. Cele patru anotimpuri se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Este vorba de sonorul ca atare care mobilează spațiul kafkian: sunetul unor multiple sonerii care răsună de peste tot și al căror sens însuși scapă auditoriului sau sunetul pur al unui clopot, în Castelul, pe care K. îl aude: "Un sunet înaripat, un sunet vesel care făcea să-ți tremure sufletul o clipă; ai fi spus, fiindcă avea și un accent dureros, că vă amenința cu împlinirea lucrurilor pe care inima voastră le dorea pe neștiute". Această sonoritate emoționează, pare că vrea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Hartog, Mémoire d' Ulise, Gallimard, 1996, p. 14). 67 Vezi Pietro Pucci, Ulise Polutropos. Lectures intertextuelles de l'Illiade et de l'Odyssée, Presses Universitaires du Septentrion, 1995. 68 "Căci rânduit-a Cronidul omului astfel de lege;/ Fiarele, peștii precum și înaripatele păsări/ Să se sfâșie între ele, căci le lipsește dreptatea" (Hesiod, Travaux, pp. 276-278, *trad. rom. Hesiod, Opere, trad de Dumitru T. Burtea, Editura Univers, București, 1973, p. 67). 69 "Într-un anume sens întreaga Odisee este povestirea întoarcerii lui
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
voi cânta cuțitul" (Zidul de fulgere). Bântuit, imoderat, îl preocupă nașterea poeziei, geneza versului instaurator în stare "să ardă tot ce ating"; "l-am confundat o vremea cu pâinea / apa / aerul / focul" (Poem comentat). Numai poetul blestemat numai demonia cuvântului înaripat asigură accesul în inefabil: "Cine intră-n poem îi vede ușa de aur". Ușă interzisă "gârboviților", celor departe de "poemul vehement" ; o diatribă de un retorism de forum (Funerariile unui jurnal intim) e o punere la index a pseudo-poeților, "soldați
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
urmă fiind jelit în alai de tinere fete. La „întoarcere” se ivesc prilejuri minunate de înveselire și, cu siguranță, de meditație: „Zeii cei mari, dar și cei mici începură să-l caute pe Telepinus. Zeul Soarelui îl trimise pe Vulturul înaripat (zicîndu-i): «Du-te și cercetează orice munte înalt. Iscodește străfundul apelor!». Vulturul porni, dar nu dădu de cel căutat. El aduse zeului Soarelui această veste: «nu l-am putut afla pe Telepinus, zeul cel de viță aleasă!». Zeul Furtunii grăi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
îl purta înăuntru». Trag înainte cu bucurie. Când vreau să-i cânt laudele fac un tărăboi infernal, plin de dezacorduri. Atunci, El râde din toată inima, cu un râs care transformă că-rările în ring de dans, copitele mele în sandale înaripate. În acele zile, vă asigur, ne croim drum! Trag înainte, trag înainte ca un măgar care poartă pe Cristos pe spate”. În acest fragment de drum sacerdotal, în care un Cardinal a voit să reprezinte viața sa de purtător al
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fi considerată prin excelență o artă simbolică, în care fiecare element constituent poartă o semnificație proprie (de la simbolistica textelor biblice, la reprezentarea plastică a acestora). Exemplificăm succint această idee prin modul de reprezentare vizuală a celor patru evangheliști 125: omul (înaripat) pentru Evanghelistul Matei, întrucât începutul Evangheliei sale descrie întruparea lui Hristos, leul pentru Evanghelistul Marcu, amintind de "glasul celui care strigă în pustiu" (Matei, 3, 3), cu care începe Evanghelia acestuia, taurul, ca simbol al jertfei descrise în Evanghelia Sfântului
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
au lăsat posterității propriul exemplu cultural. Dintre numeroasele populații care au marcat istoric și artistic această zonă, sumerienii sunt însă cei care au construit primele orașe și cei cărora li se datorează primele modele de civilizație. Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu Influențată de religie, arta sumeriană a reflectat credința că lumea e condusă de zei înspăimântători, care trebuiau îmbunați 335, manifestările artistice dedicându-se într-o însemnată măsură reprezentării vizuale a acestora. Din aceste rațiuni, lumea cerească și valențele
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
divine, care, prin relaționarea cu preceptele religioase, exprimă vizual, prin realizări arhitectonice, picturale sau sculpturale, atributele esențiale ale sacrului. Caracterul sublim al operelor antice oferă o impresionantă demonstrație vizuală și prin plăsmuirea acelor gigantice creaturi de factură fantastică (tauri androcefali înaripați sau sfincși), care, în mod evident, poartă atât amprenta lumii naturale, cât și a celei supranaturale. Tot cu privire la raporturile instituite între sublim și frumos în arta antică, mai putem deosebi și o anume alternanță a acestora 363. Astfel, dacă creațiile
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de atenția acordată sublimului în raport cu frumosul, în cele ale civilizației greco-romane, importanța frumosului, susținută de concepția estetică a kalokagathon-ului, prevalează în fața gustului pentru sublim, marcând schimbarea de viziune ce avea să deosebească în definitiv aceste culturi. Fig. 21. Taur androcefal înaripat Lamassu Nu în ultimul rând, o analiză generală asupra artei antice dezvăluie și o anumită evoluție a expresiei plastice în redarea mișcării și a detaliilor anatomice, de la căutările artei mesopotamiene, la siguranța reprezentărilor greco-romane. Comparativ cu arta egipteană, care caută
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Detaliu. Tempera pe panel. 81 x 51 cm. Circa.1425. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg). Fig. 15. Jenö Bartos, Izgonirea din Rai. Ulei pe pânză. 135 x 110 cm. 1995. (Credite: Jenö Bartos). Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură de Paros. Sfârșitul sec. II î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 21. Taur androcefal înaripat Lamassu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 22. Vedere exterioară a Bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul (finalizată în 537 d. Hr.). (Foto: Adrian Stoleriu
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să-i comentați măreția. Am greși dacă am crede că faptul estetic e ceva periferic ce rămâne pe retina ochiului sau în timpan. Văzul și auzul sunt numai organe de transmitere. Ceea ce puterea frumuseții pune în mișcare e spiritul nostru înaripat în chip brusc și inundat de lumina ideală a formei obiectului, care constituie însăși esența frumuseții lui. Sunt frumuseți cu care intrând în atingere, îți dau lacrimile. Lacrimi însă îți provoacă și fumul în ochi. Dar pe când lacrimile din fum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
introlocare se urzi poporul românesc. Știrile noastre asupra acestor vremuri de mult apuse, le culegem aproape dintr-un singur izvor, părintele istoriei, nemuritorul Herodot. Era un timp când acest mare istoric fusese poreclit printr-o neștiutoare ironie «părintele minciunilor», cuvânt înaripat, ce-și făcu zborul prin lume ca, toate lucrurile ușoare și fără de cuprins. Printr-o glumă răutăcioasă, printr-un joc de cuvinte bazat pe neștiința celor ce-i dăduseră naștere, se puneau la îndoială știința și iubirea de adevăr a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ei, și uite că mizeria sărise afară din rama în care somnola, ca o jivină afurisită, și-l mușcase veridic de venit, pătrunzându-i ea lui în buzunar! "Mizeria-i ca stolul de porumbei", filozofă Rică, simțindu-se înălțat de înaripata constatare; "azi pe casa noastră, mâine pe casa voastră". Faptul că participase efectiv la acestă adâncire tacită a înțelegerii aproapelui, caracteristică fenomenului artistic, că se implicase în ceea ce metafizicienii ar numi o volatilizare a realului, îl umplea nu numai de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lucrurilor aflate dinaintea lui, convins că i se cuvine (Poseidon avea mai târziu să se răzbune crunt pentru îmblânzirea de către o muritoare a acestui val, varianta feminină a furtului prometeic și cu nimic mai prejos decât el). Din vârful gestului înaripat ce-i ridicase în aer mâna, femeia îi dăruise bărbatului obligația - scara de mătase pe care s-ar fi putut, eventual, înălța până la ea. Nu-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i confere un nou sanctuar. Ca păzitor ultim al limitelor, zeul însuși cerea tumultuos descinderea în el. O neliniște plină de frisoane și delicii puse stăpânire pe Pasife, care hotărâ fără înconjur să ia asupră-i povara îndrăznelii lui Dedal (înaripată, la rându-i, de elanurile ei și asumată în numele întregii obști cretane). Înțelesese bine că suveranitatea conjurată sub pielea ei de meșter trebuia plătită într-un fel doveditor, ca de pildă acela al unei acceptări neclintit de demne, complet emancipate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Apollo, o face răsucindu-le urmele). Este servitorul zeilor olimpieni: face focul, taie lemne de foc, tranșează carnea, toarnă vinul; nu-l interesează prea mult normele demnității și mândriei. Elemente magice preistorice, care rămân apanajul lui Hermes, coiful și încălțările înaripate, contribuie la considerarea lui ulterioară ca mare vrăjitor și patronul magiei. Monumentul său - o grămadă de pietre la marginea drumului, unde din pietate trecătorii aruncau la trecere câte o piatră; numele - "cel de pe grămada de pietre"; pe această grămadă de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o nouă abordare urbanistică din perspectiva gândirii socialiste, o nouă viziune. Ca Într-un diptic, se pot vedea de o parte ruinele trecutului - „memoria implacabilă a aparatului a reținut tragismul acestei imagini”45 - și prezentul - „ăiar ochii prezentului admiră două Înaripate Împliniri arhitecturale și constructive, armonios integrate În peisajul citadin (Blocurile Casata și Grădinița)”; sau: „Pe fostele vetre ale dureriiă” - trecutul dezastruos -, față de prezentul luminos - „ănoi și superbe eflorescențe, Însemne de factură nouă care Își au acum locul În marea glastră
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]