1,037 matches
-
prin introducerea unui nou instrument care să ducă la recâștigarea sentimentului de siguranță. Prin urmare, motivația și nevoia efectivă de înarmare ar dispărea; statele ar constata că acest nou instrument le oferă siguranța pe care anterior au căutat-o în înarmare. De la sfârșitul primului război mondial, toate statele active politic au susținut, la un moment sau altul, două astfel de instrumente: securitatea colectivă și o forță de poliție internațională. Securitatea colectivătc "Securitatea colectivă" Am discutat deja aspectele legale ale problemei securității
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
problemele politice pe care le presupune securitatea politică, în special cu referire la problema ordinii și păcii internaționale. Într-un sistem funcțional de securitate colectivă, problema securității nu mai constituie doar o preocupare a statului național, care trebuie rezolvată prin înarmare și prin alte elemente ale puterii naționale. Securitatea devine o preocupare a tuturor statelor, care se vor îngriji de securitatea celorlalți ca de a lor. Dacă A amenință securitatea lui B, atunci C, D, E, F, G, H, I, J
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Consiliului de Securitate ori membrilor Organizației și Consiliului de Securitate în oricare asemenea chestiuni sau cauze. Articolul 11 1. Adunarea Generală poate examina principiile generale de cooperare pentru menținerea păcii și securității internaționale, inclusiv principiile care guvernează dezarmarea și reglementarea înarmărilor, și poate face recomandări cu privire la asemenea principii fie membrilor Organizației Națiunilor Unite, fie Consiliului de Securitate, fie membrilor Organizației și Consiliului de Securitate. 2. Adunarea Generală poate discuta orice probleme privitoare la menținerea păcii și securității internaționale care îi vor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rapoarte speciale. Articolul 25 Membrii Națiunilor Unite sunt de acord să accepte și să execute hotărârile Consiliului de Securitate, în conformitate cu prezenta Cartă. Articolul 26 În scopul de a promova stabilirea și menținerea păcii și securității internaționale, fără a folosi pentru înarmări decât un minimum din resursele umane și economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevăzut în articolul 47, planuri care vor fi supuse atenției membrilor Națiunilor Unite în vederea stabilirii unui sistem de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
minimum din resursele umane și economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevăzut în articolul 47, planuri care vor fi supuse atenției membrilor Națiunilor Unite în vederea stabilirii unui sistem de reglementare a înarmărilor. Votare Articolul 27 1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot. 2. Hotărârile Consiliului de Securitate în probleme de procedură vor fi adoptate cu votul afirmativ a nouă membri. 3. Hotărârile Consiliului de Securitate în toate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Stat-Major pentru a sfătui și a asista Consiliul de Securitate în toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru menținerea păcii și securității internaționale, la folosirea și comanda forțelor puse la dispoziția sa, la reglementarea înarmărilor și la eventuala dezarmare. 2. Comitetul de Stat-Major va fi alcătuit din șefii statelor-majore ale membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate sau din reprezentanții lor. Orice membru al Națiunilor Unite care nu este reprezentant permanent în Comitet va fi invitat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bomba atomică. Procesul este cu atât mai inevitabil astăzi cu cât, o dată cu creșterea demografică și cu progresul mijloacelor de comunicare, intensitatea acestor interacțiuni nu contenește să crească și ea. Această logică funestă antrenează toate societățile Într-o infernală cursă a Înarmărilor. Putem Încerca să o reglementăm, dar este foarte dificil să scăpăm de ea. Pentru fiecare colectivitate, prezența celorlalte antrenează obligația de a-și gestiona relațiile cu ele și, prin urmare, și constrângerile legate de dominația exercitată de ea Însăși sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prohibiția, prăbușirea bursei în 1929, criza economică, Pearl Harbour, lansarea bombei atomice, crearea vaccinului contra poliomelitei, mișcarea pentru drepturile civile, asasinarea președintelui Kennedy, războiul din Vietnam, asasinarea lui Martin Luther King, primul pas pe Lună, Watergate, Ziua Pământului, protestele împotriva înarmării nucleare, căderea Zidului Berlinului, războiul din Golf, sfârșitul Războiului Rece)? Care este cel mai important lucru pe care ți l-a dăruit familia ta? Care este cel mai important lucru pe care l-ai dăruit familei tale? Care este cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
adresează o rugăminte sau o poruncă, el este trimis undeva sau lăsat să plece. 10. Căutătorul acceptă sau se hotărăște să întreprindă contraacțiunea. 11. Eroul pleacă de acasă. 12. Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat etc., pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul năzdrăvan. 13. Eroul reacționează la acțiunea viitorului donator. 14. Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului. 15. Eroul este adus - în zbor, cădere, pe jos - la locul unde se află obiectul căutării lui. 16. Eroul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Liukevic), alte două subbirouri fiind deschise la Ljiubljana (Garkic) și Bari (L. Schavikin), ele fiind îndreptate contra Albaniei, Sloveniei și Dalmației. Agenții D.P.S.G. au descoperit că portul Salonic, unde funcționa un alt birou, condus de Semenov, reprezintă „un punct de înarmări pentru întreg Balcaniul”, dar sarcinile „de serviciu” se rezumau la Grecia, Macedonia și Albania. O excepție a făcut biroul din Sofia (Vl. Monegin) care se ocupa strict de Bulgaria, în timp ce din Odessa (Krajev și Artamanov), biroul fiind subordonat G.P.U
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pedepselor prevăzute de legile românești. Un alt raport înaintat de Moruzov, avansat între timp șef al Serviciului Special de Siguranță din Dobrogea, conținea o notă a unui agent acoperit referitor la situația din Bulgaria. Printre altele, agentul a informat despre înarmarea populației bulgare din nordul țării, cu scopul „de a produce panică și de a răscula populația din Cadrilater” împotriva autorităților civile și militare ale guvernului român. Acest lucru a fost posibil prin dezarmarea parțială la care a fost supusă armata
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de vedere militar, se afla subordonată, evident acoperit, Statului Major de la Sofia. Misiunile operative constau în plasarea refugiaților, sub formă de coloniști, de-a lungul Cadrilaterului, legături cu populația din Dobrogea în scopul menținerii unui aparat de informații, organizarea și înarmarea unităților de comitagii, precum și înființarea nucleelor de simpatizanți în România, pentru a colabora în acțiunile ce aveau loc. La data de 26 octombrie 1919 Direcțiunea Siguranței Generale a fost informată de șeful Serviciului Special de Siguranță din Dobrogea despre organizarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Tighina (august 1918), Cetatea-Albă, Soroca, Hotin, Bolgrad, Comrat, Leova (toate până la sfârșitul lui 1918), care aveau următoarele misiuni: a) agitație printre muncitori și țărani, prin manifeste și prin discuții de la om la om; b) organizarea militară a susținătorilor mișcării și înarmarea lor în vederea pregătirii unor acțiuni violente; c) organizarea echipelor teroriste, care să provoace dezordini publice; d) dezvoltarea mișcării la nivelul întregii regiuni. În paralel, acțiuni violente, de forțare a Nistrului, au avut loc în tot cursul anului 1918, provocând victime
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul de Informații al Secției Militare a emis Instrucțiunile pentru ofițerii de informații, cu obiectivele „de însemnătate” pe care aceștia trebuiau să le obțină prin „orișice mijloace”. Datele de interes care trebuiau culese și raportate au fost: 1. Situația, starea, înarmarea, numărul și activitatea: a) comandamentelor și formațiunilor trupelor ungare; b) gărzilor maghiare; c) comandamentelor și trupelor Antantei și române; d) comandamentelor și trupelor germane; e) gărzilor române. 2. Mișcări, transporturi, concentrări de trupe. 3. Situația politică: a) ținuta și mișcările
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
modernizare au avut în vedere identificarea unor soluții necesare pentru acțiunile de apărare doar parțial ofensive. La 9 ianuarie 1934, Marele Stat Major a înaintat ministrului Apărării Naționale un studiu privind măsurile concrete de apărare în noul context al cursei înarmărilor, bazat pe două axiome: „1. nu este suficient ca să nu vrei războiul pentru ca să fii la adăpostul lui; 2. cine are interese să nu provoace, cum este cazul nostru, nu va putea evita de a nu fi provocat; singura garanție contra
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
putea evita de a nu fi provocat; singura garanție contra provocării este însă permanenta și completa pregătire pentru război”. Propunerile înaintate au fost discutate în ședința CSAȚ din 12 martie 1934, ocazie cu care s-a decis un program de înarmare, efectuarea unei mobilizări preventive și s-a estimat că o conflagrație este posibil să izbucnească în circa doi ani. Peste un an, la reuniunea din 27 aprilie 1935, a fost aprobat un plan de înzestrare a armatei române desfășurat pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în responsabilitate ordinea și siguranța județelor, ei fiind „scutul necesar” în respectarea drepturilor constituționale (libertatea individuală, dreptul de întrunire, de asociație, libertatea de opinie exprimată verbal sau în scris etc.), care a exclus din dreptul la întrunire clandestinitatea, violența și înarmarea, portul uniformelor, insignelor, pancartelor și drapelelor cu însemnele organizațiilor politice desființate prin lege. Ținta acestei circulare a fost mișcarea comunistă, asupra căreia trebuiau să fie îndreptate acțiunile informative/contrainformative preventive și, în caz de nevoie, cele represive, în cazul unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
preconizata vizită a monarhului român la Londra (15-18 noiembrie 1938). Aceștia au comentat că principalul obiectiv al discuțiilor bilaterale ar fi revenirea la un regim „parlamentar democratic”, condiție impusă de cercurile financiare britanice pentru a acorda României un împrumut pentru înarmare. Tot despre vizita în Marea Britanie s-a discutat și în mediul apropiaților lui Constantin Argetoianu, care a devansat vizita suveranului având misiunea de a pregăti „o primire excelentă” din partea gazdelor. Argetoianu a confiat colaboratorilor că, în pofida eforturilor, situația politicii externe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a urmărit sabotarea autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor bunuri de interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților de reacție armată. Planurile ungare au prevăzut înarmarea populației civile minoritare și organizarea acesteia pentru a ataca armata română, organizarea de asasinate și atentate asupra militarilor români „ori de câte ori împrejurările permit”, distrugerea lucrărilor de interes militar și atacarea frontierei pe timp de noapte, în scop de jaf, devastări și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informative zilnic (unul politic și unul militar), analize politice, economice, militare (la date prestabilite sau la cerere) și a coordonat activitatea celor trei fronturi. A. Frontul de Vest (maior Aurelian Andra) a avut ca obiectiv principal Ungaria, pe următoarele puncte: înarmarea și pregătirea de război contra României, acțiuni subversive, propaganda în străinătate. S.S.I. a înființat cinci centre de informații (Brașov, Teiuș, Beiuș, Arad și Timișoara), un subcentru (Turda), șase rezidențe în teritoriul cedat (Tg. Secuiesc, Reghin, Budești, Dej, Ilva, Oradea) și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
imposibil de achitat atît pentru capacitatea Germaniei cît și pentru cea a sistemului financiar european, și alcătuirea unui cerc de alianțe al statelor învingătoare se aflau printre mijloacele utilizate pentru atingerea acestui obiectiv. Tratatele prevedeau și o limitare strictă a înarmării Germaniei și demilitarizarea zonei germane a Rinului. Dată fiind strictețea termenilor și a măsurilor stabilite împotriva învinșilor, acordurile diplomatice impuse de Paris au marcat un nou punct de plecare în relațiile internaționale. Aranjamentele făcute între marile puteri în secolele anterioare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
asupra unei părți a teritoriilor acestuia. Prin Acordul de la Rapallo din 1922 au fost stabilite relații diplomatice și consulare depline. Ulterior, armata germană a avut acces la facilitățile oferite de sovietici pentru a evita prevederile Tratatului de la Versailles privind limitarea înarmării. Lenin a murit în ianuarie 1924, iar după o luptă pentru putere, locul lui a fost luat în 1927 de Iosif Stalin. Mai interesat de dezvoltarea economică decît de exportarea de Revoluție, Stalin a pus accentul principal pe industrializarea rapidă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernul american în Asia de sud-est. După unirea ulterioară a nordului și sudului, blocul comunist a cîștigat un membru important. Cu toate conflictele lor din multe zone, guvernele american și sovietic au continuat să negocieze în alte domenii, în special în legătură cu limitarea înarmării nucleare și, după noiembrie 1969, în cadrul discuțiilor privind limitarea armelor strategice (SALT). Au avut de asemenea loc întîlniri între șefii celor două state; președintele Richard Nixon a făcut o vizită în Uniunea Sovietică în 1972, iar Brejnev i-a întors
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
menit să răstoarne regimul.20 Am văzut că britanicii fuseseră activi în timpul războiului în organizarea forțelor de rezistență din zona aceasta; ei erau deci familiarizați cu operațiunile de gherilă din Balcani. După 1946 au fost elaborate planuri de încurajare și înarmare a forțelor regaliste anti-comuniste din interiorul Albaniei. Se spera că putea fi declanșată o revoltă care să se răspîndească și în alte țări din cadrul blocului sovietic. Nu era deloc greu să fie găsiți voluntari pentru astfel de acțiuni în lagărele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pildă, a cunoscut futilitatea petițiilor adresate autorităților imperiale, de la Supplex la Memorandum, în a ameliora condiția socio-politică și economică a comunităților etnice înglobate politic în state multinaționale. Din fondul acestei experiențe istorice a crescut conștiința tot mai acută a urgenței înarmării statale a comunităților etnice. În imaginarul politic autohton, expresia supremă a acestei convingeri a fost dată de Nichifor Crainic (1997) [1937] și programul său al statului etnocratic. Ca deviză a statului etnocratic sunt așezate cuvintele lui N. Iorga, care aspirau
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]