1,104 matches
-
Germaniei. Germania cerea “ca planul propus de Anglia să nu prevadă distrugerea armamentului german, ci să i se acorde egalitatea în drepturi calitativă, pe baza căreia în mod treptat, pe măsura dezarmării efective a celorlalte puteri, să-și poată completa înarmările”. În toate demersurile sale, N. Titulescu a cerut conducătorilor de state loialitate și cooperare în rezolvarea acestei probleme atât de dificile și de importante dezarmarea. Toate acestea au fost în van. Rivalitățile au continuat și în cele din urmă au
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
nu numai zonei în care, de fapt și de drept, funcționau convențiile de definire a agresiunii. Marea problemă internațională a păcii-securității-dezarmării, asupra căreia dezbaterile au durat ani în șir, a avut un deznodământ falimentar : în loc de dezarmare s-a ajuns la înarmare, în loc de întărirea securității și păcii bazată pe respectarea tratatelor de pace s-a ajuns la acceptarea tacită a revizuirii clauzelor militare din aceste tratate. Pentru depășirea efectelor crizei economice, România a militat în acești ani grei, pentru dezvoltarea relațiilor economice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în anii '50 în contextul embargo-ului american.23 Un alt argument adus de Statele Unite împotriva acestui proiect au fost transferurile de tehnologie necesare construirii infrastructurii de transport considerându-se că Uniunea Sovietică ar putea folosi aceste informații în cursa înarmării.24 În condițiile în care statele europene voiau să continue cu proiectul, partea americană a impus sancțiuni extrateritoriale asupra oricărei firme care are fi folosit componente de proveniență americană pentru construirea proiectului. Intruziunea SUA își are explicații, consideră Karen E.
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mituri ale invincibilității sau ale inevitabilității, menite să-i atragă pe ceilalți. În 1961 președintele John F. Kennedy a continuat testele nucleare în ciuda sondajelor potrivnice, deoarece se temea că sovieticii vor fi percepuți la nivel global ca învingători în cursa înarmării. Kennedy "a fost gata să sacrifice ceva din prestigiul "blând" al Americii în schimbul câștigului în valuta forte a prestigiului militar."43 Într-o notă mai veselă, este chiar amuzant faptul că în 2003, la doar câteva luni după amplele proteste
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
au reușit să treacă de filtre au avut, totuși, efecte devastatoare la nivel politic. Uneori acestea au fost directe, alteori neintenționate. După vizionarea într-un cadru restrâns a filmelor On the beach și Dr. Strangelove (ambele criticând politica americană de înarmare nucleară), un jurnalist sovietic comenta după cum urmează: "Pur și simplu ne-au șocat.... Am început să înțelegem că într-un război nuclear am avea și noi aceeași soartă ca și ei." Alte efecte politice neintenționate au fost transmise indirect. Publicul
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
1987 cartea sa Perestroika în care el prezintă un proiect de refundamentare a comunismului pentru a scoate URSS din „perioada de stagnare” a erei Brejnev*, marcată de nenumărate disfuncționalități, în mod deosebit întârzierea tehnologică*, concepția, epuizarea financiară provocată de cursa înarmărilor și de aventura militară cu rezultate catastrofale din Afganistan*. Această voință de reformă atinge și domeniul politicii externe, fie că este vorba de relațiile cu Occidentul, cu membrii „lagărului socialist” sau cu frații învrăjbiți chinezi. De la voința de reformă la
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
septembrie 1965, generalul Suharto pune sub acuzație PC indonezian și lansează o feroce campanie anticomunistă care duce la asasinarea a cel puțin 500000 de comuniști. Dacă în SUA, anticomunismul îmbracă mai întâi forma antisovietismului din cauza declanșării Războiului Rece și cursei înarmării nucleare, el atinge paroxismul în timpul războiului din Coreea* sub impulsul senatorului McCarthy, care lansează o „vânătoare de vrăjitoare” contra comuniștilor și a simpatizanților lor în mediile intelectuale și cinematografice; aproape 10000 de persoane își pierd locurile de muncă, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
menține sub drapel 4 milioane de oameni - în 1947, ea numără, în Europa, 60 de divizii, față de numai 4 divizii britanice și 2 americane. Totuși, încă de la începutul Războiului Rece*, Stalin e obligat să se angajeze într-o cursă a înarmărilor nucleare. Dacă în 1949 URSS se dotează și ea cu bomba A și atinge paritatea cu SUA în anii 1970, ei îi va fi din ce în ce mai greu, atât pe plan financiar, cât și tehnologic, să țină pasul, ceea ce va constitui, de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a venit ceasul unei „noi concepții”. Adoptată în februarie 1986, aceasta inaugurează o abordare a relațiilor internaționale care privilegiază interdependența problemelor planetei - a căror tragică ilustrare va fi și accidentul de la Cernobîl din aprilie 1986 -, dezideologizarea relațiilor internaționale, sfârșitul cursei înarmărilor și o destindere durabilă. Reluat în 1985, dialogul sovieto-american duce, în decembrie 1987, la semnarea tratatului de la Washington care elimină rachetele cu rază medie de acțiune. Apropierea de Europa* Occidentală este ilustrată, în noiembrie 1990, de semnarea de către URSS a
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aproape 400.000 de sud-coreeni; 300.000 de nord-coreeni și 400.000 de chinezi - la care se adaugă mai mult de un milion de victime din rândul populației civile. Declanșarea războiului din Coreea a fost apogeul Războiului Rece, accelerând cursa înarmărilor, intensificând anticomunismul* în SUA, agravând teroarea* în URSS și în democrațiile populare* și făcând să crească temerile privitoare la un al treilea mondial - și atomic. RĂZBOIUL DIN SPANIA Proclamarea celei de-a II-a Republici, pe 14 aprilie 1931, deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
asociată în vreun fel. Cu alte cuvinte statele din regiune care doreau să se aprovizioneze cu armament se puteau adresa Moscovei în condițiile în care aliații tradiționali din Occident le refuzau. Este motivul pentru care se va declanșa ulterior cursa înarmărilor, cauza indirectă a crizei Suezului. În 1955 Uniunea Sovietică a încercat o mișcare de extindere a sferei sale de influență în Orientul Mijlociu vânzând o cantitate mare de armament Egiptului. Acest fapt a stârnit naționalismul arab făcând conflictul arabo-israelian și mai
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
separă și au învățat să ne privească ca pe inamicii lor... În ceea ce privește pericolul militar, trebuie să avem foarte mare grijă și să fim precauți. Pentru moment n-avem nevoie de deteriorarea relațiilor cu nimeni. Oricum americanii nu sunt gata încă. Înarmarea lor este în fază incipientă. N-ar fi capabili să ne atace deliberat. Totuși trebuie să fim vigilenți și să nu le oferim o invitație de succes ușor. Bineînțeles că le-ar plăcea să ne atace în vreun punct. Întrebarea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
și statele Pactului Nord-Atlantic. Explicația unui asemenea pact în concepția Uniunii Sovietice era foarte simplă: „considerând că, în condițiile existenței în Europa a două grupări de state opuse una alteia, o mare însemnătate pentru însănătoșirea atmosferei internaționale, pentru încetarea cursei înarmărilor și îndepărtarea pericolului unui nou război o are asumarea de către participanții la aceste grupări a obligațiilor reciproce de a nu recurge în relațiile internaționale la folosirea forței și la amenințarea cu forța”. În fond, Uniunea Sovietică încerca să-și asigure
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
unor asemenea veritabile disfuncții, provocate sistemului social economic, se realizează prin mijloace foarte violente care nu exclud corupția, șantajul și crima organizată. O expresie de vârf a manifestărilor conflictuale atât de diverse ale unor disfuncții din sistemul social-economic, o constituie înarmarea. Aceasta a fost și este sprijinită de fonduri imense și de un sector de cercetare științifică militară foarte puternic. Tratative îndelungate au reușit să impună însă reducerea efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de un sector de cercetare științifică militară foarte puternic. Tratative îndelungate au reușit să impună însă reducerea efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme și substanțe de luptă, neutralizarea unor stocuri existente etc. Pericolul înarmării continuă însă, nu numai datorită rezistenței opuse de unele state ci și datorită palierului special de armament nuclear. Experimentarea necontrolată din deceniile cinci și șase ale secolului trecut, stocarea combustibilului și armamentului nuclear uzat, continuarea producției, constituie un pericol pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o planificare centralizată, renaționa-lizarea principalelor sectoare industriale și financiare, o reformulare a politicilor monetare și bugetare, un control selectiv al prețurilor ș.a. Dar, așa cum avertiza F. Clairmont, "Criza capitalismului anilor '30, să nu uităm, a fost rezolvată doar prin cursa înarmărilor, apoi prin război". Este o lecție pe care domnul Putin și amicii săi trebuie să o aibă prezentă în minte atunci cînd se străduiesc să elaboreze modele de dezvoltare pentru o Rusie aflată la marginea prăpastiei. Acest avertisment sună ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
creșteri de potențial în favoarea consumului populației. În prezent, sistemele naturale, la nivel național și mondial, sunt exploatate dincolo de capacitatea de regenerare (tabelul 1); - reducerea cheltuielilor parazite provocate de guverne sau de populație, precum: cheltuieli pentru susținerea aparatului birocratic, cheltuieli cu înarmarea, susținerea unor conflicte armate, plata individuală a susținerii unor vicii umane (alcoolism, tabagism, diferite forme de violență, efectele ecologice ale luxului) etc. Numai cheltuielile cu înarmarea, la nivel mondial, se măsoară în trilioane de dolari, din care resurselor naturale implicate
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
provocate de guverne sau de populație, precum: cheltuieli pentru susținerea aparatului birocratic, cheltuieli cu înarmarea, susținerea unor conflicte armate, plata individuală a susținerii unor vicii umane (alcoolism, tabagism, diferite forme de violență, efectele ecologice ale luxului) etc. Numai cheltuielile cu înarmarea, la nivel mondial, se măsoară în trilioane de dolari, din care resurselor naturale implicate în această mașină de consum le-ar putea reveni o bună parte din fondurile financiare care ar putea fi altfel dirijate pentru dezvoltarea economico-socială, conservarea resurselor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
URSS: tratatul germano-polonez anunță sfîrșitul politicii germane a lui Stalin, care va căuta de acum înainte securitatea colectivă și alianța franceză. Acesta vizează deci consolidarea acestei democrații burgheze, și sprijină chiar, vom vedea acest lucru cu Laval, politica sa de înarmare. Alții îl consideră pe Stalin sceptic în fața oricărei evoluții a socialiștilor, dar lăsînd evenimentele să se producă de la sine, el păstrează cîte un as în mînecă. Aldo Agosti estimează că IC dispunea încă la vremea respectivă (ne situăm înaintea marilor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cu cel al destinderii în relațiile Est-Vest, primele semne în acest sens apărând după dispariția lui I.V.Stalin, la începutul anului 1953, semnele apărute neidentificându-se cu procesul destinderii, dar constituiau un început, dar slab; continua încă cursa furibundă a înarmărilor, inclusiv a celor nucleare și definitivarea constituirii blocurilor militare, integrarea celor două state germane în alianțe militare internaționale opuse, promovarea diplomației pe "marginea prăpastiei", ca răspuns la acțiunile URSS împotriva occidentului; cursul ducea, de fapt, la criza rachetelor din Cuba
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
însă, îngrădea inițiativa agenților economici, carențele de ordin calitativ ale economiei de comandă erau evidente și se manifestau în toate domeniile. În privința domeniului militar, era clară competiția acerbă, îndeosebi între cele două superputeri care alocau surse incredibil de mari pentru înarmări și afectau toate celelalte domenii de activitate, în primul rând nivelul de trai. În special, în a doua parte a sec. XX, avea loc o revoluție științifică nemaiîntâlnită, cu precădere în știință și tehnologie, cu aplicare, în special, în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
O. Negocierile pentru dezarmare Acumularea de armamente peste orice limită a raționalului reprezenta, în epocă, problema majoră a politicii mondiale. Nu era for sau conferință mondială, în care să nu se dezbată sau măcar să se amintească, printre preocupările lor, fenomenul înarmărilor, efectele lui și mai ales, neputința de a îl stopa. De fapt, el continuă și astăzi, poate nu la aceleași proporții și anvergură și nu mai apare la fel de vizibil. Gândesc adeseori că omenirea s-a obișnuit, ca la fiecare nod
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se spunea că, dacă ar trebui să găsim o emblemă reprezentativă pentru Comitetul de dezarmare, aceasta trebuia să fie farfuria cu două tacâmuri încrucișate. La acea vreme, România era una dintre țările cele mai vocale, când venea vorba de cursa înarmărilor și de dezarmare. În afară de gravitatea în sine a fenomenului cu efectele lui, care nu puteau lăsa indiferent nici un stat responsabil, tema se întrepătrundea și cu politica de mare putere și de bloc care domina domeniul și împotriva căreia România se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
responsabilități personale onorante. Am fost numit pentru două mandate membru în Consiliul consultativ al Secretarului general al ONU pentru studii în domeniul dezarmării; am fost ales președinte al grupului de experți ai ONU privind "consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și cheltuielilor militare" și am întocmit, împreună cu experții din diverse țări, două rapoarte ale ONU pe aceste teme; am făcut parte din comitetul director al Institutului ONU pentru dezarmare nou creat. Comitetul pentru dezarmare de la Geneva Problema mea rămânea, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ONU Ținta era introducerea Comitetului sub influența politică a Adunării generale a ONU care, sub impulsul majorității statelor membre, începuse să se miște destul de bine ca factor de presiune asupra puterilor care purtau responsabilitatea pentru maladia jumătății de secol cursa înarmărilor. După numeroasele documente declarații, apeluri, programe de acțiune pe care le adoptase ONU, Comitetul de dezarmare, ca organ de negocieri, reprezenta veriga centrală a angrenajului dezarmării pentru ca acesta să înceapă să se afirme prin rezultate concrete. Semnalul așteptat a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]