11,723 matches
-
apoi va insista ca stelele echipei să primească locuință, pentru a-i păstra în Timișoara. La festivitate și meci au participat numeroși spectatori și, ca de obicei, s-a cântat „Gaudeamus Igitur“. Căpitanul echipei, Francisc Neiss, declara: „Nici nu vă închipuiți cât este de frumos să știi că joci rugby în fața câtorva mii de spectatori“. Articolul din „Drapelul Roșu“ nu uita să menționeze sprijinul „organelor de partid și de stat“, dar și faptul că antrenamentele sunt programate de multe ori dimineața
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
simbolistică unitară, nașterea, evoluția, moartea, femeia, fecunditatea, viața prenatală și cea de dincolo, ciclurile vieții omului și ciclurile cosmice. Nu altfel e luna în poemele lui Cassian Maria Spiridon; e Lunafemeia, Alergătoarea, Păzitoarea , însîngerată și vag îmbujorată, încăpățînată, fruct exotic, închipuind vremea erosului; „o Lună preocupată/ se ridică galben/ într-un halou roșu/ uriașă pe ecranele cerului/ cu botul în mareele vieții/ ale facerii/ un mesager hermetic/ cu molatecă lumină/ îmblînzitoare a nopții/ vestește/ din adîncuri/ din încremenitele izvoare hibernale/ se
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
ceva de băut, oferiți-le și vecinilor dumneavoastră l În diligență se interzice cu desăvârșire să se discute politică l Scuipați numai în direcția vântului l Nu înjurați și nu vă sprijiniți de vecini ca să dormiți l Să nu vă închipuiți nici un moment că mergeți la picnic; așteptați-vă la tot felul de neplăceri, la lipsă de confort și oboseală. Ultima diligență americană s-a retras din cursă în 1924, când a luat... drumul muzeului. Era toată ciuruită de gloanțe. „Căruța
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
am luat startul. Am și vomitat pe traseu. Ziua sunt 40 de grade, iar noaptea era atât de frig încât porneam motocicleta, îmi descheiam scurta și mă încălzeam la țeava de eșapament. Concursul este foarte dur. Nu mi-am putut închipui că poate fi atât de greu. Pe toți ne afectează foarte mult din punct de vedere psihic. Am vorbit cu mai mulți piloți, iar ei sunt la fel de nemulțumiți. Majoritatea vin aici pentru premiile în bani (câștigătorul este recompensat cu 35
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
ca Mirabela Dauer, Dan Spătaru, Aurelian Andreescu, cu adevărat niște oameni extraordinari. Am mers în turnee, am râs împreună, ne-am simțit foarte bine. Din punct de vedere musical însă, eram în două tabere diferite. Astea erau condițiile“. Cine își închipuie că în vremurile acelea muzica necomercială era mult mai puternică se înșală. „Noi am fi vrut să cântăm fusion de jazz-rock. Și-atunci, ca și acum, nu era foarte ușor să treci prin genul ăsta de muzică. Turneele cu astfel
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
picioarele pe pămînt, amintindu-ți ce zdreanță de autor ești în comparație cu maniacul din Königsberg. Un maniac al ordinii, se înțelege. E atîta ordine în schemele lui că o lecție de umilință mai drastică pentru spiritele dezlînate cu greu se poate închipui. Din acest motiv, autorilor cu fumuri speculative nu le strică o cură periodică de texte kantiene. Se vor întoarce de la ele smeriți, trăgînd după ei vina de a fi crezut pentru o clipă că pot fi riguroși, cînd acum, după
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
prosperității sale precum în gură dintele, tot de aur, declarase în auzul țării întregi că nu a mai rămas nimic de furat. Că cel dintâi ministru ori slujitor al țării, el știa ce știa, si nu puteam nicidecum să ne închipuim că aceasta ar fi fost o figură de stil... Figuri, noi știam că făcea sau făcuse. Nu însă și de stil, și acest om, aparent de treabă, în ciuda aerului sau de neguțător abraș, e și poet. S-a văzut. Ba
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
tot. În loc să-și tragă un glonț în cap, ori să se spânzure, ori să bea o cană de soda caustica, mă rog, tot ce se nimerea, numai să protesteze în mod fatal înaintea hoției generalizate și care pustiise visteria țării... Închipuiți-vă, ziarele, a doua zi, plus agențiile de presă internaționale în cap cu Reuter, hm., hm.... Premierul României își trage un glonț în cap constatând jaful național. Ultimele sale cuvinte au fost un vers făcut, se pare, pe loc. Acest
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
încearcă să le picteze, ci figurații ale sale, reprezentări ale identității lui. Cartea e construită, așadar, ca un colaj de situatii-imagini, toate prezentînd un Fidelman care, de fapt, nu presupune cu adevarat variațiuni, ci reluări ale aceluiași prototip. Dacă ne închipuim acest român că echivalent al unui album de fotografii, interesant este că toate fotografiile sînt una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
un bilet de despărțire, pleacă, pe ascuns, înapoi în Cehoslovacia. Pășim pe tărîmul tragediei, ca lentă și tristă anihilare reciprocă a protagoniștilor, din clipă în care Tomas se hotărăște că o urmeze pe Tereza. Decizia lui e declanșată de compasiune: închipuindu-si cum deschide ușa apartamentului lor din Praga, copleșită, pe prag, de nimicitorul sentiment al singurătății și părăsirii, bărbatul își provoacă o suferință care nici nu mai contează că e sau nu a Terezei, pur și simplu e insuportabila pentru
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
ocupanți ai înaltei funcții, nici atât de mari precât se profilează în activitatea de zi cu zi. Cu alte cuvinte, semi-prezidentialismul românesc e când un armăsar travestit, ca-n povestea lui Creangă, într-un cal răpciugos, când un măgar ce se închipuie privighetoare. Partea tristă a lucrurilor e alta. N-ar fi nici o problemă dacă am ști limpede ce vrea românul. Poate dorim un președinte tare (că doar suntem în patria lui Tepes-Antonescu-Ceausescu, nu?), sau poate unul slab. Buba e că, la
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
LITERATURE. În plus pe ultima coperta există mențiunea: "Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii". Străinii care iau în serios asemenea precizări și-ar putea imagina că este vorba de o prezentare sintetică oficială a literaturii române. Cum să-și închipuie că "ghidul" este în realitate o carte de propagandă în favoarea generației '80, carte scrisă de unul dintre cei mai activi avocați ai acestei generații, Ion Bogdan Lefter? O carte de propagandă similară, și ea pusă în vânzare de curând, poartă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
Bogdan Lefter). Dată înființării ASPRO este considerată un fel de data istorică. Iar ASPRO apare că o organizație eroica, acuzată de răuvoitori de "dizidenta" etc. În realitate, aspristii, departe de a avea o asemenea aureola, sunt doar caraghioși. Ei își închipuie că autoproclamându-se "profesioniști" i-au surclasat pe membrii Uniunii Scriitorilor. Practic, este vorba - ca de atâtea ori în viață - de (foști) tineri scriitori care și-au pierdut răbdarea să tot aștepte să câștige marea competiție și care, enervați, au inventat
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul stelelor cărunte/ De sînge spală ierbile-n eter.// Hai, tată, vînătoarea de-animale/ De mult s-a terminat. S-a
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
creșteri de tiraj. Astfel că mai tot ceea ce era pe rolul știrilor importante de la începutul săptămînii trecute a coborît sub victoria fotbaliștilor români asupra celor unguri. E mai curînd trist că un cîștig la fotbal ne poate ajuta să ne închipuim că i-am bătut pe unguri, cînd, în realitate, încă zece asemenea victorii nu vor ajuta României să prindă trenul în care se află Ungaria. Chiar poate că ar merita să ne întrebăm de ce Ungaria, care e în NATO și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
că partidul din care face parte trebuie să se conformeze traiectoriei sale personale, ca și cum PNȚCD-ul ar fi fost sindicatul pe care el l-a condus. Șefii marilor carteluri sindicale, pe care negocierile cu guvernul i-au făcut să-și închipuie că au în spate un soi de electorat ascultător, au descoperit lunea trecută că în spatele pozițiilor de forță pe care le-au adoptat în disputele lor cu Radu Vasile nu se află decît mai nimic și te miri ce. Luați
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam cu Satana. Nu. Aici se deschide un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl. Sache merge pe bulevard cu umbrela în mînă, că e a ploaie. La un moment dat, pe trotuar, în mijlocul trecătorilor grăbiți, se oprește strigînd și ridicînd umbrela, - stați... Dl. Sache se apleacă în mijlocul mulțimii, făcîndu-le semne
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
credință în valori care îi sînt fundamental străine, prizoniera fiind unui post-totalitarism colectiv care a căpătat o temperatură călduța prin efectul de distanțare nostalgica față de înghețul ceaușist, e ideea cîtorva trecători lideri de opinie și a unor politicieni care își închipuie că ei sînt cei care hotărăsc ce și cum se gîndește în România. România reală a trecut însă granița temperaturilor călduțe din simplul motiv că jucăria democrației are micul sau marele merit că poate încăpea pe mîna oricui. Legea lui
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
o scară de nuanțe ale inadecvării existențiale ("Fiind cu toate-n veac nepotrivit", cum ar spune Arghezi), într-o tonalitate voit scăzută, surdinizată, pentru ca dramatismul stării să se insinueze mai limpede. Inadecvarea e termenul cheie al primei pagini: "...încît îmi închipui o clipă că ar trebui să țin un astfel de jurnal abstract, să notez schimbările intime ale gîndului și-ale percepțiilor generale asupra lumii, reveria lucidă a păianjenului deviind de la geometria pînzei nu din cauza alterării substanței țesătoare, ci din cauza neadecvării
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
străinii care, în fond, nu sînt altceva decît fragmente de orizont, de la care poți afla multe, poți învăța destule, poți progresa într-un domeniu sau altul. Mărturisindu-ne preferința pentru atitudine echilibrat xenofilă, nouă ne vine ușor să ni-l închipuim pe Herr Haider fie negru, fie galben, fie alb, hăituit de o ceată de tahitieni care, spre rușinea lor, n-au apucat să-l vadă, pe micile ecrane, valsînd elegant, curtenitor, moment care - printr-un "declic" mintal - mi-a readus
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
Z. Ornea Merita oare Iacob Negruzzi un studiu monografic închipuit în forma unei cărți în colecția de prestigiu "Universitas" a Editurii Minerva? Sau, pornind de la origine, este personalitatea și opera lui Negruzzi demnă de o teză de doctorat? La amîndouă aceste întrebări dl Nicolae Mecu răspunde afirmativ, publicîndu-și, în amintita
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
În acest sens ar mai fi de semnalat caracterul aparent hibrid al multor pagini scrise după uzanțele grafice ale convenției prozastice, pagini compacte în care regăsim totuși preocuparea pentru rimă, ca și nota de subsol de la pagina 9: "poemul acesta închipuiți-vă că e scris în 365 de limbi și citiți-l ca atare." Nu mai este nevoie să stăruim asupra accentelor ironice și autoironice care fac ca multe dintre "pozele" poetului, transportând călimări și plin de cerneală, să fie realmente
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
esențe. Treaptă înșelătoare și primejdioasă, căci esențele sînt aparente (de știi să le cauți și găsești oglinda potrivită) dar nu aparențe. Tot asta ne spune și Oglinda chinezească, cea în care-și vede chipul o femeie și-și imaginează - își închipuie - că a văzut portretul aceleia cu care bărbatul ei ar înșela-o. Ceea ce ar fi putut să fie un act de narcisism (căci, povestea nu o spune, dar "rivala" din oglindă nu poate fi altfel decît frumoasă sau măcar seducătoare
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
cititori nu îl cunosc decît din poeme și sînt uluiți de ceea ce descoperă în ele. Dar și de faptul că autorul a putut trece neobservat. Iată ce scrie Daniel Bănulescu: "Cînd citesc poemele domnului George Almosnino și caut să-mi închipui persoana sa devin disperat și mă umplu de ură.[...] Cînd mă gîndesc la dînsul, trăiesc senzația că, alături de mine și fără ca eu să pot împiedica acest lucru - acestui domn, atît de plin de noblețe, de discreție și de un uriaș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
brațe de spițe încleștate/ Puteri în pieptu-ți zdravăn de mii ai întîlnit/ Ș-a roții fugă oarbă în loc o ai oprit!". E greu să ți-l imaginezi pe rezervatul și plinul de morgă Maiorescu opintind sisific la această mirobolantă Roată închipuită de poet". În legătură cu Ioan S. Nenițescu, propus, la un moment dat, nu mai puțin decît pentru premiul Academiei, cu "poema epică", intitulată redundant Șoimii de la Războieni, ni se oferă meritate aprecieri caustice: Deși uitat de dicționare, de enciclopedii și chiar
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]