1,721 matches
-
lui Carol în țară. Data de 7 iunie 1930, în care Iuliu Maniu și-a dat demisia de la președinția guvernului, reprezintă de fapt începutul prăbușirii Partidului Naționalțărănesc 35. În anii următori, relațiile dintre conducătorul partidului și suveran au rămas constant încordate. Ambasadorul Marii Britanii la București, Sir Reginald Hoare, scria în acest sens, în vara lui 1936, că „Maniu, șeful P.N.Ț., are prejudicii violente contra regelui“36. Pe de altă parte, în afara vechilor resentimente, Carol al II-lea se temea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1845 apare „Calendar pentru poporul românesc”, cu o parte literar-științifică, intitulată „Almanah de învățătură și petrecere”), în care publică și câteva dintre articolele sale cu caracter social: Despre civilizație, Despre pauperism ș.a. Relațiile cu domnitorul Mihail Sturdza devin tot mai încordate. În 1844 fostul aghiotant domnesc, aflat la Viena cu intenția de a ajunge la Paris, este rechemat în țară și, folosindu-se primul prilej, surghiunit la mănăstirea Râșca. Eliberat, obține, în sfârșit, permisiunea de a călători și pleacă în Franța
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Pe vremea cînd erau la Cambridge. La capătul firului se lasă o tăcere mormîntală. — E atrăgătoare? spune mama. Pe bune, acum. — Destul de atrăgătoare. Dar nu văd ce legătură are treaba asta. Nici o legătură, draga mea. Se lasă o tăcere ușor Încordată, și sînt destul de sigură că o aud pe mama șoptindu-i ceva lui Janice. Știi cumva de ce s-au despărțit? mă Întreabă brusc. Nu, nu știu. Și nu l-ai Întrebat? — Mamă, zic, făcînd eforturi să-mi păstrez calmul, Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
scot jacheta, o arunc pe scaun și-mi masez umerii, care mă dor. — Vino Încoa’, iubita mea, spune Luke, observîndu-mă. Te masez eu. Îmi trag un scaun aproape și mă așez În fața lui, iar el Începe să-mi frămînte mușchii Încordați. — Apropo, Luke, zic, cu ochii la Malcolm. Așa-ți vorbește Iain mereu? Degetele lui Luke se opresc cîteva clipe. — Cum? — Așa cum ți-a vorbit ieri În mașină. E foarte nesuferit! — Ăsta e stilul lui de a vorbi cînd discută afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
așteptare e destul de goală, nici picior de vedetă, dar nu mă deranjează la cît sînt de ambalată. — Becky? Luke se uită În jos la mîna mea, Încercînd să-și desprindă propria mînă din strînsoare. — Te simți bine? Ești ușor cam Încordată. — A... mă rog, zic. SÎnt puțin Îngrijorată În legătură cu niște chestii. — Aha, zise cu o privire Înțelegătoare. De ce nu i le spui Venetiei? Îhîm. Asta o să și fac. Ne așezăm În fotoliile plușate, eu iau o revistă, iar Luke deschide FT
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aer. Niciodată nu m-am simțit mai bine! — Păi, Luke se uită la ceas, ar cam trebui să plecăm În curînd. Fac un duș rapid și chem un taxi. E destul de vesel, dar, cînd se ridică, Îi văd umerii destul de Încordați. — Luke... șovăi. Totul e În regulă, da? — Becky, nu-ți face griji. Îmi ia ambele mîini Într-ale lui. — Totul e bine. În fiecare zi apare cîte o criză minoră. E În natura meseriei mele să fie așa, și o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
regulă, e limpede! — Becky, nu te aburește nimeni, spune Luke răbdător. Nimeni nu se uită la tine ciudat. — Ba da! Mă simt ca În Invasion of the Body Snatchers! Toată lumea pare că a uitat să zîmbească! Toți sînt atît de Încordați și de stresați... SÎnt preocupați, atîta tot. În ciuda minei relaxate, Luke pare și el destul de tulburat. — Muncim cu toții foarte mult În ultimul timp. Inclusiv eu. Acum chiar trebuie să plec. Mă sărută. Facem picnicul acasă, ok? Îți cheamă Adam o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întoarce cu spatele. Ia să profit și să Încerc și eu Warriorul. Apuc mînerele solide și-l Împing să văd cum e. — Glumești, Îl aud pe Luke spunînd tăios. Răsucesc roțile Warriorului pînă cînd sînt cu fața spre el. E Încordat și livid și ascultă Încruntat ce-i spune interlocutorul, cine-o fi el. S-a Întîmplat ceva? zic pe mutește, Însă el imediat se răsucește pe loc și se Îndepărtează cîțiva pași. — Aha, Îl aud că spune. Trebuie să... ne
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se izbesc cu zgomot de trepte și, pînă la urmă, reușesc să-l prind din urmă, În porțiunea cu plajă. În timp ce mă apropii, mi se pune un nod la stomac. Îl văd În fața mea strîngînd mobilul În mînă, cu chipul Încordat și Încruntat. — Nici nu se pune problema, zice Întruna, cu același ton coborît. Nici nu se pune problema. Deodată, mă zărește și Îl văd cum tresare. — Luke... — Vorbesc la telefon, Becky. Pare extrem de tulburat. — Poți te rog să mă lași
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dacă aude ce-am făcut. Și oricum, am distrus toate hîrtiile din dosar, așa că nici măcar nu mai am acele probe. — Da, zic Încet. Și eu o cred. Și... Iain ce-a zis? — Ceva ce nu se poate reproduce, spune Luke Încordat. A acuzat-o că a scornit toată povestea ca să cerșească o promovare. Nu-ți pot spune care e părerea lui despre femei. Mă Încrunt, rememorînd ultimele săptămîni. — A fost atunci cînd n-ai putut să vii la cursul meu prenatal
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
peste o cutie cu plicuțele de ceai. Le pun pe blatul mesei și mă rezem de el, stoarsă de energie. Între timp, Luke s-a dus spre ușile uriașe de sticlă din spate și se uită la grădină, cu umerii Încordați. Nu așa plănuisem să fie revederea. Nici pe departe. Și ce-o să faci cu Arcodas? zic Într-un final, răsucind firul unui pliculeț de ceai. Nu poți s-o dai afară pe Amy. Evident că n-am de gînd s-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Au muncit atît de mult pentru asta. Atunci părea un premiu de mare prestigiu. — Și ce-o să faci? Îl Întreb șovăitoare. Luke a luat un spărgător de nuci retro de pe o servantă. Începe să-i răsucească mecanic mînerul, cu chipul Încordat. — Sau aș putea să le spun oamenilor mei că asta e, n-au ce face, trebuie să accepte situația. CÎțiva s-ar putea să plece - Însă alții or să tacă și-or să strîngă din dinți. Lumea are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am aflat, nu-nțelegi? zic disperată, cu lacrimi În ochi. Pe cuvîntul meu că nu știu! Nu te-aș minți. Trebuie să mă crezi. O să fie o... surpriză extraordinară... și minunată. Pentru amîndoi. Ridic ochii spre el, cu tot trupul Încordat, ținîndu-mă cu mîinile de fustă. Ochii lui Luke Îmi scanează fața. — Ok. Într-un final, cutele de pe frunte Îi dispar. — Ok, te cred. — Și eu te cred. Cuvintele Îmi scapă fără voia mea. Însă, acum că le-am spus, Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
le-am făcut. SÎnt ca lumea, nu? Îmi mîngîi o sprînceană cu degetul. Unde ți le-ai făcut? mă Întreabă. Mi-e teamă că nu-ți pot spune, zic cu regret. E un secret. Scuze. Jasmine mă fixează cu bărbia Încordată. — Spune-mi unde-ai fost! — Nu! — Jasmine! o strigă o fată, de la lift. Ai fularele alea pe care ți le-au cerut clientele? — Ai aflat unde mă duc eu, nu-i așa? se zborșește la mine. Probabil că m-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-și facă speranțe deșarte pînă cînd n-am dovezile concrete. Luke se află În bucătărie și bea o cafea neagră și tare, Înainte de a pleca la serviciu. Intru și eu și Îl privesc preț de o clipă. Are maxilarele Încordate și amestecă zahărul din ceașca de espresso. Nu face asta decît atunci cînd are nevoie de un impuls de energie de cinci mii de volți. Mă observă și-mi face semn să mă așez pe scaunul de bar de alături
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să pufnească În rîs. — Lasă-ne În pace. Tremur de mînie. Lasă-ne, pe Luke și pe mine, În pace. — Tu mi-ai trimis mesaj pe pager, Îmi amintește Venetia, și ia foaia de observație de la Paula, care e extrem de Încordată. Așa, cum stăm cu copilul? — Nu schimba subiectul! țip. Mi-ai spus că ai o relație cu Luke. Mi-ai băgat numai prostii În cap. — O relație? cască ochii Venetia. Becky, Luke și cu mine sîntem doar vechi amici! Își
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-l facă să se Întrebe dacă nu cumva a făcut o mare greșeală. Deodată, mă ia cu frig și ușoară teamă. Iar Luke Încă nu zice nimic. Se duce la chiuvetă și-și pune un pahar cu apă, sub privirile Încordate ale asistenței. Într-un final, se Întoarce. — Ai petrecut vreun pic de timp cu Becky? — Eu da! spune Suze, de parcă e În joc potul cel mare. Toată lumea se Întoarce spre ea și Suze se colorează vizibil. — Scuze, murmură. — Prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lucreze cu Arcodas, nici măcar după plecarea lui Iain. Zice că indivizii sînt la fel de nesimțiți ca și pînă acum. Și nici nu a primit banii care i se cuvin. Tocmai a Închis Încă trei filiale europene și situația e Încă destul de Încordată. Dar... e ok. GÎndește pozitiv, deja plănuiește să participe la alte pitch-uri, noi strategii. CÎteodată, noaptea, vorbim despre ele, și eu Îi spun tot ce cred. După care, nu știu cum, discuția alunecă spre Minnie și spre cît de minunată și de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
notații F. Aderca: „Un stil a cărui perfecție de expresie, după o îndelungată elaborare, poate alcătui azi o adevărată lecție de severitate artistică și o concepție al cărei complex nu poate fi istovit în întregime decât după o lectură atentă, încordată.” Tot F. Aderca o prezintă și pe Sanda Movilă, cu povestirea Imagini de seară..., în vreme ce Lucreția Petrescu realizează un serial, Domnițe și jupânițe (Fata lui Vasile Lupu la Paris, Domnița Maria Voichița, fata lui Radu cel Frumos). Mircea Damian îi
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
al poetei, deschis către celebrarea plenitudinii vitale. Următoarele două culegeri, Poezii (1967) și Iarba timpului (1968), sunt mărturia poetică a unei vieți în confruntare cu suferința, cu presimțirea morții. Poemele tipărite postum își trag seva, cum s-a observat, „din încordata veghe a minții și a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
următor, se comunică oficial sancționarea disciplinară a lui Ion Vitner și a lui Mihail Davidoglu și excluderea din partid a lui Alexandru Jar, din motive de deviaționism ideologic. Congresul, care începe la 18 iunie 1956, se desfășoară în această atmosferă încordată, cu deznodământ așteptat. În fruntea breslei scriitorilor este ales Mihail Sadoveanu, „păzit” de prim-secretarul Mihai Beniuc. Evenimentele din Ungaria, din toamna aceluiași an, provoacă în G.l. intervențiile indignate ale lui Eusebiu Camilar ori Zaharia Stancu. În paralel, se scrie
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Publice (mai-iulie 1860), R. prezintă o schiță de proiect pentru reorganizarea școlilor. Înflăcărat adept al Unirii, salutase cu entuziasm, în „Românul”, dubla alegere a lui Al. I. Cuza, ale cărui inițiative le și susține un timp. Treptat, relațiile devin mai încordate (este și arestat, iar publicațiile sale suspendate) și R. se va număra printre organizatorii actului de la 11 februarie 1866. În 1864 publicase la Paris broșura, nesemnată, Relation authentique du coup d’état du prince Couza, potrivnică domnitorului. În noul guvern
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
derutant, alătură rezonanțe ale poeticii lui Lucian Blaga cu unele note avangardiste. Deși absorbit câteodată de retorica șocantă și de fragmentarismul limbajului, poetul are o sensibilitate mai apropiată de marile teme - iubirea, poezia, moartea -, pe care o locvacitate neliniștită și încordată pare a le asedia continuu. Proza scurtă și publicistica lui Ș. oferă o fațetă complementară, abia vizibilă în poezie; inspirate de o „actualitate” nedefinită, textele de mică întindere respiră un discret aer de absurditate, venit din substanța cotidianului. Personajele, cu
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
când vom merge braț la braț la ceasul nestins de chemare. EL Noaptea îl chem adesea. Sunt poate prea fragilă ca să dorm singură. Membrele se înstrăinează de trup, dinții încep să clănțăne supărător, părul îmi cuprinde gâtul dureros, urechile’s încordate instinctiv, ochii pândesc clanța ușii lucioase, sub care am pus un taburet scrijelit. A fost o dată și nu mai știu de-a fost aievea sau în vis. E greu de spus cu nodu’n gât, subțiat de-atâta rușinare. Îmi
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
aluzii biblice și trimiteri spre folclor, versurile vădesc siguranță. Cărțile următoare, Munții (1978) și Locul unde aștepți (1983), se mențin pe același coordonate, dar aduc teme, elemente și nuanțe noi. E cazul mai ales în Locul unde aștepți, în care pulsațiile încordate, aspirația torturantă către „rotundul întreg”, către acel punct inițial al cosmosului „unde izvoarele vieții și morții se-ntâlnesc”, reafirmarea neostoitului nesațiu pentru febrile interogații, nostalgia, mai accentuată acum, provocată de trecerea vremii, conștiința apropierii orizontului morții coexistă cu liniștea durerii
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]