574 matches
-
din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003. Descrierea stemei: Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, tinând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un pește de argint, orientat spre dreapta. Semnificația
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii, a luat înfățișarea unui cocoș cu coadă de dragon sau a unui șarpe cu aripi de cocoș; în ambele cazuri purta coroană. Apoi a devenit un cocoș galben încoronat, cu două perechi de picioare, aripi mari și coadă de șarpe. În 1202, la Viena, un brutar a fost acuzat că a cobit apariția unui vasilisc într-o fântână; pe fundul ei se zărea ceva strălucind, miasme insuportabile se ridicau
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
trup solzos de șarpe. În Europa medievală se credea că nașterea unui vasilisc se produce sub Steaua Cîinelui (Sirius): dintr-un ou sferic înfășurat în piele aspră în loc de găoace, ouat de un cocoș și clocit de o broască țestoasă, apare încoronat. O lespede din Viena poartă săpată o imagine deasupra acestei inscripții: "„Anul 1202, Frederic al II-lea, Împărat Roman a fost ales la domnie. În timpul împărăției lui s-a născut un vasilise dintr-un cocoș, în această casă. El semăna
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
baltice. Prima atestare scrisă a Lituaniei se găsește într-un manuscris german medieval, "Analele Quedlinburgului", într-o înregistrare datată 9 martie 1009. Locuită la început de triburi baltice fragmentate, în deceniul anilor 1230 teritoriile lituaniene au fost unificate de către Mindaugas, încoronat rege al Lituaniei la 6 iulie 1253. După asasinarea sa în 1263, Lituania păgână a devenit țintă a cruciadelor creștine ale Cavalerilor Teutoni și ale Ordinului Livonian. În ciuda devastatoarei lupte seculare cu cavalerii, Marele Ducat al Lituaniei s-a extins
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic între rămășițele trecutului”. Scriitorul descrie ospățul organizat cu ocazia hramului bisericii din Rădășeni așa cum avea loc
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
din Rusia era Marele Cneaz de Vladimir, această demnitate fiind apoi a fost transferată de către hanul Hoardei de Aur la Dmitri Konstantinovici din Nijni Novgorod. În 1363, atunci când cneazul a fost demis, Dmitri Ivanovici a fost în cele din urmă încoronat ca Mare Cneaz de Vladimir. Trei ani mai târziu, el a făcut pace cu Dmitri Konstantinovici și s-a căsătorit cu fiica acestuia, Eudoxia. În 1376, armatele lor unite au devastat Vechea Bulgarie Mare (de pe cursul inferior al fluviului Volga
Dmitri Donskoi () [Corola-website/Science/317212_a_318541]
-
țările vecine: Prima vizită în SUA o efectuează în octombrie 1976, unde se întâlnește cu Gerald Ford. Următoarea vizită pe continentul american o întreprinde în 1987, când poartă un dialog cu vicepreședintele George H. W. Bush. În septembrie 1998, prințul încoronat efectuează o vizită de stat în Statele Unite, unde se întâlnește cu Bill Clinton. În septembrie 2000, asistă la "Serbările mileniului", ce au avut loc sub egida ONU la New York. În aprilie 2002, prințul Abdullah efectuează nouă vizită de stat pe
Abdullah bin Abdulaziz al-Saud () [Corola-website/Science/319065_a_320394]
-
Bugatti avea de gând să construiască 25 de astfel de mașini pe care să le vândă caselor regale. Din cauza declanșării Marii crize economice Bugatti a reușit să vândă doar trei dintre cele șase construite, nici una nefiind cumpărată de vreun cap încoronat. Astăzi o este una dintre cele mai mari și mai rare mașini din lume. Se spune că modelul Type 41 a apărut pentru că Ettore Bugatti nu a vrut să-i dea dreptate unei aristocrate engleze care spunea că mașinile sale
Bugatti Royale () [Corola-website/Science/319382_a_320711]
-
devenit regele și regina Ungariei și a Boemiei. Maria s-a mutat la Innsbruck unde și-a finalizat educația până în 1521. Maria a călătorit în Ungaria în iunie 1521, la trei ani după decesul împăratului Maximilian. A fost unsă și încoronată regină a Ungariei de episcopul Zagrebului, Simon Erdödy, la Székesfehérvár la 11 decembrie 1521. Căsătoria regală a fost sfințită la 13 ianuarie 1522, la Buda. Ungerea si încoronarea Mariei ca regină a Boemiei au avut loc la 1 iunie 1522
Maria a Austriei (1505–1558) () [Corola-website/Science/316525_a_317854]
-
trecea peste arhiepiscopul Ochridei, de care depindea atunci Biserica sârbă, pentru a se adresa Niceei și a primi, în anul 1219, din partea patriarhului din Niceea consacrarea sa ca arhiepiscop autocefal al Serbiei. Doi ani mai devreme, fratele său, Ștefan, primul încoronat, primise coroana regală a Romei. Dobândirea autonomiei ecleziastice constituia un mare avantaj pentru tânărul reagat al Serbiei. Profitul nu era mai mic pentru imperiul de Niceea. Supremația patriarhului de la Niceea, care a consacrat pe primul arhiepiscop al Serbiei și al
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
întrecea pe predecesorul său și în gustul pentru risc și în setea de acțiune. Imperiul grecesc din Occident cunoștea în timpul lui o expansiune fulgerătoare.) Prima faptă ce purta renumele lui în afara frontierelor despotatului de Epir era lovitura contra împăratului latin încoronat; Pierre de Courtnaz, soțul Yolandei, sora lui Balduin și Henri. Chemat pe tronul Constantinopolului la moartea lui Henri, Pierre, care era atunci în Franța, pleca la Roma, unde papa îi acorda coroana imperială-nu în bazilica Sfântul Petru (San Pietro), unde
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
Ducatul. Cu toate acestea, unii cercetători nu sunt de acord cu această percepție, susținând că un stat organizat a existat înainte de Mindaugas, chiar în 1183. După reprimarea unui război intern cu nepoții săi, Mindaugas a fost botezat în 1251 și încoronat ca rege al Lituaniei în 1253. Cu toate acestea, în 1261 a încălcat pacea cu Ordinul livonian, probabil renunțând chiar și la creștinism. Asasinarea sa în 1263 de către nepotul său Treniota a pus capăt regatului creștin timpuriu în Lituania. În
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
a fost promovat din nou în funcția de comandant suprem, iar succesele armatei în cele două conflicte, în special în Al doilea Război Balcanic împotriva Bulgariei, au făcut uitate înfrângerea din 1897. După încoronarea lui Constantin, el a fost numit „Încoronatul cu lauri” și „Omorâtorul de bulgari”, (probabil prin comparație cu împăratul bizantin Vasile al II-lea „Omorâtorul de bulgari”, care reinstalase frontierele imperiului pe Dunăre în 1018). În timpul acestui război au apărut însă primele tensiuni dintre Constantin și Venizelos în
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
nici ea nici Alexandru nu mai sperau să aibă copii. În timpul războaielor napoleoniene, Elisabeta Alexeievna a fost un susținător al politicii soțului ei ca de fiecare dată în timpul vreunei crize. După căderea lui Napoleon alături de Alexandru și multe alte capete încoronate a participat la Congresul de la Viena (1814) unde s-a întâlnit cu fostul său amant Adam Czartorysky. Reîntâlnirea a condus la o reuare a relației însă pentru scurt timp. După ce a împlinit patruzeci de ani, frumusețea sa s-a stins
Louise de Baden () [Corola-website/Science/315389_a_316718]
-
Luxemburg a plecat în expediție, la comanda avangardei sale, la 4 aprilie. Filip cel Bun a plecat din Péronne la 22 aprilie. Între timp, ducele de Bedford aștepta la Calais sosirea regelui , pe atunci în vârstă de nouă ani, recent încoronat. Conform lui Régine Pernoud și Marie-Veronique Clin, Filip cel Bun dorea să recâștige controlul asupra râului Oise. Bedford susținea strategia pentru a proteja Ile-de-France și Parisul, pe atunci aflate sub control anglo-burgund. Regele Franței, , a realizat la 6 mai că
Asediul Compiègne-ului () [Corola-website/Science/321970_a_323299]
-
baron de Blois și Chartres, amândoi nepoții regelui Franței. Simplă întîmplare, speculată de Petro din Capua, căci înrolarea acestor bărbați vestiți în rândurile cruciaților-spune mai departe cronicarul-a adus o mare slavă <evenimentului> pe pămât ... Cât despre participarea vreunui cap încoronat, nici vorbă. Filip al II-lea August fusese într-o cruciadă și îi era de ajuns, iar vecinul său Ioan Fără de Țară nici nu intra în discuție, regatul aflându-se pradă unor mari tulburări pricinuite de guvernarea sa. Rămânea de
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
în fața atacurilor rudelor sale Carolingiene. În 880, ea a apărat cu succes chiar capitala Vienne însăși, în fața forțelor reunite ale lui Carol cel Gras și ale co-regilor din Francia apuseană, Ludovic al III-lea și Carloman. În august 881, nou încoronatul rege Carol cel Gras a prădat și incendiat Vienne, forțând-o pe Ermengarda și pecopiii ei să se refugieze la Autun, sub protecția cumnatului ei, Richard de Burgundia. Între timp, Boso a reușit să fugă în Provence. La moartea lui
Ermengarda de Provence () [Corola-website/Science/325422_a_326751]
-
sa de credință, noul episcop spune printre altele: ""(...) și mai mărturisesc că în Biserică voi păstra pacea și voi gândi că niciodată nu voi face ceva împotrivă-i; în urma aceasta mă supun credinciosului domn Mihai Voievod și celui de Dumnezeu încoronatului fiu al său Nicolae Voievod, cărora le voi fi întotdeauna supus și ascultător din toată inima și din tot sufletul îi voi iubi pe ei în toată viața mea."" După destrămarea unirii și revenirea în țară în septembrie 1600 a
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
urmat de fratele său Anwon, în timpul domniei căruia facționalismul aristocratic a crescut. S-a aprofundat o schisma politică astfel încât două facțiuni susțineau diferiți prinți pentru succesiune, pana cand Yang-won a împlinit 8 ani și a fost în cele din urmă încoronat. Dar lupta pentru putere nu a fost niciodata rezolvată definitiv, întrucat magistrații renegați cu armate private s-au numit ei înșiși conducători "de facto" ai zonelor lor de control. Profitând de luptele interne din Goguryeo, un grup nomad numit Tuchueh
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
Henric Berengar s-a stins din viață, astfel încat a fost redeschisă chestiunea succesiunii. Welfii și Hohenstaufenii au încheiat pacea în 1152, așa că a fost asigurată succesiunea pașnică pentru unul dintre membrii familiei lui Conrad. Conrad nu a fost niciodată încoronat ca împărat și a continuat să se numească doar rege al Germaniei până la moarte. Pe patul de moarte, în prezența a numai doi martori, nepotul său Frederic Barbarossa și episcopul de Bamberg, el l-ar fi proclamat pe Frederic Barbarossa
Conrad al III-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/324425_a_325754]
-
poartă pe cap câte o cască militară de protecție. Circular, în jurul celor trei efigii grupate, este gravat textul și anii 1601, 1918, 1944. Aversul piesei a fost gravat de Haralambie Ionescu. Pe revers, în centrul piesei, a fost gravată acvila încoronată aflată pe stema României, iar sub gâtul acvilei, în arc de cerc, denumirea statului emitent, . De jur împrejurul acvilei, în sens trigonometric, pornind de la ora 12, sunt gravate stemele celor 11 județe revenite, după eliberare, la statul român: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
(alte variante Ashtaroth, Astarot, Asteroth) este, în demonologie, prințul încoronat al iadului. El este o figură masculină numită după zeița canaanită Astartea. Numele "" a fost ultima formă derivată a zeiței feniciene Astarte, un echivalent al babilonianului Iștar și al celui sumerian anterior Inanna. Este menționat în Biblia ebraică în formele
Astaroth () [Corola-website/Science/326931_a_328260]
-
Opt emisiuni sunt cunoscute. Greutatea acestui écu din aur era de 3,95 grame, iar valoarea sa de 22 sols tournois. Sub domnia lui Carol al VI-lea, au fost emiși și un petit écu couronné (adică: un mic écu încoronat) și un demi-écu heaumé (adică: o jumătate de écu cu coif.) Écu à la couronne (écu cu coroană), cât și un demi-écu à la couronne de același tip, au fost emiși sub Carol al VII-lea cel Victorios. Această monedă
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
acest portret. Pictura a fost comandată în 1811 de către nobilul scoțian Alexander Douglas-Hamilton, Al 10-lea Duce de Hamilton (aspirant la tronul Scoției și admirator al lui Napoleon), din dorința acestuia de a avea o galerie cu portrete ale capetelor încoronate ale Europei. Tabloul a fost finalizat în martie 1812. Expus inițial la Palatul Hamilton, tabloul a fost vândut în 1882 lui Archibald Primrose, Al 5-lea Conte de Rosebery, de la care a fost cumpărat în 1954 de Fundația Samuel H.
Napoleon în cabinetul său de lucru () [Corola-website/Science/323707_a_325036]
-
difuzată în tiraj de masă. Litografia, tipărită la Wonneberg, din care un exemplar se afla la Palatul Patriarhal (fost și Palatul Camerei Deputaților) din Dealul Mitropoliei, este o alegorie: la partea superioară Sfânta Treime, protectoare; jos, pe pământ, un înger încoronat, care strânge mâinile celor două țărănci, simbolizând cele două principate unite. Pe o treaptă, mai jos, alte două femei: Justiția și Istoria, sunt martore la acest act solemn. După 1859, Alexandrescu s-a întors la Craiova, la părinții săi, unde
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]