563 matches
-
Rapana ("Rapana thomasiana", "Rapana pontica", "Rapana bezoar", "Rapana Venosa"), este un melc marin aparținând familiei Muricidae, clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca. Trăiește pe substraturile nisipoase și stâncoase de la linia țărmului până la 30 metri adâncime. Semnalat pentru prima dată în Marea Neagră în anul 1948 în zona portului Novorossiisk, Rusia, în 1963 începe să apară și în dreptul litoralului românesc. Rapana își are
Rapană () [Corola-website/Science/327091_a_328420]
-
oză (ωσις)" = boală neinflamatorie] este o boală parazitară cosmopolită foarte frecventă, cauzată de oxiuri ("Enterobius vermicularis"), care afectează toate vârstele, în special copiii, favorizată de viața în colectivitate. este cauzată de "Enterobius vermicularis", un parazit cunoscut încă din antichitate, aparținând încrengăturii "Nematoda". Se recunoaște, în prezent, o a doua specie numită "Enterobius gregorii". Oxiurul este un vierme cilindric mic de circa 1 cm lungime, alb gălbui, care trăiește în cec. Femela matură, cu uterul plin cu ouă migrează noaptea și depune
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
de oxiurul "Enterobius vermicularis" (Linnaeus, 1758; Leach, 1853), un parazit cunoscut încă din antichitate. A fost descoperită în prezent o a doua specie numită "Enterobius gregorii" (Hugot, 1983), care provoacă oxiuriaza la oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
acute la oameni (aflatoxicoze) care se manifestă prin dureri abdominale, vomă, edem pulmonar, convulsii, comă și uneori chiar moartea prin edem cerebral; apar leziuni la nivelul ficatului, rinichilor și inimii. Principalul producător de aflatoxine este "Aspergillius flavus", un mucegai din încrengătură ascomicetelor ("Ascomycota"). Este o specie foarte răspândită și cosmopolită (sol, materii organice în descompunere, semințe oleaginoase, cereale). Este comun în majoritatea tipurilor de soluri și este implicat în descompunerea materialului vegetal. Poate fi izolat de pe semințe de porumb, orz, alune
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
cere, firește, tălmăcit. Pentru Cătălin Bălescu, aproprierea domeniului picturii nu este o aventură ce ține cât un anotimp ori poate cât o zi din viața omului, ci un proces îndelungat, ce-și are legile sale firești de creștere, nodurile și încrengăturile sale. Cele dintâi imagini ce-mi sunt cunoscute din creația lui Cătălin Bălescu datează din anii ’90. Extrăgându-le din sedimentele memoriei, pânzele cu monocromii reci, ce abordau tema interiorului, îmi apar astăzi ca niște cristalizări ale unei experiențe creatoare
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
Agaricus campestris, sin. Psalliota campestris, numit în popor ciupercă de bălegar, șampinion, ciupercă de gunoi (câteodată confundată cu "Agaricus arvensis" (ciupercă de câmp), este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genulul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
Boletus (Carl von Linné, 1753) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota din familia "Boletaceae" al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "()" care decurge la rândul său de la cuvântul din limba greacă antică "bolitos" "()", ce înseamnă „ciuperci de pe pământ” care cuprinde mult peste 100 de specii. El este cunoscut
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
Jean Louis "Émile" Boudier () a fost un farmacist, botanist, entomolog, micolog și acuarelist francez, membru fondator al "Société mycologique de France" care a descris ca primul fosta clasa a discomicetelor din încrengătura "Ascomycota". Abrevierea numelui său în cărți științifice este Boud.. Émile a studiat la "École de Pharmacie de Paris", și după ce a luat diplomă la 4 mai 1852, a deschis, în 1853, o farmacie în stațiunea balneara Enghien-les-Bains, 11 km în
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
colorate, dovedind astfel de asemenea calitatea sa de acuarelist (1904-1910). Alături de aceste lucrări a mai scris peste 90 de tratate privind clasificarea bureților în mod sistematic. În "Leș Discomycètes d'Europe" din 1907 a determinat clasa "Discomycetes" ca parte a încrengăturii "Ascomycota", crezând că ascosporii largi și curbați precum parafizele rare și scurte erau suficient de distincte pentru a obține un nou gen cu specii aparte. Astăzi denumirea este caduca și a fost împărțită în clasele "Pezizomycetes" (de exemplu zbârciogii), "Lecanoromycetes
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), denumită în popor ciupercă fără inel este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând solitar sau în grupuri mici
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
Tricholoma tigrinum (1874), sin. Tricholoma pardinum (1873) sau Tricholoma pardalotum (1967), din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă destul de grav otrăvitoare. Această specie este numită în popor gâscă tigrată (în regiunea Cernăuților) sau golubincă otrăvitoare (transcris din limba rusă). Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
Boletus luridus (1774), sin. Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
Boletus erythropus (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin., Boletus luridiformis (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri acide și
Mânătarcă țigănească () [Corola-website/Science/336454_a_337783]
-
Mutinus caninus (William Hudson ex Elias Magnus Fries, 1849) din încrengătura Basidiomycota în familia "Phallaceae" și de genul "Mutinus" este o ciupercă necomestibilă, numită în popor puța câinelui. Specia saprofită nu are o răspândire mare, având însă o perseverență spațială. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară
Puța câinelui () [Corola-website/Science/336469_a_337798]
-
Russula heterophylla (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică unsuroasă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiată în locuri luminoase și călduroase în păduri foioase, ocazional
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
Volvariella bombycina (Jacob Christian Schäffer ex Rolf Singer, 1951), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pluteaceae" și de genul "Volvariella", numită în popor burete păros sau opincuță, este o ciupercă comestibilă. Acest burete este o specie saprofită nu prea frecventă care crește de obicei izolată, dar de asemenea întâlnită în grupuri mici
Burete păros () [Corola-website/Science/336523_a_337852]
-
Boletus badius (Elias Magnus Fries (1832), sin., Xerocomus badius (Edouard-Jean Gilbert, 1931), Suillus badius (Otto Kuntze, 1898) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=castaniu)". În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă numai în păduri (și montane) de conifere foarte rar în cele foioase, începând
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
Amanita caesarea, sin. Agaricus caesareus, Agaricus aurantius, numit în popor burete domnesc sau crăiță este o specie de ciuperci comestibile devenită astăzi cam rară, din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Amanitaceae" și de genul "Amanita" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri vechi de foioase sub stejari și castani mai
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
(Samuel Frederick Gray, 1821) este un gen de ciuperci din familia "Boletaceae" al cărui nume generic este derivat din cuvântul italian "(= dur-fibros)", preluat pentru acest tip de bureți. El este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în ordiunul "Boletales" și familia "Boletaceae" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România și Basarabia soiurile se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști, mai ale sub mesteacăn și plop
Leccinum () [Corola-website/Science/335218_a_336547]
-
Sparassis crispa, sin. Clavaria crispa, Helvella ramosa, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului sau crețușcă, este un fitoparazit, o ciupercă comestibilă parazitară care atacă rădăcinile pomilor, din încrengătura "Basidiomycota" și familia "Sparassidaceae". Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere (și montane) sub brazi, molizi și pini, din august până în octombrie (noiembrie). Specia crește pe toate continentele (în afară de Antarctică
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
Leccinum aurantiacum (1821), sin. Boletus aurantiacus (1791), denumit în popor hribă de plop, pâlnioara de plop sau pitarca portocalie, este o specie de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" de genul "Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase în special sub plopi tremurători, dar și sub
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
Gyromitra esculenta (Christian Hendrik Persoon), 1800 ex Elias Magnus Fries, (1849), sin. Helvella esculenta, (Christian Hendrik Persoon, 1800), din încrengătura "Ascomycota" în familia "Discinaceae" și de genul "Gyromitra" este o ciupercă care poate cauza otrăviri mortale. Ea este denumită în popor zbârciog gras. Acest burete saprofit este în mod predominant locuitor de sol, arătând însă de asemenea caracteristici de simbiont
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensis, numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă calului sau ciupercă de braniște (câteodată confundat cu Agaricus campestris=ciupercă de bălegar), este o specie saprofita de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord la marginea de păduri, în zone cu iarba unde de obicei pasc ierbivori, dar de asemenea prin poieni de conifere, mai
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
Agaricus augustus precum variația sa Agaricus perrarus sin. Psalliota augusta sau Psalliota perrara, numit în popor șampinion văratic, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele apare în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat, humos, prin păduri de conifere, pe lângă pini, brazi și molizi, de asemenea în păduri mixte, atunci sub Pinales. Specia crește
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]
-
, numită și Rhombozoa, este o încrengătură mică de paraziți care trăiesc în rinichii cefalopodelor. Deși numele „” a fost inventat înainte de „Rhombozoa” și e preferat de majoritatea autorilor contemporani, „Rhombozoa” se bucură totuși de multă susținere. Clasificarea e controversată. De obicei, Dicyemida este grupată împreună cu Orthonectida în
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]