949 matches
-
că scriam, Eleonora mă privea mirată. Se învîrtea în jurul meu, mă întreba. Până la urmă a trebuit să-i explic. Atunci m-a lăsat liniștit să-mi termin "procesul". I-am fost recunoscător pentru asta și am uitat orice urmă a îndîrjirii pe care o avusesem împotriva ei. "Am nedreptățit-o", mi-am spus. De aceea, când am terminat i-am dat foile. Dacă vreți să aflați ce cuprindeau, iată, domnilor... Vă asigur că mă veți cunoaște astfel și mai bine. 23
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
involuntari, au surâs văzând scena. Totuși respingerea ei brutală nu mi-a făcut deloc sânge rău. Aș zice că m-a bucurat într-un fel. ― Cu cât lupta e mai grea, gândeam, cu atâta izbânda va fi mai mare. Și îndîrjirea mea spori, alimentată de forța obstacolelor întîlnite în cale. Fusesem, prin urmare, umilit în două rânduri de fata aceasta semeață și mândră, care nu cunoștea supunerea. Era plămădită din aluatul învingătorilor, îi plăcea să poruncească, să fie ascultată fără cârtire
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Rița să facă curat prin odaie. ― Ieși afară! m-am rățoit la ea. Biata slujnică speriată o rupse la fugă fără a mai cere vreo lămurire. Gestul ei caraghios îmi stârni râsul și odată cu râsul se duse pe copcă și îndîrjirea mea. " La urma urmei, de ce-mi fac atâta sânge rău pentru un lucru de nimic?" Am ieșit în oraș ceva mai bine dispus. După-amiază, hai la cursui de istoria doctrinelor economice. Păcat! N-am putut să fiu atent, așa că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mea. Dacă ea îmi spune că fac bine ceea ce fac, orice discuție este inutilă. Așa să știi dumneata... Grav: îmi spunea domnule punând între mine și ea o distanță de o sută de kilometri. Cearta noastră se înteți alimentată de îndîrjirea amîndurara. Dacă Mihaela ar fi omis să-mi spună că tânărul acela era un curtenitor și avea maniere alese poate nu s-ar fi întîmplat nimic. Și cu toate astea trebuie să adaug că aveam nevoie de o ceartă, indiferent
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Alexa. Trebuia să stau de vorbă cu ea, să-i comunic, în primul rând, rezultatul întrevederii și, în al doilea rând, să chibzuim împreună ce era de făcut. Acum. Îmi devenise aliată și luptam cot la cot pentru a muia îndîrjirea Mihaelei. Poate avea o părere, o soluție, oricum, ea era aceea care trebuia să aducă pe soră-sa la sentimente mai bune. I-am scris câteva rânduri la serviciu, că vreau s-o văd cât se poate de repede. Cum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dispreț, îmi trânti ușa în nas. ― Ce-a mai fost și asta? mi-am spus opărit. Greșisem etajul. Urcasem la al patrulea și Mihaela locuia la al treilea. Pățania, prin ridicolul la care mă expusesem, îmi muie ca prin farmec îndîrjirea. Am coborât scara încet, treaptă cu treaptă, și chiar, am avut poftă să râd puțin de ridicola întîmplare. Asta îmi produsese o destindere reconfortantă a nervilor. Am ciocănit sfios la ușa Mihaelei, adică exact invers de cum procedasem la etajul cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
baricadând ușa cu spatele. ― Nu se poate! Ești nebun? Cum ai să pleci în halul ăsta? ― Lasă-mă să trec! Ce-ți pasă? O clipă nu mai rămân aici. Voiam s-o dau la o parte, dar ea rezista cu îndîrjire. O luptă scurtă se încinse între noi. (Mă războiam cu ea folosind, bineînțeles, numai o mică parte din forța mea.) Mihaela, simțind că o voi răzbi, începu să țipe de spaimă. Poate îi era frică să nu mă sinucid ajungând
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
vină Mihaela! Nu-mi spusese te vreau, era prea bruscă și neverosimilă această parcurgere de la o extremitate la alta. Dar îmi făgăduise tot pe atâta, cu alte cuvinte. Mâine va veni! Era acceptarea, întoarcerea, reînceputul dragostei noastre. Va să zică îi biruisem îndîrjirea, mi-o apropiasem din nou cu ajutorul lacrimilor tocmai când era cât pe-aci s-o pierd definitiv. Ceea ce nu făcuseră făgăduielile, stăruințele, constrângerile și amenințările, reușiseră să facă lacrimile. Inima unei femei nu se topește chiar dacă ai arunca-o la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Toanta! De ce s-o fi amestecând unde nu-i fierbe oala? Atitudinea ciudată a Mihaelei îmi dădu de gândit mult timp după aceea. De ce luase partea soției infidele dacă n-avea nimic pe cuget? Și de ce o apără cu atâta îndîrjire? Trebuie că s-a petrecut ceva cu ea. Prea e cu ochi și cu sprâncene... Pe de altă parte îmi veneau și gânduri bune: ― Ar fi prea proastă să-și dea astfel în petic. Cred că o face mai degrabă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
închisori. Dan nu intră în nici una din aceste categorii. Nu pare frământat de faptul că n-a izbutit să-și asigure o "situație". E interesat de lucruri gratuite, care nu-i aduc bani, artă, cultură, iar, în ce privește politica, n-are îndîrjiri speciale. E, bineînțeles, anticomunist, de vreme ce n-a mai suportat să rămână la București și a plecat, prin anii '70 (dacă am reținut bine), dar fără încrîncenare. Vorbește cu un dezgust calm, când evocă atmosfera de care a fugit, și cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zice tată. Către afaceri fata arătase totdeauna aplecare. Pertractările bănești ale lui Lică o interesau de mică. Când se în-tîmpla să fie de față, deschidea ochii și urechile, ceva mai vioaie ca altă dată, și urmărea aprig tranzacția, dorind cu îndîrjire eîști-gul pentru Lică. El îi da uneori câte o monedă din acel dever, dar, spre marea lui mirare, i-o înapoia. - Ține-o tu! Ca să fie mai multe! Mai tirziu, arătase aceeași aviditate pentru bani și aceeași 161 dezinteresare. Când
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un monument viu, cu fața brăzdată de adânci riduri - mărturie a existenței de aproape un veac - riduri, mărturie a unor suferințe, tristeți, dezamăgiri, împotrivire, luptă... În același timp, apare triumfător chipul iluminat de o aureolă strălucitoare care exprimă cutezanță, dârzenie, îndârjire, vigoare, speranță, demnitate, dragoste de viață, optimism, gândire pozitivă. Toate acestea te revigorează, te mobilizează, îți dă imboldul să înfrunți viața și s-o trăiești așa cum prea frumos spuneți: „știu că cel mai frumos dar al omului este viața trăită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
socoteală. De asta nici nu vă pontez cu opt ore la zi, ci, doar, cu patru. Așa, ca să vedeți, voi, cine e Țiganca Naftalina, și s-o țineți minte. Participantele la așazisa consfătuire au rămas uimite, de nerușinarea și de îndârjirea patroanei. Nu le venea să creadă ce auzeau. Alte două dintre lucrătoare i s-au alăturat, celei dintâi, întru nemulțumire. Deci, erau: Domnișoara, cu aproape cinci ani vechime,în unitate; Steluța - cu mai bine de unsprezece ; și ea, Danieluța - căreia
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu-i dădea nici măcar răgazul să se aranjeze după întoarcere. Era adevărat că activitatea de reculegere nu-l angaja - dar era o chestiune de politețe față de funcția pe care o deținea. Tews hotărî într-un acces de mânie rece că îndârjirea lui Clane purta toate semnele unei insulte întreținute, intenționate. Trimise o notă tăioasă, ca răspuns, ce declara pur și simplu: Dragul meu Clane, Te voi înștiința de îndată ce mă voi elibera de problemele presante ale administrației. Te rog așteaptă vești de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
era la pământ. Simțea nevoia s-o ia mai încet, să-și îndrepte atenția spre ceva. Simțea nevoia să stea în tăcere cu cineva pentru că așa a ales ea, nu din cauza unui accident. Fratele ei refuza încă s-o recunoască; îndârjirea lui devenise cu adevărat înspăimântătoare. Nu-și închipuise că simptomul ăsta bizar și instabil avea să dureze atât de mult. Stând nemișcată timp de o oră, pe un snop de iarbă bărboasă care revenea la viață, înăuntrul unui balon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
caută un catîr sănătos? Jim știe că s-a „asigurat“ de asemenea glume, dar ia și el parte la veselia tuturor cu voioșie, deși chipul Îmbujorat Îi arde mai tare și așteaptă ca discuția să se reia cu mai multă Îndîrjire și hotărîre. — Bine, bine, să zicem că-i așa, rostește el, atunci cînd se poate face auzit din nou. Ce mai la deal - la vale, nu contează dacă-i un catîr chior sau unul sănătos. — Poate că un ochi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu el și Culorile. Pe care le reînnoiește mereu. Pentru că le știe rețeta. Acea rețetă specială pentru Culoarea Culorilor, moștenită din moși strămoși n-o știe nimeni în afară de Prinț. Zmeii au auzit de Culoarea Culorilor și o caută cu îndârjire. Folosesc tot felul de vicleșuguri ca să-l păcălească pe Prinț. Dar Prințul se ferește de zmei. Îl ajută chiar ea, Culoarea Culorilor, să descopere zmeii, sub orice înfățișare ar încerca aceștia să se ascundă. Zmeii știu că ea poate învia
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
el răspundea de curs. Așa că era și a lui. Poate că uneori se reținea cînd își potrivea bătaia după a mea și, astfel, avea un surplus de energie. Singura cale de a reduce acest risc era de a încerca cu îndîrjire să fac tot ce-mi stătea în putere, să nu mă relaxez niciodată. Asta îl obliga să facă la fel. În ultimă instanță, vîslitul din greu, asumarea durerii erau lucruri pe care nu le făceam pentru Schneiderhahn oprit pe bicicletă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
te doboară la pământ. Așa pățim și noi : ne poticnim, orbiți de transparențe. Încearcă și tu mai la dreapta sau mai la stânga, pe unde ți se pare că n-ar fi nimic...“. Dar el se zbătea furios, își apăra cu îndârjire traiectoria înverșunată, izbea cu aripile și cu piciorușele geamul, încerca să-l spargă, se încăpățâna să treacă dincolo, prin el. Când a căzut amețit, pentru a nu știu câta oară, am vrut să-l ajut, să-l iau pe cartea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
făcu de două ori apariția. Îi mai rămăseseră șase ouă și intenționa să le folosească pe toate, afară de două. Singurul lui necaz era ca pentru fiecare guul trebuia să piardă foarte mult timp. Oamenii păreau dornici să se apere cu îndârjire, iar prezența tunurilor atomice îl obliga să-i atace mai ales pe cei care le mânuiau. În ciuda acestor obstacole, fiecare dintre atacurile lui era un model de precizie. Ixtl nu se simțea câtuși de puțin îngrijorat. Dimpotrivă, era sigur de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
se civilizeze. În București, spun toate documentele din epocă, nu apucai niciodată să te plictisești, nici ziua, nici noaptea. Firile sensibile se temeau de pericole neștiute. Un bărbat se apăra cu bastonul de lumina electrică. O femeie a refuzat cu îndârjire să se lase fotografiată de fiul ei, deși a permis să fie pictată. Nevrozele se transformau în poezie, durerea și opiul mergeau mână-n mână. Tuberculoza, sifilisul, murdăria fie ucideau, fie lăsau răni în trup și-n suflet. Răul nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în ultima bancă, de milă, iar când, într-o zi, l-a suit pe estradă, vai, toată clasa a râs în hohote, deși avea de recitat o poemă tristă. Dar băiatul avea vână. A repetat cu pietre-n gură, cu îndârjire, în fața oglinzii de acasă și s-a corectat în toate privințele. Multe minuni se petrec și-n teatru, dar mai ales în medicină, dacă e voință. S-a suit a doua oară pe scândură și-a spus Lacul lui Lamartine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-mi, vrei să cumperi spațiu de emisie pe teleecran? Te costă cincisprezece unități monetare minutul. Bagă de seamă, te avertizez prietenește că-ți irosești banii de pomană. Nimeni nu a izbutit vreodată să dezmintă o informație falsă. Fara insistă cu îndârjire. - Bagă două anunțuri - unul dimineața, altul seara. - E-n regulă. O să negăm cu desăvârșire. Noapte bună! Teleecranul se stinse. Fara rămase totuși acolo. Un alt gând îi înăspri fața. - Băiatul ăla al nostru... Voi avea cu el o explicație. Ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
să-i vorbească: ― Voi fi cît mai franc cu dumneavoastră, domnule Neelan. Arsenalele au motive să creadă că Derd Kershaw și fratele dumneavoastră au inventat un sistem de propulsie interstelară. Există dovezi că Împărăteasa din Isher s-ar opune cu îndîrjire dării în vileag a unei asemenea invenții. Ca atare, Kershaw și fratele dumneavoastră se află în mare primejdie de a fi întemnițați și uciși. E de o importanță vitală să descoperim unde-și construiau dispozitivul și ce li s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
e ascunsă nava și s-o atace cu toată forța lor? DE NENUMĂRATE ORI ÎN CURSUL ACELEI DIMINEȚI NESFÎRȘITE, SE GÎNDI: NAVA TREBUIE DISTRUSĂ ACUM, PÎNĂ NU E PREA TÎRZIU". DAR DE FIECARE DATĂ ÎȘI ÎNFRUNTĂ DEFETISMUL DISPERAT CU O ÎNDÎRJIRE MANIFESTATĂ PRIN BUZELE STRÎNSE. CASA ISHER NU-ȘI PUTEA PERMITE LUXUL DE A DISTRUGE UN ASEMENEA SECRET. ÎNTR-O BUNĂ ZI AR PUTEA JUCA UN ROL VITAL ÎN APĂRAREA CASEI IMPERIALE ÎMPOTRIVA RENAȘTERII DUȘMANILOR. ZÎMBI VĂZÎND CÎT DE NEHOTĂRÎTĂ E.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]