765 matches
-
distribuie, după caz, cu respectarea ordinii de preferință prevăzute la art. 49 din aceeași lege. Sumele plătite de administratorul Fondului către creditorii de asigurări beneficiază de ordinea de prioritate prevăzută la art. 49 din Legea nr. 503/2004 și se îndestulează din sumele existente în conturile de lichidare, obținute din valorificarea drepturilor și/sau a bunurilor societății de asigurare debitoare. ... Articolul 21 (1) În urma înregistrării raportului și a situațiilor transmise de lichidatorul judiciar, întocmite conform art. 20, administratorul Fondului, prin departamentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168463_a_169792]
-
interesul puterilor apusene atât pentru libertatea navigațiunii Dunării cât și pentru existența statelor riverane, amândouă puterile mari, care prin apropierea lor tind a avea un cerc de influență legitimă în Orientul Europei, ar găsi în cooperarea pairilor lor o garanție îndestulă pentru menținerea influenței lor actuale, iar statele țărmurene un sprijin în contra lărgirii din cale afară a acelor influențe. Interesul statelor apusene este așadar un element modelator pentru tendențele de predominare cari se dezvoltă din două laturi în Răsăritul Europei. Iată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va continua a stăpâni, dar orice zi a stăpânirii sale va fi însemnată prin pierderi materiale și morale pentru țară. Daca ar îndrăzni să-și schimbe sistemul și să apuce calea unei politici de stat, admițând chiar că ar avea îndestulă capacitate pentru aceasta, va pierde sprijinul partizanilor săi, cari nu-l servesc și nu-l pot servi decât în schimbul satisfacerii intereselor lor materiale. {EminescuOpXII 402} Daca victoriei verisimile a Austriei în cestiunea dunăreană i s-ar putea opune cel puțin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-lui Dumitru Brătianu când a devenit ministru prezident (leoaica care-și apăra puii), își va aduce aminte și de momentul în care acele făgăduințe au fost înfrînte. Retragerea d-lui Ion Brătianu la Măgura în răstimpul încoronării o, credem, îndestulă dovadă de ceea ce se petrecea pe-atunci. Întrebăm acum: crede foaia guvernamentală că monarhia vecină ia la serios antagonismul dintre frații Brătieni, crede că, având făgăduința în mână ("Presse" se obligă a cita și ziua din care e datată), se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
papagalicește mii de mii de cuvinte, coteriile politice, ce primesc și bun și rău, numai de-ai lor să fie, uzurparea de reputațiuni lesne de operat în mijlocul unui popor incult, câștigul fără muncă, deci imoral, al nulităților cari au impertinență îndestulă de a se impune, sistematica lăudare a mediocrităților de către camaraderii, glorificarea răului și absoluta paralizare a celor buni de a putea, prin acest zgomot de iarmaroc, să demaște acest bal mascat de panglicari și de negustori de vorbe. Merit? Există
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne descopere din cele mai îngrozitoare. Deci în anul 1879 numai au ieșit din țară 16 milioane mai mult decât au intrat. În cursul acestui an averea publică a României s-a împuținat cu 66 milioane. Producerea noastră nu mai îndestulează cheltuielile ce le facem. Capitalul național se micșorează. Ajungem la inanițiune, adecă la sleire, la istovire deplină. Situațiunea e grea, perspectiva din cele mai îngrozitoare. Ei bine, această perspectivă din cele mai îngrozitoare datează, o repetăm, de la venirea la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidului că nimeni nu are o idee clară despre starea visteriei. E o dezordine, e un caos în gestiunea financiară pe care Ercul, curățitorul grajdurilor regelui Augias, n-ar fi în stare să le limpezească. Lipsele momentane ale tezaurului se îndestulează cu cârpeli momentane, dar din cârpeală în cârpeală lucrul a ajuns mai mult ață decât față, încît trebuie, de pe-o zi pe alta, să se descopere. Ce le rămâne dar patrioților pentru a scuza o nouă cerere de {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clipă de clipă, indică gradul de pervertire a omului lipsit de personalitate și de demnitate. Cartea mai are meritul deosebit de a ne prezenta evoluția și transformarea satului românesc dintr-unul sărac, în unul prosper, de unde toată lumea avea dreptul să se îndestuleze pentru că totul era al obștii. 221 Pentru a înțelege de ce în existența unei societăți nu trebuie să se mai repete greșeala instaurării unui regim dictatorial, alături de cărțile documentare, elaborate strict conform regulilor de specialitate, se impune existența unui număr cât
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se mai lase sedus de la flamura comună prin promisiuni cari se inspiră doar conducătorilor săi. Să ne aducem aminte de trecut, care ne-a învățat cu mii de fapte atât de umane cumcă numai o solidaritate tare poate să ne îndestuleze și să îndeplinească toate la care suntem îndreptățiți. Să ne ferim din calea ademenirilor contrarilor, fie ele cât de strălucite! Știm cum că boemul și moravul vor rămânea tari și neclintiți pre lângă, declarațiunea lor, știm cumcă polonul va păstra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Flandra 40 de mii de oameni, în Milan 15. 000. Oastea sa număra 120. 000 pedeștri și 20. 000 călări, o oaste cum toate țările creștine de pe atunci n-ar fi putut-o înjgheba; apoi o flotă urieșască și avere îndestulă spre a o înmulți în orice moment. Linia germană a Casei de Austria intrase în trupul Franței cu Alzasul și Lotaringia, care erau ale împăratului germanic. Franța era împresurată din patru părți, la sud - ost cu Italia, la nord - ost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
curții sale, și numai de aciia cari voiau să slujească cu leafa lor; iar cărui nu-i plăcea astfel se ducea la țara lui. Într-adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în multe din comunele noastre vedem grădini gemând, ca să zicem așa, sub povara pomilor, cari însă nu aduc mai nici un profit curat. Pentru ce? Pentru că țăranii nu-i știu cultiva. Pomii fiind îndeobște prea grămădiți și astfel neavând la dispoziție îndestulă lumină, căldură și spațiu în care să-și întindă rădăcinile și crengile, ei rămân pururea slăbuți și bolnăvicioși, rodind tot numai la doi trei ani odată. De cu primăvară și peste vară adese vedem lighioane întregi de omide despoind pomii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și mai deplin panegiricul iubitului erou, ca-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit la împlinirea cuvântului, ca să poată împodobi atâtea risipe ale vrăjmașilor, atâtea sfărmări de cetăți, atâtea zidiri de locașuri sfinte și atâta înțelepciune, și în cât au trăit, au înflorit și voinicia și fericirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe drum, ca regele să nu fie zguduit de drumul prost... Dar cum să zgudui lumina care mângâie tot ce atinge ? Lumina de aceea venise, ca să mângâie tot ce atinge, să îndrepte ce era strâmb și prost și rău, ca să "îndestuleze" pe toți, cum făcuse cu mine... Și eu nu eram decât un biet măgar... Cât de buni trebuie să se fi făcut oamenii, care-l vedeau și-l ascultau și-l atingeau pe Rege... Oamenii pe care el îi vindecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
am tras sufletul și mi-am zis că, dacă vreau să-L găsesc pe Rege, trebuie să mă iau după urma lui. Iar urma lui era lumina. Mi se făcuse foame, dar mi-am zis că o să mă simt iar îndestulat când o să se uite la mine. Și am pornit mai departe. Parcă undeva, dincolo de o piatră mare, scânteia ceva. Nu putea fi o lumânare acolo. Nici altă lumină. Oricum, nu era casă. De fapt, era casa unde duc ei, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mi-a trecut și foamea, și setea, și oboseala. Trupul mi s-a făcut ușor, m-am ridicat deodată în picioare și am zărit în jur lumini de toate culorile, eram lângă soare și lumina lui nu mă ardea... eram îndestulat ca atunci, când mă privise el... M-am uitat în jos și am văzut că picioarele mele străluceau ca lumina... iar coama nu era cenușie, ca a oricărui măgar, ci albă și ondulată, atingea pământul... Cu teamă, am dat glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să se asigure posibilitatea ca părintele debitor să fie efectiv urmărit în materie de venituri sau avere. Cind debitorul pensiei de întreținere ar fi respectat prevederea legală pentru plecarea definitivă din țară, starea de nevoie a minorului ar fi fost îndestulată prin achitarea prealabilă a pensiei de întreținere pe toată perioada, ori prin garantarea plății pensiei, în caz contrar, refuzându-se eliberarea pașaportului, conservându-se astfel, posibilitatea de urmărire a debitorului prin veniturile realizate, în țară, din muncă 270. VI.3
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
32. O asemenea cunoaștere ar putea conduce la depășirea poziției de „rezervă“ și de „ezitare“. „Veți pricepe numai atuncea câtă iubire trebuie să revărsați asupra Basarabiei. Numai de ați avea-o! Căci lumea românească e cam prea deprinsă a se îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor și mila, anunțată zgomotos, pentru țările române subjugate, despre care cunoaște numai câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deznădejde neputincioasă, aruncă alte temperamente în agitația nervoasă a istoriei și în disperare nebună. Aceștia, în nenorocirea lor grozavă, s-ar putea să dărâme și ce mai rămâne organizat și să scufunde civilizația însăși, sub străduința lor pentru a-și îndestula, prin lupte crâncene nevoile copleșitoare ale fiecăruia. Aceasta este primejdia împotriva căreia trebuie să ne adunăm la un loc toate mijloacele, toată bărbăția și tot idealismul nostru". Chiar dacă textul este scris cu referire la poziția Germaniei după Primul Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
carte în prefața căreia Al. A. Philippide laudă „calitățile de trăinicie și de sinceritate în conținut și de stăpânire a formei” ale lui S., aduc versurilor un spor de memorabilitate. Dar originalitatea întârzie să apară: „Sub talpa mea nisipul se-ndestula cu alge;/ mi se trezise-auzul de-un vast și amplu cânt,/ ce-neacă veșnic spațiul ori leagănă catarge/ pe limpezimi imense, cu soarele răsfrânt” (Dezmărginire); „Cu visul meu, pe trepte de onix,/ cobor acum la albie de Stix./ Oglinzile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
cunoscute ce devin astfel mult mai accesibile publicului.400 Uneori este nostalgică după vremea tinereții și își amintește că în satisfacerea plăcerii nu a dat niciodată dovadă de rasism, nici nu a fost prea pretențioasă: „și pururi pofta mi-am îndestulat./ Nu m-am uitat că-i scurt sau deșirat,/ Bălan sau lai acela cemi plăcea/ și nici c avea avere sau n-avea.”401 Este interesant că pentru ea experiența înseamnă trecut sau viitor, mai puțin timpul prezent, este redusă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trimis înaintea lui un valet și "străinul avea încredere, se abătea din drum". El "pleca cu un câștig frumușel și fără să fi suferit nici o silnicie". Pelerinii erau bine primiți, hainele lor umede erau uscate lângă vatră și "după ce se îndestulau începeau să-și povestească călătoriile"380. Pe lângă asta, castelanul îi primea pe vechii săi tovarăși de arme și evocau împreună luptele la care luaseră parte. Educația primită de Iulian a făcut din el un tânăr caritabil care dădea de pomană
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiica fostului domnitor Constan tin Brâncoveanu (1688-1714). Așadar, iată-l înrudit dintr-odată cu trei mari familii boierești foarte importante. De altfel, banul se arată foarte mulțumit de această alianță, fă când următoarea apreciere: „cu care însurare el s-a foarte îndestulat, fiind Elena, soția lui, bogată de moșii, vii și dobitoace“. Alegerea unui partener în clasa boierească se ordonează în jurul următoarelor pretenții: să fie „de neam bun“, „obraz de cinste“, „de cinste și de neam bun“. Boierii sunt in te resați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei opere, iar nu numai ca istoric al religiilor, exeget al miturilor sau romancier"18. De aici, și regretul pentru anii pierduți (zece la număr) în care a "sacrificat" literatura: "am renunțat să scriu romane (singurul gen literar care-mi îndestula talentul)... pentru a impune o nouă înțelegere a lui homo religiosus"19. Deși nutrește ambiția de autor al unei singure opere, care să-i reflecte în întregime personalitatea creatoare, Eliade mărturisește în Jurnalul Nopții de Sânziene despre dificultatea coexistenței celor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
către Mihu. Mai ales că timpul își cam pregătea grăbit o altă faț ă. Așa au și făcut, scurtând calea cu mai multe poște până au ajuns acolo unde aveau trimitere. Au conăcit la curtea răzeșului Ilarie, gospodărie largă și îndestulată cu tot ceea ce-și putea dori un muritor. Petre, cu Ionuț gardă, a purces să se lămurească cu boi erul Iri mia de care îl lega o adâncă și veche prietenie, din vremuri trecute, când slugerul l-a scos
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]