821 matches
-
Sf. Părinți și de Sinoadele ecumenice. Este vorba despre Evanghelia trăită și dezvoltată în cadrul Bisericii. Astfel, am putea vorbi despre o reală înnoire la nivelul mentalității religioase, adică de o creștere naturală a învățăturii creștine. Tot în acord cu acest îndreptar unic care este Predania, se poate concepe o împrospătare a actualului discursului teologic. Sensul unificator al Tradiției sfinte a Ecclesiei, Predania este tocmai unitatea de măsură a oricărei înnoiri, etalonul de dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu acest îndreptar unic care este Predania, se poate concepe o împrospătare a actualului discursului teologic. Sensul unificator al Tradiției sfinte a Ecclesiei, Predania este tocmai unitatea de măsură a oricărei înnoiri, etalonul de dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
practică permanentă a pneumei percepută ca "entitate nepieritoare" care se regăsește în comuniune cu divinitatea. Lucrarea Scrisori către fiii mei duhovnicești (Constanța, Sfânta Mănăstire Dervent, 2001) a Părintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, o figură de excepție a monahismului românesc, constituie un îndreptar creștin fundamental în ceea ce privește relația dialogică dintre călugăr și fiul duhovnicesc. Se spune că cea mai scurtă scrisoare de tipul "eo, - i" ar aparține unor filosofi. Epistolele "Părintelui de la Marea Neagră", cum este denumit Părintele Arsenie Papacioc, transgresează limitele comunicării laconice a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ideology, New York, Columbia University Press, 1976. Howorth, Jolyon, Cerny, Philip (coord.), Elites in France: origins, reproduction and power, London, F. Pinter for the Association for the Study of Modern and Contemporary France, 1981. Ică, Ioan jr. (dir.), Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, Sibiu, Deisis, 2001. Jijie, Gheorghe (dir.), George Manu. Monografie, București, Editura Elisavaros, f.a. Julliard, Jacques, La faute aux élites, Paris, Gallimard, 1999. Keller, Suzanne, Beyond the ruling class. Strategic elites in modern society
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar: "Pentru aflarea Pashăi (Paștilor), îndreptare prea alese, și care nu puteau a se face mai bune, zice Mathei Vlastar, au așezat și au dat sfântul și de toată lumea Soborul 1, după canonul 1, al Soborului din Antiohia... 1) Că Paștile trebuie a se face totdeauna
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
hotărâre și conștiința purității proprii. Încă o dată - aștept să-mi văd judecătorii. Ne-am putea privi ochi în ochi!". 5 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", an I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 2, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 74. 6 Nae Ionescu, Între Roma locuta și toleretur, în "Cuvântul", an V, nr. 1397, 12 martie 1929, p.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
III, nr. 630, 6 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomia bisericească, p. 408. 21 Nae Ionescu, Biserică, stat, națiune, în "Predania", an I, nr. 4, 1 aprilie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 58. 22 Nae Ionescu, Naționalism și Ortodoxie, în "Predania", an I, nr. 8-9, 1-15 iunie 1937, pp. 1-3, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 58. 22 Nae Ionescu, Naționalism și Ortodoxie, în "Predania", an I, nr. 8-9, 1-15 iunie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 121-122: "Să-mi fie îngăduit a-mi exprima surprinderea, că un om ca domnul Dragnea, care circulă așa de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și catolicitate, București, Sofia, 2003, pp. 61-95. 21 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 117. 1 George Racoveanu, Cuvânt de lămurire, în "Predania". Revistă de critică teologică, anul I, nr. 1, 15 februarie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 17. Iată ce spune George Racoveanu despre contextul teologic interbelic în care își făcea apariția aceasta revistă: "Săgeata duhului pentru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate, în "Predania", anul I, nr. 3, 15 martie 1937, p. 9, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 49-50: "Noi știm că atunci când Vasilisc anulează hotărârea soborului de la Calcedon și proclamă monofizitismul drept dreaptă credință, enciclica lui monofizită are consimțământul a vreo 500 de episcopi. Iar când Leon I pune
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169, apud George Racoveanu, Frățietate pe "terenul pracic", în "Predania", anul I, nr. 4, 1 aprilie 1937, p. 11, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, p. 67: "salus extra Ecclesiam non est". 4 Sfântul Ciprian, De unitate Ecclesiae, cap. VI, în Migne, P. L., IV, col. 519, apud George Racoveanu, op. cit.: "Habere jam non potest Deum patrem, qui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
imperatoris Constantini, liber tertius, cap. LXV, în Migne, P. G., col. 1141, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11. 11 George Racoveanu, Beata culpa..., în "Predania", anul I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 10, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 82-83: "Mai bine ar fi fost, Iudo, de nu te-ai fi zămislit în pântecele maicii tale. Și bine ar fi fost de tine, vânzătorule, de nu te-ai fi născut" (În
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15 februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 19: Am mai spus-o și altădată, și nu preget a o repeta acum aici, în pragul acestei publicații a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
deficiența de care vorbeam a teologiei românești nu are decât cauze locale". 2 Pr. Grigorie Cristescu, Cărțile de slujbă, izvor al predicii ortodoxe, în "Predania", anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 25. Acesta este unul dintre textele definitorii ale istoriei culturale române moderne referitoare la semnificațiile profunde ale Tradiției, un text
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
formulării acestei creșteri stă în organicitatea ei, adică în concordanța ei cu tradiția". 4 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 5/15 aprilie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 73-74. 5 Ibidem, p. 74. 6 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Humanitas, 1992, p. 67: "Pentru omul religios
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
credincios, liturghia se desfășoară într-un timp istoric sanctificat prin întruparea Fiului Domnului". 7 Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 26: "Întoarcerea la origine este, însă, o operație imposibilă pentru că ea înseamnă pur și simplu înlăturarea Predaniei, adică ignorarea caracterului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de atunci... (1957), Șoseaua milionarilor (1961; Premiul Uniunii Scriitorilor), Dobrogea în marș (1961; Premiul Uniunii Scriitorilor), Orașe fără arhive (1964), teatru: Casa care a fugit prin ușă (1975) ș.a. A făcut o seamă de traduceri în colaborare și un Mic îndreptar de comportare civilizată (1967). S-a încercat și în pictură, cu notabile realizări în stilul artei naive. Cinci dioptrii, debutul liric al lui V., a obținut mențiunea amabilă a lui Perpesicius, care observa nota de ingenuitate rurală, creată într-un
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
București, 1961; Șoseaua milionarilor, București, 1961; Cei 45, București, 1962; Pe scena vieții, București, 1962; Drumul dragostei, București, 1963; Orașe fără arhive, București, 1964; Orașul încercuit, București, 1964; Trenul, București, 1965; Vendeta, București, 1965; Hiena și circul, București, 1967; Mic îndreptar de comportare civilizată, București, 1967; Mai tare ca Sfântul, București, 1969; Dansatoarea și cifrul, București, 1970; Călătorie pe planeta Zeta, București, 1972; Milița, București, 1972; Numărătoare inversă, cu un portret de Milița Petrașcu, București, 1972; 101 picături de cerneală, București
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
1973) ș.a., e ales în 1993 membru de onoare al Academiei Române. A fost între redactori la „Trimestrial de mitologie și estetică” (1931), „Gongul” (1941), „Symposion” (1943-1944), „Cercetări folklorice” (1947), „Ethnologica”. Publică, de asemenea, în „Dacia”, „Porunca vremii”, „Buna-Vestire”, „Suflet nou”, „Îndreptar”, „Presa Olteniei”, „Ramuri”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revue historique du Sud-Est Européen” ș.a., uneori semnând cu inițiale sau Vulca, Vulcan, V. Petre, Petre V. În 1981 a fost distins cu premiul „Simion Bărnuțiu
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
medicinist). Dar această lucrare scrisă (și ilustrată sugestiv) poate fi oricând folosită de către cei care doresc să-și reamintească anumite noțiuni sau să le clarifice (dacă anterior au fost mai puțin înțelese). Așteptăm observațiile și sugestiile cititorilor. Dacă folosirea acestui îndreptar își va dovedi în timp utilitatea reală pentru practica cotidiană a tinerilor medici, satisfacția noastră va fi pe măsură și ne va ambiționa să elaborăm și alte lucrări cu referire la diverse patologii oro-maxilo-faciale frecvent întâlnite, respectând același tipar de
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
se pornească de la norma cutumiară, abaterile de la aceasta fiind admisibile numai dacă sînt pe deplin întemeiate din perspectiva cultivării limbii, sistematizării, conformității cu situațiile originare etc. Variația și variabilitatea limbii populare vorbite nu pot constitui însă o bază sau un îndreptar pentru norma prescrisă, căci ea nu trebuie să urmeze orbește inovațiile din vorbire. Dimpotrivă, norma prescrisă are rolul de a unifica și de a stabiliza limba, încît limba populară (și norma ei cutumiară) trebuie să se raporteze la limba literară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îl întreține cu limba și cu uzul ei, în vreme ce regula vizează un precept al vorbirii sau al scrierii, bazat pe organizarea limbii. De obicei, despre normă se vorbește în cazul limbii literare cînd se au în vedere recomandările din lucrările (îndreptare, gramatici, dicționare) care indică cum trebuie folosită limba corect, din perspectiva unor scopuri (sistematicitate, autenticitate, eufonie etc.). Norma limbii literare se stabilește printr-o activitate orientată efectiv spre stabilirea ei, activitate desfășurată de specialiști, de obicei în cadrul unor instituții autorizate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
pentru prima oară În articolul pe care studentul mizeros, Rascolnikov, din romanul dostoievskian Crimă și pedeapsă, Îl publică și unde se afirmă pentru prima oară dreptul la o „excepție” de la comandamentul legilor lui Moise, ce au slujit două milenii drept Îndreptar moral Europei; „să nu ucizi” a devenit, În interpretarea lui Rascolnikov și apoi a ideologilor naziști sau comuniști, „poți ucide În numele unei idei”! Cu subînțelesul: „În numele ideii noastre”, unde pronumele posesiv trebuia umplut de fiecare dată cu ceea ce am numit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]