5,249 matches
-
referitor viața intimă, familială și privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și libertăților, art. 61 alin. (1) referitor la rolul și structura Parlamentului, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. De asemenea, invocă prevederile art. 3, ale art. 6 paragraful 1 și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 69 privind mandatul reprezentativ, ale art. 75 privind sesizarea Camerelor, ale art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, ale art. 133 privind rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii, ale art. 134 privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. ... 65. Analizând admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate, Curtea reține că are
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, infracțiune pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând infracțiune contra vieții, infracțiune contra patrimoniului, infracțiune contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, contra umanității și de război, dacă până la data verificării stării de
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
definitivă la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pedepsite cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând infracțiune contra vieții, infracțiune contra patrimoniului, infracțiune contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, contra umanității și de război. O condiție în plus pentru aplicarea acestui
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
special al pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru respectiva infracțiune să fie de cel puțin un an; e) prin valoarea socială principală pe care o vizează, infracțiunile să se încadreze în una dintre următoarele categorii: contra vieții, contra patrimoniului, contra înfăptuirii justiției, de corupție sau de serviciu, de fals, care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, contra umanității și de război; f) cu privire la respectiva persoană să nu fi intervenit reabilitarea
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
contra vieții - reglementate în art. 188-192 ale cap. I din titlul I din Partea specială a Codului penal; 2) infracțiuni contra patrimoniului - cuprinse la art. 228-256^1 și care formează titlul II al Părții speciale a Codului penal; 3) infracțiuni contra înfăptuirii justiției - reglementate în art. 266-288 și care formează titlul IV al Părții speciale din Codul penal; 4) infracțiuni de corupție sau de serviciu - stabilite la art. 289-309 și care formează titlul V al Părții speciale din Codul penal; 5) infracțiuni
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
drepturi, art. 23 alin. (12) potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (2) privind legile constituționale, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (3) potrivit cărora Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instituția reglementată de
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
obiective pentru schimbarea membrilor completelor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări (paragraful 28 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 18. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege (paragraful 29 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea să respingă cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
și internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale, și putând fi membri ai societăților științifice sau academice. În plus, legea preconizează o extindere a ariei funcțiilor ce pot fi ocupate de judecători și procurori, care excedează activității de înfăptuire a justiției. Soluțiile legislative criticate le permit acestora să fie membri în organele de conducere ale oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum și să aibă calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
justiției. Având în vedere lipsa de claritate a textelor legale, nu rezultă dacă îndeplinirea acestor funcții este sau nu de natură patrimonială, astfel că acestea tind să contureze cadrul legal pentru obținerea de venituri, altele decât cele din activitatea de înfăptuire a justiției. Acesta este motivul pentru care Avocatul Poporului apreciază că textele art. 206 și ale art. 234 alin. (2) din legea criticată vin în contradicție cu regimul strict al incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, prevăzut de art. 125 alin. (3
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
contradicție cu regimul strict al incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, prevăzut de art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție și consacrat în jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Întrucât magistratura constituie o activitate judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, iar esența activității lor constă în aplicarea și interpretarea judiciară a legii și în conducerea și controlul activității
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
exemplu, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 153 din 6 mai 2020. ... 6. Așa fiind, Avocatul Poporului consideră că, prin extinderea sferei activităților desfășurate de magistrați în afara actului de înfăptuire a justiției și/sau de apărare a intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și a libertăților cetățenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenței judecătorului și dispozițiile referitoare la rolul și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe care trebuie să o dovedească în îndeplinirea obligațiilor față de justițiabili și față de stat. Întrucât justiția privește persoane, toate garanțiile de ordin constituțional sau infraconstituțional care se referă la înfăptuirea sa servesc, în ultimă instanță, realizării drepturilor și libertăților acestora. ... 16. În privința lipsei răspunderii pentru nerespectarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, în considerentele Deciziei nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Zielinski, Pradal și Gonzalez și alții împotriva Franței, paragraful 59). ... 17. Avocatul Poporului subliniază, așadar, cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, în sensul că principiile care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri, cu respectarea principiilor statului de drept, enunțate de art. 1 din Legea fundamentală. Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, și a celor ale Curții Constituționale, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012. Deși în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu reacredință sau gravă neglijență prevăzută la art. 271 lit. s) raportat la art. 272 din legea supusă controlului de constituționalitate, constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Curții Constituționale, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare. ... 33. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie unor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe care trebuie să o dovedească în îndeplinirea obligațiilor față de justițiabili și față de stat. Așa fiind, independența judecătorilor reprezintă o garanție destinată înfăptuirii unei justiții independente, imparțiale și egale, în numele legii. ... 34. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
scris concluzia de neapartenență, care nici nu poate fi astfel contestată în instanță. Sunt afectate, așadar, accesul liber la justiție al celui care poate demonstra că un magistrat a avut/are legături cu securitatea/serviciile de informații, precum și însuși actul de înfăptuire a justiției. ... 112. Introducerea criteriului de evaluare a judecătorilor/ procurorilor constând în numărul hotărârilor modificate/ desființate/casate, respectiv a soluțiilor/măsurilor imputabile, prevăzută în anexa nr. 1 pct. B art. 2 lit. b) la legea supusă controlului, încalcă art. 124 alin. (3
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
acțiuni sau inacțiuni imputabile magistratului. ... 205. Cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, se arată că reglementarea modului de numire a acestora nu poate aduce atingere art. 124 din Constituție care se referă la judecători și înfăptuirea justiției. În ceea ce privește rolul central acordat Secției pentru procurori, raportat la dispozițiile constituționale în vigoare - art. 132 -, se arată că „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției“. Autorii
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 69 privind mandatul reprezentativ, art. 74 alin. (5) privind procedura de adoptare a legilor, art. 75 privind sesizarea Camerelor, art. 76 privind adoptarea legilor, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 alin. (2) și (3) privind statutul judecătorilor, art. 126 alin. (3), privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, art. 131 privind rolul Ministerului Public, art. 132 privind statutul procurorilor, art. 133 privind rolul Consiliului Superior al
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
art. 1 alin. (3) și (5), art. 124, art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, neconstituționalitatea textului derivând din faptul că li se acordă judecătorilor și procurorilor posibilitatea de a ocupa funcții care excedează activității de înfăptuire a justiției. Soluțiile legislative criticate le permit acestora să fie membri în organele de conducere ale oricărei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Astfel, funcțiile în cadrul unor persoane de drept privat sunt incompatibile cu demnitatea de magistrat
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor ÎCCJ pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, precum și a deciziilor Curții Constituționale, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]