551 matches
-
un colț al restaurantului, câțiva pescari cu fețe mohorâte beau în tăcere, iar în celălalt capăt al sălii, cine stătea la masă? Vameșul. Împreună cu comisarul de poliție. Imposibil să te înșeli, păzitorul ordinii publice era în uniformă. Cu ura vameșului înfiptă ca un cuțit în ceafa lui, se duse la tejghea, de care se sprijini în coate, și întrebă dacă șeful de gară nu trecuse pe acolo. Nu, Hector tocmai plecase în căutarea lui. Locotenentul ardea de nerăbdare să facă stânga
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o mare splendoare. De multe ori, venind în sat, am trecut și pe la arțarul "meu", încercând amintiri din anii de școală primară... Adesea m-am întrebat: Oare forța magică mă atrage ca un magnet, de locul în care îmi simt înfipte adânc rădăcinile?" Răspunsul mi-l dă Napoleon prin cuvintele sale: "Dragostea pentru pământul în care te-ai născut este cea dintâi virtute a omului civilizat." Cred că nimic nu are asemănare, cu locul în care ai văzut pentru întâia oară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deținuții plini de păduchi. Comandantul era evreu și ura lui împotriva noastră sărea în ochi. Românii din Securitate erau de numărat pe degete. Nu înseamnă că erau mai buni! Unul, Miron, un bîlbîit, avea plăcerea de a se distra cu înfiptul acelor sub unghii și în limbă. L-am întîlnit pe cretin după ce m-am eliberat. Era șef de cadre la Sfatul raional. M-am dus acolo să cer serviciu. Cînd l-am văzut, am înlemnit. M-a întrebat: "Mai trăiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au murit oameni, din acele corturi. Tușgan tama răzbunătorul Urmașii lui Gengis-han și Tamerlan. Natura nu cunoaște decât viața și mișcarea; moartea nu-i pentru ea decât un popas de-o clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bun aspect cu Jupiter: „Noto rietatea o vei câștiga-o prin scris și printr-o atitudine filozofică În viață.“) Iată dar ursitoarele mele din leagăn Întrecându-se care de care În [a mă Îndruma] care Încotro, cu palmele lor poruncitoare Înfipte În umerii Înguști ai tânărului indecis, slăbuț, cu fața smeadă și prelungă, palid sub părul lui negru și dat pe spate, cu ochii galeși, cravată lavalieră la gât - și În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
legat de el ca de un fiu al său, hârtiile acelea albe pe care Vlad le umplea conștiincios cu scrisul său caligrafic îi apropiaseră al dracului de tare, îi legaseră definitiv, așa cum e legat pământul de pomul ce-și are înfiptă rădăcina în el. Apoi, tovarășul Cameniță s-a retras, a plecat din București, dar tot îl urmărea de la distanță pe fratele meu și tot se bucura de succesele lui literare, era mândru de el și privea traiectoria fulminantă a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tras ca într-un dușman, poate tot așa cum au împușcat gardienii lui Smirnov în Ilie Ilașcu, numai că cei care au tras în icoană n-au făcut-o cu gloanțe oarbe, ci cu gloanțe adevărate: ele mai stau și acum înfipte ca o durere în brațul, gâtul și umărul sfintei. Constantin Chirilă găsește niște afinități între destinul acestei icoane și cel al Basarabiei, inclusiv al lui Ilie Ilașcu... Când am ajuns odată cu o mașină la poarta casei din Taxobeni, maica Natalia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Sau: să mă mai lase azi în pace! Nu tatăl meu mă-mpinge la aceste vizite, nici satul, nici țara - nici un strop de nostalgie. Vederea copacului nu mă apasă și nu mă face să mă simt ușurată. El doar stă înfipt acolo, având izul timpului. În preajma lui, în cap îmi scrâșnește ceva - pe jumătate zahăr, pe jumătate nisip. Cuvântul „caise“ e mângâios în germană, „Aprikosen“ sună a „liebkosen“ (a dezmierda). Așa că până la urmă tot am pus pe hârtie un colaj de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu în mine în această perioadă de început. O porție de milă năvalnică pentru cei pe care tocmai îi lovise, acea compasiune spontană care mă ținea un timp și apoi trecea de la sine. Acea încremenire cu degetele chircite, cu unghiile înfipte dureros în podul palmei, strângerea din buze cu care priveai cum cineva pe care nu-l cunoști e arestat, bătut, zdrobit în picioare sub ochii tuturor. Apoi să pleci de-acolo cu gura iască, gâtlejul arzând și cu pas întins
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
așa fel un colaj de cuvinte decupate din ziar încât pietrele mele de râu, cele adevărate, se întrezăresc din cele născocite: în miez de zi Heinrich ieși de la serviciu pe șest în dunga vântului o pasăre cânta sus peste râu înfiptă sta o aluniță-n cer din stâlp se clătina o sârmă semănând cu cusătura de la pantalon pre pietre călcând el umplea nădrag și veston pe-alese cu pietricele mai mari ca grindina sclipitoare și grele de parcă Heinrich n-ar fi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
drag în serile reci și pline de brumă din noiembrie. Marcel Proust avea dreptate: realitatea nu se formează decât în memorie. Toate cele peste măsură sunt de la draci, spune un Părinte în Patericul Egiptean, un citat care-mi pare acum înfipt, la propriu, în creier. O notă scrisă după o noapte petrecută în compania mai multor studenți de mai multe naționalitați și culori. Un exercițiu de socializare aproape obligatoriu în care am fost ajutat de un vin roșu să supraviețuiesc unor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
will be. „Îmi imaginam că aș fi una dintre doamnele de Guermantes“ R.P. Ați evocat ceva mai devreme o pătimașă idilă adolescentină din timpul războiului. Indiscreția mă târcolește în cercuri tot mai mici. Cum era adolescenta Antoaneta Ralian? Retractilă sau înfiptă? Sarcastică sau îngăduitoare? Capricioasă sau statornică? A.R. Ei, aici e-aici. Adolescenta Antoaneta Ralian nu era în nici un caz înfiptă, ci o mare timidă, care făcea tot ce putea ca să-și învingă timiditatea, la fel cum se chinuia Demostene
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
adolescentină din timpul războiului. Indiscreția mă târcolește în cercuri tot mai mici. Cum era adolescenta Antoaneta Ralian? Retractilă sau înfiptă? Sarcastică sau îngăduitoare? Capricioasă sau statornică? A.R. Ei, aici e-aici. Adolescenta Antoaneta Ralian nu era în nici un caz înfiptă, ci o mare timidă, care făcea tot ce putea ca să-și învingă timiditatea, la fel cum se chinuia Demostene să-și îmblânzească bâlbâiala. Nu era sarcastică, dar făcea eforturi să fie spirituală, amuzantă. Nu era capricioasă; era statornică, asta da
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
În epoca postbelică și În sud-estul Europei : În Bulgaria (Sofia) și Grecia (Salonic), după cum mă asigură colegi antropologi din aceste țări. „De Vinerea Mare - sună o credință grecească - acei crucificatori [ai lui Isus] pun copii creștini Într-o albie cu piroane Înfipte În linie și le beau sângele” <endnote id="(257, p. 236)"/>. Se pare că superstiția privind omorul ritual practicat de evrei a fost atât de puternică și de răspândită, Încât a reușit să influențeze unele legende folclorice. Se spune că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu culegea decât ciupercile comestibile din specia Boletus (ciuperca maro-roșcată edulis, ciuperca maro scaber, cea roșie aurantiacus, și alte câteva rude apropiate), denumite „ciuperci tubulare“ sau definite sec de micologi „ciuperci terestre cu tulpina centrală, cărnoase, fetide“. Pălăriile lor compacte - Înfipte bine la cele tinere, robuste și apetisant boltite la cele mature - au o căptușeală netedă (nu lamelată) și o tulpină vânjoasă, elegantă. Prin simplitatea clasică a formei lor, boletele se deosebesc considerabil de „ciuperca adevărată“, cu lamelele ei absurde și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de scârboșenia celor ce "fac turcește", de parcă s-au isprăvit muierile de pe fața pământului! Ele... pe ele cine le mai strânge în brațe? Dar orice dezmăț, are și dezvăț, râde el. I-am aflat leacul: câte un ardei iute, mușcat, înfipt adânc, dimineața, la prânz și seara, în spurcăciune. Să se sature! Văleu!!... Nu-i mai trebuie "turcească" câte zile o avea! Vezi bine, sunt crud! Trebuie să fiu! Crud și nemilos! Când o învăța omul, singur, să păstreze omenia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a Mântuitorului Iisus Hristos Lângă acest altar al catolicilor mai este o icoana. Se numește „Maica Durerii”. Chipul ei este făcut din ghips. Este atat de reușit încât crezi cu adevărat că-i real, nu statueta. Este cu o sabie înfipta în inimă. Atât de îndurerata și are o expresie a chipului deosebit de gingașa și de frumoasă. Îți vin lacrimi în ochi și dureri în suflet de la o asemenea priveliște. Toți îngenunchem în fața altarului și a Maicii Domnului. Ne rugăm tainic
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Sunt din aur toate. Este acolo și un altar unde se săvârșește Sfântă Liturghie. Iar dedesubtul altarului este o rozeta din aur, de mărimea unei galeți nu prea mari, unde poți pune mâna să atingi locul pe care a fost înfipta Crucea Domnului. Stâncă este albă și se vede cum a crăpat în timpul Răstignirii Fiului lui Dumnezeu. Porțiunea această de stâncă este acum frumos înrămata în sticlă. Pentru protejarea ei au înrămat-o, deoarece fiecare pelerin caută să ia câte o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ca să ne putem mântui cu toții! Apoi ne oprim la Icoana Maica Durerii. Nu vă pot descrie în cuvinte așa cum e. Este un chip al Sfintei Fecioare că o statuie cum fac catolicii. Este atat de frumos, de gingaș, cu sabia înfipta în inima. E foarte impresionant și trist ce vezi. Apoi ne oprim la altarul ortodox, că e alăturat de cel catolic. Vezi pe Domnul pe Cruce și Sfântă Maica lângă El iar de cealaltă parte este Sf. Ioan Evanghelistul. Este
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar, purtam uniformă, și am surprins în ochii mamei Ileana
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
urmă reprezentări; este mai directă decât acestea, care includ elementele substitutive asigurate de elementul de tracțiune animală. Această circumstanță conferă actului împerecherii caracterul unui efort fizic extrem și insuportabil, foarte sălbatec și excesiv, care este ilustrat din nou de "furca înfiptă în pământ" (1998: 295-296). Ultima fază a "dezvoltării argumentative ce constituie mitul", agresiunea sexuală a femeii, este astfel rezumată: A treia fază: Ca și în cazul mantidei, femela devorează masculul după împerechere... Recunosc, cu deplină claritate, faptul că personajul masculin
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a antrenorului va continua să spargă tăcerea antrenamentelor. Probabil că, atunci cînd se va răsti la alți jucători, lui i se va adresa mieros, să-l menajeze. În clipa aceea, inima lui Marius va sîngera după al o mielea pumnal înfipt, pentru că își va aminti a mia oară de clipa blestemată. Contează extrem de puțin acum dacă fotbalistul Șuleap va mai apărea pe stadioane. Omul Marius Șuleap e obligat să supraviețuiască și să trăiască normal. El are nevoie de ajutor, iar cel
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
compuse Însemnarea călătoriei sale în Occident (Austria, Italia imperială, Bavaria, Elveția) este reținerea fenomenelor de civilizație. Atenția lui merge către lanuri și gospodăria sătească, spre instituțiile publice, școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă "mehanica", sau în spitalul de nebuni. Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
7> Scrie 3 proverbe folosind stiluri și mărimi diferite. Fiecare proverb să fie încadrat într-un TextBox. Foloseste-ma, la nevoie ! Îți amintești ce fac eu ? a) La vecină să furnică O furnică mică, mica, Alergând, cu lacrimi pică Dar înfipta va să zică, Și se roaga să-l ajute Degeaba plângi acum, copile, Cu hrana să-l împrumuți. b) Poezia „O furnică” este scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
înfipta va să zică, Și se roaga să-l ajute Degeaba plângi acum, copile, Cu hrana să-l împrumuți. b) Poezia „O furnică” este scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta, grăbita. Făptura aceea este supărătoare. a)Textul de mai jos conține câteva greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat ! răspunse mosul -e cerbul meu, eu l-am săgetat ! strigă negura-voda -se prea poate, dar eu
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]