1,086 matches
-
de Finanțe (1923, 1928-1929). Hobbes, Thomas - 1588-1679. Filosof englez. Hobson, John A. - 1858-1940. Economist englez. Hull, Cordell - 1871-1955. Secretar de stat al SUA (1933-1944). Imperiul Macedonean - A atins apogeul în timpul lui Alexandru cel Mare, în secolul al III-lea î.Hr.; înfrânt, împărțit și anexat de Roma în secolele al II-lea și I î.Hr. Institutul Internațional pentru Agricultură - Fondat în 1905, cu obiectivul de a culege și a răspândi cunoștințe privind agricultura. James, William - 1842-1910. Filosof și psiholog american. Jay, John
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în casa lor, troienii, sunt pradă neliniștii și spaimei și bântuiți de viziunea dezastrului care-i pândește, a măcelului și a spulberării și a batjocurii și a robiei neîndurătoare. În jurul Troiei, epopeea arată, în răsfrângerea tuturor oglinzilor ei, chipul cetăților înfrânte, pustiite și incendiate. Și apoi moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
aleargă după mama ei și i se agață de poale, împiedicând-o din mers și, cu ochii în lacrimi, se cere în brațe (este Patrocles pe care îl vede, înduioșat, venind către el și vărsând amare lacrimi de mila aheilor înfrânți). Toate acestea vădesc două lucruri: o arie de experiență omenească pe care altfel nu i-am bănuit-o și, pe de altă parte, o capacitate emotivă și o gingășie neașteptate la omul acesta violent și de atâtea ori atât de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți. Își știe valoarea și măreția și le spune cu mare glas, adesea. Fiind însă tocmai ce știa că este, niciodată, când își afirmă 115 excelența, vorbele lui nu sună a fanfaronadă, nici măcar atunci când, vorbind despre sine, își spune - ca despre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fapte bune și un suflet purificat 262 Suferința și creșterea spirituală prin căință intensă și mărturisire (spovedanie) sinceră. Căci Dumnezeu nu poate să‑l salveze pe om și să‑l mântuiască fără consimțământul și participarea acestuia. Durerea bolnavului cu inima Înfrântă și smerită Îl face pe acesta să ajungă la dumnezeiasca milostivire și să se arunce la picioarele Celui Răstignit. Rugăciunea lui atrage privirea miloasă și compătimitoare a lui Dumnezeu, și‑L cheamă pe Fiul Său să Se Întrupeze În el
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
decât în 1866, odată cu începerea domniei lui Carol I, și doar prin acordul celor două puteri principale ale Europei continentale de atunci - Franța și Germania (Durandin, 1994, p. 56) - și în condițiile reținerilor față de proiect ale Marii Britanii și Rusiei (puterea înfrântă în războiul Crimeii și, deci, mai puțin influentă), rețineri care nu vor fi depășite decât mai târziu și confirmate prin căsătoria moștenitorului Coroanei române cu o prințesă din casa regală a Marii Britanii, regina Maria. Această integrare instituțională a României, prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istoriei acelei societăți. În ideologia cotidiană, care are în spate memoria colectivă a răscoalelor, războaielor și mișcărilor sociale violente, revoluțiile, care sunt momente de cotitură în istorie, ar trebui să fie însoțite de eliminarea cvasi-fizică a elitelor conducătoare ale societății înfrânte. Ideologia cotidiană este mult mai tentată să considere Revoluția franceză (și mai ales perioada cunoscută sub numele de „teroarea iacobină”) drept modelul ideal al unei revoluții. Ceea ce notează corect ideologia cotidiană este faptul că revoluțiile desființează elite: în schimb, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
României. Ministerul Turismului l-a inclus pe lista sa de proiecte și l-a pus în discuția marilor firme internaționale de turism, care l-au respins, ceea ce a anulat șansele unei finanțări internaționale. Întreprinzătorii români nu s-au considerat însă înfrânți și au încercat să obțină o finanțare din fonduri românești. Cum costurile era foarte mari, iar perioada creditelor bancare pentru „miliardarii de carton” trecuse, inițiatorii s-au adresat pieței de capital. Au obținut, din nou, sprijinul guvernamental măcar ca imagine
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei; trimisese așadar În sfântul oraș al Damascului (Bab-ul-Kaba sau intrarea În Sanctuarul din Mecca) trupe formate În marea lor majoritate din creștini (maroniți din Liban) și druși, sub comanda emirului Beshir; locuitorii orașului au fost În cele din urmă Înfrânți. Dar sultanul trimise imediat cinci pași la Acra cu sarcina de a-i aduce capul lui Abdulah Pașa, al emirului Beshir și al guvernatorului din Tripoli, sus-menționatul Barber, acuzat că ar fi participat la război, trimițându-și propriile trupe În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
executivului de la București față de mișcarea protestatară din fosta capitală a Moldovei nu era decât o încercare de a obține susținerea populației pentru îndepărtarea "domnului Unirii", motiv pentru care cerea, pe un ton imperativ, o anchetă asupra modului în care fusese înfrântă ceea ce el considera că era o răscoala 663. Kretzulescu își atingea cumva obiectivul prin intervenția sa publică pentru că nu peste multă vreme lideri ai conservatorilor moderați precum Nicolae Blarenberg, I.A. Cantacuzino, P.P. Carp, Al. Lahovary, regrupați în jurul periodicului intitulat
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Zamfirescu, 237), „De un singur lucru vă rog să nu vă îndoiți, că nu mă joc cu vorbele.” (O. Paler, Viața, 82) • de agent: Treptat a fost părăsit de toți, de prieteni și de dușmani deopotrivă; pentru ei, era un înfrânt. • circumstanțial: „Am înțeles de mult că omul se află exact în locul unde se află suferință și fericire, adică între plante și zei.” (O. Paler, Galilei, 96), „A doua zi, sâmbătă, plecau la răsăritul soarelui, învăliți în cojoace...” (M. Sadoveanu, X
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată universului din noi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ușă o dată și se întoarce odată numai Noi ne gândim la cheie, fiecare în temnița lui Gândindu-ne la cheie, fiecare își întemeiază o temniță doar la căderea nopții, murmure de aer mai reînvie timp de o clipă un Coriolan înfrânt 1279. Raționamentul inductiv este bazat pe o înlănțuire logică care, plecând de la efecte, ajunge la cauzele ce au produs acele efecte. Acesta este tipul de raționament care este aplicat în diferitele forme de analiză, sinteza fiind mai potrivită pentru deducție
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Iisus. Pilat șovăie În fața presiunilor exercitate asupra lui și mai Încearcă Încă o dată să-l achite pe Iisus. Atunci mulțimea, apelând la amenințări, strigă: „Dacă dai drumul acestuia nu ești prieten cu Cezarul” (Ioan, 19, 12Ă. Voința lui Pilat este Înfrântă: cedează În fața presiunilor și ordonă ca Iisus să fie răstignit. El știe că este nevinovat și, condamnându-l la moarte, Își asumă responsabilitatea morală a condamnării unui nevinovat. Hotărârea lui Pilat a fost luată sub presiunea mulțimii. Pentru a deturna
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îmi pot găsi totuși un refugiu interior. Eu mă pot pune la adăpost de o cetate ostilă printr-un act de refugiu sau de exil interior. Accept realitatea absurdă, dar numai În plan formal. Mă supun, dar nu mă las Înfrânt. Accept starea de fapt, pentru că știu, sper, nutresc convingerea că „va trece și asta așa cum trec toate”. Totul este un „accident al istoriei”, după care „lucrurile vor reintra În normal”. Dar, pentru asta, Îți trebuie o mare tărie de caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modelul de personalitate fermă, deplin construită și pregătită pentru viață, capabilă de a se adapta și de a suporta orice situație, de a Învinge toate obstacolele, de a rezolva toate situațiile. De a nu ceda. De a nu se lăsa Înfrânt, doborât. De a se ridica deasupra soartei. De a fi propriul său stăpân. Acest model uman exemplar din punct de vedere moral și sufletesc ne este descris de către Horațiu (Ode, IIIĂ: Justum et tenacem propositi virum Non civium ardor prava
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiu al Geei și al lui Poseidon. Se spune că trăia undeva În teritoriile unde se află Libia de astăzi, că provoca la luptă pe toți cei care treceau pe acolo și, odată Învinși, le tăia capetele. Din craniile celor Înfrînți, ar fi ridicat un palat În cinstea tatălui său. În cele din urmă Însă, a fost Învins și ucis de Hercule care-i aflase secretul: În momentul În care era ridicat În aer, pierzînd contactul cu pămîntul, Își pierdea puterile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aflându-se un croitor, un avocat, un actor și un grup de tineri. Titlul cărții sugerează confruntarea cu lipsa de idealuri, cu meschinăria locuitorilor din Valea Lungă, unde Șerban Ghika își avea catedra. Totodată, Așezarea spune ceva și despre condiția de înfrânt a personajului. Perspectiva adusă de scrisorile din Epilog asupra relațiilor cu lumea condusă de cei cu care Ghika intră în conflict vrea să exprime raportul autorului cu societatea vremii, guvernată de ideologia comunistă. Romanul, respins de mai multe ori de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
scrisesem eu referitor la criza Bisericii, și anume că nu era câtuși de puțin vorba despre un atac. Era aproape un act de solidaritate - desigur, extrem de anormală și de prematură -, datorat faptului că, în sfârșit, Biserica îmi părea ca și înfrântă: așadar, în sfârșit, era liberă de ea însăși, adică de putere. Într-un articol din Stampa (29 septembrie 1974), Mario Soldati 1 vorbește despre faptul că un iezuit „a râs” la întrebarea dacă are automobil: în acest „râs”, Soldati vede
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
barierei de netrecut care o reprezenta diferența dintre dialecte. În lucrarea The Book Of The Boudoir, Lady Morgan, citând memoriile doamnei de Sevigne, povestește cum, în timpul înnăbușirii uneia dintre revoltele care izbucneau din cauza incapacității de plată a țăranilor, aceștia, o dată înfrânți, au început să strige,,Mea culpa!, mea culpa!“ Doamna de Sevigne a constatat atunci ironic că era singurul cuvânt în limba franceză pe care îl știau țăranii. Datorită acestor probleme, sarcina regelui nu era deloc ușoară. Pentru a-și asigura
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
și prin practicarea sa în mediul monastic. Precum iconoclasmul, curentul isihast a rămas în istoria imperiului și a lumii ortodoxe atât ca rezultatul unei crize teologice de anvergură, cât și al unei crize a puterii înseși. Instituția basileică a ieșit înfrântă în ambele momente istorice. Dacă însă, în prima confruntare, papalitatea s-a situat alături de partida monahală învingătoare, a doua oară intențiile și teologiile lor au intrat într-o luptă dogmatică fără precedent, chiar dacă unele interpretări au redus-o la o
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
începutul secolului IV), Roma. Fig. 13.b. Baza Columnei lui Traian (113 d.Ch.). Apolodor din Damasc. Forumul lui Traian, Roma. Fig. 14. Alegoria Victoriei care enumeră faptele de glorie ale lui Traian, în fața unui tropaion (monument construit din armele dușmanilor înfrânți). Columna lui Traian (113 d.Ch.). Forumul lui Traian, Roma. Fig. 15. Sinuciderea lui Decebal (106 d.Ch.). Columna lui Traian (113 d.Ch.). Forumul lui Traian, Roma. Fig. 16.a. Homilia Sf. Ioan Chrisostomos. Demnitari (detaliu). Biblioteca Națională a Franței, Paris. Fig
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
voia ca firul de iarbă să fie scos cu tot cu rădăcină și nu secționat cu dinții. C. I.: Dar important nu era firul de iarbă, ci supunerea și umilirea deținutului. S. Ț.: Exact, supunerea voia s-o obțină! Omului îi trebuia înfrântă voința, personalitatea, demnitatea, trebuia distrus. C. I.: Pus cu fruntea în țărână, chiar cu gura! S. Ț.: Desigur! Tractoristul a oprit tractorul și a venit la sergent să-i comunice că copilul lui a murit. S-a jucat pe stradă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
octombrie 1923, care însă eșuează -, Stalin* îi opune concepția sa despre „construirea socialismului într-o singură țară”. Mai abil în manevre de culise și mai puțin arogant în comportament, acesta din urmă va avea câștig de cauză începând din 1924. înfrânt, Troțki este exclus din Politbiuro, apoi din Comitetul Central și, în cele din urmă, din PCUS, în 1927, și trimis în exil în Kazahstan. Expulzat din URSS* în 1929, începe o peregrinare care îl poartă din Norvegia în Franța, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vor conduce la războiul civil și la exil. În prezent o știm, acestea țin de o primă fază a Realpolitik-ului stalinist față de britanici, în timp ce a doua fază (războiul civil fără sprijin sovietic acordat combatanților, apoi un sprijin răsunător acordat combatanților înfrînți și împrăștiați), este urmarea strategiei anti-Tito34. Franța, Italia, Grecia: trei cazuri diferite, cărora partidele le determină în mică măsură destinul. Toate cele trei partide ating atunci apogeul lor, aureolate de victoriile Armatei Roșii, respectate pentru martiriul lor, puternice prin fronturile
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]