1,776 matches
-
Caută plăcerea, nu suportă amânarea, este distructiv, lipsit de conștiință, principalul său mecanism de apărare fiind negarea. Copilul adaptat își reprimă manifestarea dorințelor și gândurilor impulsive sau ostile pe care le nutrește și care l-ar aduce în situația de înfruntare a autorității Părintești. Se comportă adecvat exigențelor sociale pentru a se integra și a fi acceptat (varianta pozitivă, Copilul model), este excesiv de dependent, se teme de reacțiile celorlalți și se autodevalorizează (o variantă negativă, Copilul supus), este agresiv, disruptiv, contestă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unui examen de admitere cuprinzând două probe, pe de o parte semnificative pentru profilul facultății și, pe de altă parte, implicând solicitări crescute. În aceste condiții, selecția lor s-a făcut după criterii academice și însăși pregătirea examenelor și apoi înfruntarea lor au contribuit la dezvoltarea unor atitudini favorabile adaptării la învățarea universitară. Așa cum se constată, ei afirmă responsabilitate față de pregătire, planificare și buna gestionare a timpului și conștientizează mai bine corespondența dintre profilul facultății și propriile capacități și aptitudini. Studenții
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
măsori raporturile de forță, cum să pui la punct o strategie, o tactică menită săți asigure reușita, cum să gestionezi informațiile, cum să utilizezi tăcerea, să treci ceva sub tăcere, să subliniezi evidența, să te prefaci, precum și tot ceea ce presupune înfruntări care vor decide cine este învingătorul și cine învinsul... Istoria e îngăduitoare cu câștigătorii și fără milă față de cei care pierd. Să lărgim puțin cadrul discuției: istoriografia filosofiei nu se sustrage regulii genului. Filosofia, puțin arogantă, adesea sigură pe ea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în opera sa, pentru a demonstra mizeria omului fără epicurism... Acestei imagini el i-o adaugă pe aceea a războiului și a câmpurilor lui de luptă. Nu pentru a se bucura de morții în bătălie sau de brutalitatea sălbatică a înfruntărilor, ci pentru a valoriza metafora: să fii cruțat de negativitate, iată una dintre sursele majore ale pozitivității. Să vezi oroarea, dar să fii scutit de ea - ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cuvântului, unele găști de cartier au ales să Înlocuiască Cu toate că și violența domestică ca și violența ritualică sunt, În bună măsură, produse ale frustrărilor datorate excesului de „Înregimentare”de care se face vinovată construcția socială urbană. Peripatethice confruntarea fizică cu Înfruntarea verbală, transferând violența fizică În planul violenței verbale; cultura rapp-ului este un exemplu. O soluție de a stăpâni agresivitatea și a o canaliza pozitiv, este de a substitui violenței cuvântul, așa cum o demonstrează „curele psihanalitice”: „Dialogul pare prin el Însuși
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
care variază de la ură la admirație, de la dispreț la indiferență. Deoarece reputația poate atenua mult duritatea vieții din închisoare, s-au dezvoltat de-a lungul timpului reguli de creștere a prestigiului. Deși multe din ele au la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de sine, redobândirea identității propriului său Eu. Este un act de restituire, prin anularea vinovăției tragice. Prin suferință, „persoana tragică”, de fapt, se opune. Suferința nu are un caracter pasiv. Ea este strigătul unei opoziții, al unui protest. Tragicul este Înfruntare și revoltă. El Înseamnă a-ți Înfrunta destinul, a Încerca să-l schimbi, a-i impune acestuia (considerat anterior ca fixat În afara voinței taleă propriile tale idealuri, a-l manevra după propria ta voință. Acesta este miezul păcatului: Împotrivirea omului
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plan psiho-moral, forme accentuate sau mai puțin manifestate. Conservarea se poate prezenta ca o atenție scrupuloasă, permanentă, orientată către sine, sau, dimpotrivă, poate lua aspecte bizare, cu caracter negativ, manifestate În forme mascate (jocul cu moartea, toxicomaniile, căutarea riscului și Înfruntarea pericolelor prin acte de bravură etcă. Grija este o atitudine față de sine care a fost speculată de filosofia existențialistă. Ea este o stare de neliniște interioară, care se poate manifesta uneori sub formă de crize de angoasă. În aceste momente
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nici cu mijloace moral-religioase, nici cu metode terapeutice medicale. Este adevărat faptul că atât morala, cât și medicina se Întâlnesc În acest domeniu, fiecare dintre ele propunând soluții terapeutice proprii. Morala mă Întărește și mă pregătește spiritual pentru așteptarea și Înfruntarea morții iar medicina Îmi oferă remedii terapeutice care Îmi protejează trupul afectat de boală, pentru a rezista, pentru a-și recăpăta sănătatea și, prin aceasta, să evite moartea. În sensul acesta, Seneca spune că „la orice boală sunt trei neajunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aventură a spiritului, afirmându-se prin ridicare și neagându-se prin cădere. Afirmarea și negarea de sine sunt două ipostaze inseparabile, ca părți ale unei manifestări prin care persoana se deschide, depășindu-se pe sine. Direcțiile sunt Însă diferite. Afirmarea presupune Înfruntarea, victoria asupra destinului. Este actul eroic. Negarea presupune suferința, Înfrângerea persoanei În fața destinului. Este un act care sfârșește tragic. Eroul este simbolul forței luminoase, vitale, care Învinge. Persoana tragică este simbolul forțelor tenebroase ale morții care anulează pe cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei conduceri eficiente sunt împărțite de el în patru categorii: 1) cele care provin din natura umană; 2) cele care provin din raportarea conducătorilor la idei și valori; 3) cele care reies din tratarea problemelor; 4) cele care apar din înfruntarea realităților vieții de organizație. Din chiar această clasificare observăm că unele sunt predominant psihologic individuale, în timp ce altele sunt predominant psihosociale sau organizaționale. În prima categorie sunt incluse slăbiciuni ca: incapacitatea conducătorului de a accepta critica; considerarea acțiunilor celorlalți membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau pe ceilalți elevi, dar, care sunt comportamente deviante neutre. Delincvența juvenilă este un concept juridic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat, delictele sexuale, omucidere, la înfruntarea părinților, furturi, fuga de acasă. Conduitele de delincvență juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a putea obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (absenteism, abandon școlar) și comportamentul de grup sau de bandă (Neamțu
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nu uitați vinul de Condado este descrierea și analiza visului unui deținut care își imaginează lumea din afară, iar b Mare, B mic prezintă războiul prin prismă onirică, intervenind aici și elementul ludic, desfășurat ca o serie de obsesii ale înfruntării. Hanimore, povestirea ce dă titlul volumului, aduce în prim-plan iubirea inefabilă, asociată în mod simbolic purității munților. Personajul central, Hanimore (Else), este o donna angelicata înconjurată de curteni. Atingerea mâinilor ei are o senzualitate extremă, căldura lor sugerând plenitudinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
20; Ștefănescu, Preludiu, 182-190; Ungureanu, Proză, 157-165; Georgescu, Volume, 32-37; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 160-227; Regman, Explorări, 20-28, 192-200; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 154-184; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 154-175; Ion Vitner, Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Alexandru Ivasiuc interpretat de..., îngr. și pref. Constantin Preda, București, 1980; Steinhardt, Incertitudini, 144-149; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 108-116; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 220-225; Gorcea, Structură, 179-181; Manolescu, Arca, II, 220-254; Livescu, Scene, 171-176; Lăzărescu, Romanul, 249-267
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
pus cu lumea/ pasul saltă/ preamărind Gloria// întotdeauna ploaia spală eșafodul”. Adept al unei lirici în care termenii programatici se referă la realități cotidiene și plate, S. folosește uneori antilirismul ca armă împotriva căderii în deznădejde. Spiritualizarea se împlinește prin înfruntarea dintre iminența dispariției și năzuințele trupului (Ars moriendi). De aici rezultă un acut simț al tragismului condiției umane, care s-ar afla mereu în preajma „intrării în apocalipsă”. Consolarea vine din partea transmutațiilor eterne ale ființei și nu dinspre divinitate, percepută ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
spor de substanță printr-un umor apăsat de plictis simulat și stoicism („am auzit că în lume sunt oameni/ care nu știu să monteze mașini”). Versul îmbracă uneori haină paremiologică, pentru a se pune în lumină caracterul totuși ceremonios al înfruntărilor lăuntrice. Ca eseist, S. scrie de preferință despre scriitorii pe care îi prețuiește: Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Mihai Ursachi, Laurențiu Ulici, Geo Dumitrescu, Petre Țuțea. Concomitent, alcătuiește ediții din scrierile politice ale lui Eminescu și din textele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
anunța: — Gata. Suntem în Marea Roșie. O să fim mai puțin zgâlțâiți... Sau mai curând era vorba despre o ușoară agasare, pricinuită de nevoia de a-și întrerupe povestirea, pentru a anunța știrea. Și-o reluă, dar pentru a conchide imediat: — Din cauza înfruntărilor noastre la șah, Ethel m-a poreclit Șahmatov sau, pe scurt, Șah. Înțelegea limba rusă. Mai sunt doar două-trei persoane care cunosc porecla asta... Noapte bună! În anii care au urmat, a mai vorbit uneori despre soții Rosenberg. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Ca și cum o oribilă traducere dereglată s-ar fi instalat între aceste două continente. Și totuși, în Africa am avut iarăși impresia, într-o zi, că-ți ascund ceea ce descopeream tot mai limpede: sfârșitul. Au sosit la două luni de la încetarea înfruntărilor, pentru a prelua rețeaua după plecarea noastră. Tinerețea lor ne-a frapat, ca o amintire despre noi înșine, cu mulți ani mai înainte, de pe vremea primei noastre întâlniri la Berlin. Ceea ce ne-a înduioșat de asemenea a fost faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
exprimare, arta naivilor își delimitează un statut estetic, psihologic și sociologic, aparte. Indiferent dacă terenul abordat ține de pictură sau de sculptură, lupta cu materialul și cu tehnica, de multe ori istovitoare pentru artistul profesionist, pare aici mai degrabă o înfruntare pașnică, o întrecere de esență ludică între fantezie și expresie. Aici legile perspectivei geometrice și cromatice, scările de proporții, desăvârșirea modelului, justețea optică a acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
trebui să-mi ia, definitiv posibilitatea de a tăia, scrijeli, ciopli, modela lemnul. Omul nu poate dăinui fără a visa. Eu nu pot visa decât cu lemnul lângă mine. Lemnul îmi dă speranță, putere, dorința de viață, de luptă, de înfruntare a realităților. Doar atunci când creez mă simt eu însumi, util celor din jurul meu, care înțeleg că viața înseamnă și altceva decât goana după supraviețuire.” Născut la 4 februarie 1957, în localitatea Comănești, județul Suceava. Studii: Facultatea de Educație Fizică, Universitatea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
periculoase și dure tentații, încercările unui scriitor latino-american și, în consecință, îndoielile și răspunsurile unei ființe de două ori încercate. Pentru că, dacă în orice alt colț de lume, destinul artistului e dur, aici este de două ori mai dură această înfruntare, pentru că "suferim și pentru că suntem latino-americani". Soarta culturii mici, ca expresie a unei "țări mici", este motiv de lamentație și chiar de iubire-ură pentru Cioran: "De câte ori hartă continentelor ni se deschide în față, ochii se ațintesc numai asupra țărilor atinse
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
poți distinge dacă cineva este omagiat pentru că este erou sau criminal?"104 se întreabă, amar, Sábato. Scriitori ai suferinței, preocupați deopotrivă de om, cu tot ce are el mai tragic, sufletul, văzut că o regiune sfâșietoare și ambigua, sediu al înfruntării necontenite dintre trup și puritate, dintre nocturn și lumina, câmp de luptă între furii și olimpicele zeități ale rațiunii, nu putem afla o ilustrare mai adevărată a misiunii scrisului lor, de catharsis propriu, dar și al celui de lângă ei, omul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
țările europene nu au fost urmate de sancțiuni de la Bruxelles tocmai datorită temerii unor represalii în domeniul energetic.7 În capitolul 5 am văzut deja politică aplicării sancțiunilor de către Moscova, motiv pentru care UE a căutat mereu calea negocierii decât înfruntarea Rusiei în astfel de probleme. Urmările acestui comportament au dus la o pierdere parțială a credibilității UE ca actor internațional. Din acest motiv, în momentul în care s-a declanșat prima criza ucraineană, în ianuarie 2006, principalele temeri ale unei
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mai vechi poetici, alături de discuții pe marginea fiecărui gen. Ea a impus creația dramatică oferind sensuri noi tragicului, legându-l de condiția umană, chiar dacă a reînviat miturile tradiționale, transformând parte din personaje în eroi cu multiple valențe, aflați în aprigă înfruntare când a destinului, când a voinței zeilor și totuși conștientizându-și statutul de modești locuitori ai "polisului". Cu toate acestea, selecția noastră nu s-a oprit asupra unor nume de rezonanță ale acestei perioade. Dintr-un motiv cât se poate
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
instrument de opoziție față de regimul comunist (cel ce își pusese amprenta hiper-realistă asupra romanului, aducând în prim-plan perechea formată din eroul și eroina muncitori/ țărani care construiesc braț la braț colectivizarea și mai apoi statul socialist multilateral dezvoltat), de înfruntare prin scris și, implicit, o supapă de libertate. O intuiție subtilă îi aparține Magdei Cârneci, care vedea în fenomen, așa cum a ajuns el în România, un semn premonitoriu al schimbării regimului: Interesul pentru postmodernism în micile state din Europa de Est ar
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]