4,482 matches
-
D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundatii) Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună" / "potențialul ecologic bun") Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună" / "potențial ecologic bun") I7 Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale care stabilesc că Fondul de garantare a asiguraților nu poate fi chemat în judecată pe calea dreptului comun, pentru a răspunde, în solidar, cu asigurătorul aflat în faliment, îngrădesc dreptul persoanelor cu handicap de a-și valorifica creanța direct de la acest fond. Apreciază, de asemenea, că reglementarea legală potrivit căreia plata de către Fondul de garantare a asiguraților a creanțelor certe, lichide și exigibile se face în limita
DECIZIA nr. 476 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294742]
-
acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției. Totodată, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, a reținut că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
predilecție în ceea ce privește existența sau inexistența unei incompatibilități între specificul funcției sale și faptele penale pretins săvârșite de acesta. Mai mult, deși orice act juridic prin care se creează o situație defavorabilă destinatarului său, mai ales când sunt îngrădite în mod semnificativ drepturile sale fundamentale (cum ar fi dreptul la muncă și dreptul de a obține un venit din profesie), trebuie să fie motivat, textul de lege criticat nu reclamă respectarea acestor condiții minimale, condiții de altfel recunoscute de
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
muncă din inițiativa angajatorului; mai departe, rezultatul acestui proces logico-juridic de apreciere poate fi supus verificării de legalitate și temeinicie a instanței de judecată. Se arată și că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură să încalce sau să îngrădească exercițiul dreptului la muncă, deoarece acest drept este departe de a fi un drept absolut, iar analiza sa nu se poate realiza făcând abstracție de libertatea economică și de prerogativa organizatorică pe care le are angajatorul, acestea bucurându-se la
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
substanța dreptului. ... 41. Prin Decizia nr. 146 din 14 martie 2017, precitată, analizându-se o critică similară celei formulate în cauza de față, în care autorii excepției au invocat faptul că pentru reclamanții care au domiciliul în altă localitate este îngrădit accesul la justiție prin stabilirea competenței speciale în favoarea Curții de Apel București, Curtea a constatat că este neîntemeiată, deoarece normele de procedură oferă garanții pentru exercitarea accesului la justiție prin instituirea, de exemplu, a posibilității depunerii cererii de chemare
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
termen de decădere de 30 de zile. Or, consideră că se încalcă art. 1 alin. (3)-(5), 16, 21 și 41 din Constituție, deoarece textul criticat trebuie să ofere în permanență posibilitatea angajatului de a se adresa justiției, fără a îngrădi acest drept. Arată că informarea trebuie să fie permanentă. Consideră că se încalcă și art. 20 din Constituție și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Sintagma „după caz“ instituie neclaritate, fiind încălcate textele constituționale anterior menționate. ... 7. În
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundații) Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/ "potențialul ecologic bun") Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundații în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună" / "potențial ecologic bun") 3 Mediu I7 Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
sancționare a unor contravenții prevăzute de Legea nr. 55/2020 și constituie obiectul dosarelor Curții nr. 2.545D/2021 și nr. 3.814D/2021. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că libertatea de circulație prevăzută de art. 25 din Constituție nu poate fi îngrădită decât în baza stării de urgență, instaurată potrivit procedurii reglementate în art. 93 din Constituție. Libertatea de circulație, ocrotită de acest text constituțional, dar și de art. 3 alin. (2) din Tratatul Uniunii Europene și art. 21 alin. (1) din
DECIZIA nr. 551 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299037]
-
alin. (1) instanța va hotărî cu privire la cuantumul despăgubirilor după ce va compara rezultatul expertizei cu oferta și pretențiile formulate. ... 10. Prin limitarea experților și a instanței de judecată de a ține seama doar de expertizele notarilor publici se îngrădește accesul la justiție, limitându-se dreptul persoanei de a primi o despăgubire dreaptă în cadrul unui proces echitabil. Art. 44 alin. (6) din Constituție este lipsit de eficiență și prin faptul că despăgubirea se stabilește inițial prin hotărâre a Guvernului
DECIZIA nr. 518 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299105]
-
Olimpice. SUGESTII METODOLOGICE Programa școlară pentru disciplina opțională "Viitorii olimpioni" reglementează activitatea profesorului, prin proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei elevilor și diversității contextelor educaționale de învățare. Programa școlară la clasa a IV-a este concepută astfel încât să nu îngrădească libertatea și creativitatea profesorului în proiectarea, planificarea și organizarea activităților didactice. Ținând cont de logica internă a disciplinei, cadrul didactic poate decide: ● modul în care va aborda elementele de conținut și succesiunea în care le va parcurge; ● tipurile de lecții
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
vinovăție instituite față de o întreagă categorie profesională, contrară dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție. Susțin, totodată, că, prin împiedicarea participării la concursul pentru numirea în funcții de conducere, sine die, fără să fi comis o faptă ilicită, se îngrădește dreptul la muncă, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituție, se interzice accesul la o funcție publică, se încalcă prezumția de nevinovăție, se aplică un tratament juridic vădit discriminatoriu în raport cu magistrații care anterior intrării în profesie au
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
adresează tuturor absolvenților licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, care, de fapt, se află în aceeași situație. Restrângerea posibilității absolvenților licențiați ai facultăților de medicină dentară și farmacie de a accede la rezidențiat are caracter discriminatoriu și îngrădește dreptul acestora de a se specializa și de a lucra în anumite domenii, întrucât nu există o alternativă privată pentru cursurile rezidențiatului. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul legalității, principiul securității juridice
DECIZIA nr. 692 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299624]
-
celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorității de lucru judecat. Așadar, autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social (Decizia nr. 323 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
de art. 1 alin. (5) din Constituție. La paragrafele 23 și următoarele din aceeași decizie, Curtea a statuat că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care aceasta își produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
absolut și că acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție. ... 23. Referitor la critica ce vizează încălcarea art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată, prin faptul că dispoziția de lege criticată îngrădește nelegal posibilitatea de recuperare a prejudiciului, Curtea Constituțională a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat reglementează tocmai posibilitatea de recuperare a pagubelor aduse angajatorului, necontravenind astfel principiului constituțional potrivit căruia proprietatea privată este garantată și ocrotită
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prin modalitatea de reglementare a textului criticat nu este îngrădit dreptul la muncă, existând în continuare posibilitatea de a opta între munca pentru care s-ar cere suspendarea și munca în postul care ar atrage incompatibilitatea, iar dispozițiile criticate se aplică tuturor destinatarilor săi. Se mai arată că există o
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
situații conflictuale care sunt de natură să necesite intervenția instanțelor judecătorești. Or, o astfel de atitudine procesuală ar conduce la încărcarea inutilă a rolului instanțelor și la trenarea clarificării situațiilor potențial litigioase. ... 15. Prin urmare, textul de lege criticat nu îngrădește accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, îi oferă persoanei interesate posibilitatea să își valorifice pe deplin acest drept garantat la nivel constituțional. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale în materie, considerentele și
DECIZIA nr. 619 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298911]
-
Zamfir, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile criticate încalcă, îngrădesc și chiar nimicesc în esența lui dreptul fundamental de acces efectiv la justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime unei însemnate părți din populația Românei (foști, actuali sau potențiali justițiabili, care sunt sub pragul sărăciei), întrucât permit ca scutirea de
DECIZIA nr. 592 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298150]
-
ale unor infracțiuni și că toți cetățenii aflați în ipotezele normelor criticate au aceleași drepturi și obligații. Se arată, totodată, că instituirea unor cerințe de acordare a unor compensații financiare potrivit unor proceduri clar reglementate de actul normativ criticat nu îngrădește accesul liber la justiție și că orice persoană aflată în situația prevăzută de lege, victimă a unei infracțiuni de violență, se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Se mai susține că dreptul la
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298136]
-
spitalizare continuă, pentru anul 2025, este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. (2) Numărul de paturi prevăzut la alin. (1) se referă la numărul de paturi pentru care se asigură finanțarea din fonduri publice, fără a îngrădi posibilitatea funcționării structurilor spitalicești cu un număr mai mare de paturi, finanțate din alte surse. Articolul 2 (1) În numărul de paturi pe județe și pentru municipiul București se includ paturile din unitățile sanitare publice cu paturi din rețeaua Ministerului
ORDIN nr. 1.554 din 20 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298235]
-
contencios administrativ a Curții de Apel București de a se pronunța cu privire la acțiunile în anularea ordinelor și deciziilor emise de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei în exercitarea atribuțiilor sale, prin prisma faptului că ar fi îngrădit accesul la justiție pentru reclamantul care are domiciliul în altă localitate decât municipiul București, Curtea a constatat că această critică este neîntemeiată, deoarece normele de procedură oferă garanții pentru exercitarea accesului la justiție prin instituirea, de exemplu, a posibilității depunerii
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. ... 52. Din argumentele reținute în deciziile citate se desprinde ideea că este îndreptățită stabilirea unui moment diferit de la care începe să curgă termenul pentru introducerea
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
a taxei judiciare de timbru în alt cont este asimilată unei neplăți, impunându-se clarificarea normei sub acest aspect. Astfel, petentul care a făcut dovada plății taxei chiar și în alt cont este penalizat prin anularea cererii și i se îngrădește dreptul de acces la justiție. De asemenea, autorul arată că dispozițiile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă prevăd că cererea de chemare în judecată va fi anulată, fără însă a se face distincție cu privire
DECIZIA nr. 446 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299343]