695 matches
-
din satul Curița, comuna Cașin în anul 1941. "Monumentul Eroilor Sovietici" - căzuți în luptele cu armata germană în august 1944, s-a constituit un cimitir în anul 1949, parcul mic din centrul localității Onești. În cele 38 de morminte sunt înhumați 180 de ofițeri și ostați sovietici. În timpul construcției orașului, cimitirul a fost mutat lângă dealul Cuciur. "Monument al eroilor din Onești" - construit în anul 1925 este simplu, fără inscripții, pe toate laturile se găsesc ornamente florale. Este executat din piatră
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
ani, nivel de licență, și Hyperion (București), învățământ la distanță. "Parcela Eroilor din Primul Război Mondial". Parcela, situată în cimitirul comunal de pe strada Cimitirului, are o suprafață de 210 m² și a fost creată în anii Primului Război Mondial. În cadrul ei sunt înhumați 168 de militari de diferite naționalități - maghiari, germani, ruși, români, slovaci, italieni - decedați în spitale sau în prizonierat în anii primei conflagrații mondiale. Parcela, înconjurată de o bordură de piatră, are 62 de cruci din granit pe care sunt gravate
Gheorgheni () [Corola-website/Science/297010_a_298339]
-
francez Henri Philippe Pétain, au avut loc festivitățile de punere a pietrei de temelie a Cimitirului Eroilor din Slobozia. Finanțate de Societatea "Cultul Eroilor", aceste lucrări s-au încheiat în anul 1932, când a și fost inaugurat obiectivul. Aici sunt înhumați ofițeri și soldați români decedați în Primul Război Mondial, dar și combatanți de naționalitate franceza, algeriană, australiană, engleză, indiană, turcă și germană. Ulterior, în fața acestui edificiu s-a mai adăugat o zonă în care au fost înhumați eroi din Al
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
obiectivul. Aici sunt înhumați ofițeri și soldați români decedați în Primul Război Mondial, dar și combatanți de naționalitate franceza, algeriană, australiană, engleză, indiană, turcă și germană. Ulterior, în fața acestui edificiu s-a mai adăugat o zonă în care au fost înhumați eroi din Al Doilea Război Mondial și o alta în care se găsesc mormintele a 7 eroi ai Revoluției române din decembrie 1989. Tot în vechiul cimitir se regăsește, într-un sector separat, piatra funerară a medicului locotenent George Sculi
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Au luat cuvântul Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, Dimitrie Gusti, Petru Poni, arhiereul Vladimir Suhopan ș.a. Sicriul a fost așezat la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Cu ocazia înmormântării domnitorului, au fost aduse pentru a fi înhumate aici și osemintele Sultanei Cuza (mama fostului domnitor, care decedase la 20 mai 1865 și fusese înmormântata în curtea Bisericii Vovidenia din Galați). În acest cavou, a fost îngropat și Dimitrie Cuza (1864-1888), fiul domnitorului, care se sinucisese din dragoste
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
cuvântul "curte" cu sens de "gospodărie"). Anul primei atestări documentare: 1324, sub denumirea de "Kerék". Parcela eroilor români din cele două războaie mondiale este amplasată în curtea bisericii ortodoxe și a fost amenajată în anul 1944. În această parcelă sunt înhumați 15 eroi necunoscuți. Populația localității de-a lungul timpului (1850-1992)
Bogatu Român, Sibiu () [Corola-website/Science/300183_a_301512]
-
SMERȘ au descoperit cadavrul parțial incinerat al lui Hitler lângă Führerbunker și au efectuat o investigație pentru refacerea întregului film al sinuciderii dictatorului german (împreună cu soția, Eva Braun), și identificarea rămășițelor pământești. Potrivit unor relatări, rămășițele lui Hitler au fost înhumate în curtea cartierului general al SMERȘ din Magdeburg până în aprilie 1970, când au fost deshumate și împrăștiate. Comisariatul Poporului pentru Apărare
SMERȘ () [Corola-website/Science/300189_a_301518]
-
din anul 2002, populația localității Poienile de sub Munte număra 10.037 locuitori, iar structura pe etnii era următoarea: Armata germană a realizat în anul 1917, la 1 km vest de Poienile de sub Munte, un cimitir militar, în care au fost înhumați 90 de militari germani. Cimitirul a fost împrejmuit cu gard din lemn și sârmă. În teren, nu mai există însemnele de căpătâi. Dar, recent a fost ridicată o cruce. Lac glaciar de dimensiuni mici, este situat pe șeaua ce face
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
hotarul comunei, la 1,5 km de localitate, spre est. A fost amenajat în anii ’20 și are o suprafață de 2.400 mp. În acest cimitir sunt 72 de morminte individuale și o groapă comună în care au fost înhumați cca. 500 de eroi. Inițial însemnele de căpătai au fost din lemn, dar în anul 1960 acestea au fost înlocuite cu unele din beton.
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
represaliile aveau să vină din partea armatei nobiliare și a patriciatului săsesc de pe Olt (Alt) cu reședința la (Schenk) Cincsor. Parcela eroilor români și germani din cele două războaie mondiale este amplasată în cimitirul săsesc din localitate. În această parcela sunt înhumați 55 eroi germani din Primul Război Mondial și 6 eroi români din Al Doilea Război Mondial.
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.489 luterani, 807 ortodocși, 31 greco-catolici ș.a. "Parcela soldaților germani din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran și a fost amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumați 116 militari.
Șura Mare, Sibiu () [Corola-website/Science/301745_a_303074]
-
valoare muzeală. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
1733 Sorophaza, în 1750 Soroohaza. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 20 mp. În această groapă sunt înhumați 26 de militari români necunoscuți.
Șerbeni, Mureș () [Corola-website/Science/300596_a_301925]
-
din Al Doilea Război Mondial" este amplasat pe o amplă terasă din apropierea malului Mureșului. Acesta a fost amenajat în memoria militarilor români căzuți între 17 septembrie-5 octombrie 1944 pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu masiv, din beton în două
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
în stare avansată de degradare. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajat în 1945, restaurat în 1982 și are o suprafață de 520 mp. În acest cimitir sunt înhumați 36 de eroi români (12 necunoscuți și 24 cunoscuți). "Cimitirul Evreiesc" care conține morminte încă din secolul al XVIII-lea.
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
Bisericii Ortodoxe Romane, în posesia căreia se află și în prezent. Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial este amplasat în curtea bisericii. Are o suprafață de 144 mp. A fost amenajat în 1944. În cadrul acestuia sunt înhumați 25 de militari români. În Sălăjeni, există și un cimitir evreiesc, ce avea un număr de aproximativ 20 de morminte de piatră.
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
vreme mai trăiau în sat și doi frați evrei. "Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1944, este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe. Acesta are o suprafață de 200 mp. În acest cimitir sunt înhumați 22 de eroi, dintre care 9 cunoscuți și 13 necunoscuți, în morminte individuale. Reportaje
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Ditrău (reședința), Jolotca și Țengheler. "Cimitirul eroilor români și străini din cel De-al Doilea Război Mondial" este amplasat lângă cimitirul catolic vechi. A fost construit în anul 1944 și are o suprafață de 510 mp. În acest cimitir sunt înhumați 24 eroi români necunoscuți, un erou român cunoscut și 3 eroi străini. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ditrău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ditrău, Harghita () [Corola-website/Science/300477_a_301806]
-
spre nemulțumirea comisarului Vay Miklos care a calificat Gardă Clujului drept lasă în contextul în care imperialii au ocupat orașul fără a li se opune rezistență.. Trei dintre militarii români care au murit în al Doilea Război Mondial au fost înhumați, pe o suprafață de 6 mp, în centrul comunei Ardusat. Însemnele de căpătai au fost confecționate din beton, piatra și marmură. Unul dintre militarii care au murit la 21 octombrie 1944 nu a fost identificat. Vasile Igna (n. 1944), poet
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
Carol al II-lea, fapt care face din acest asasinat o crimă de stat, fenomenul acesta fiind strîns legat în România burgheză a vremii de o tradiție înrădăcinată de brutalitate politică instituțională.. Trupurile neînsuflețite au fost arse cu acid și înhumate în fortul Jilava. "„Suprimarea „Căpitanului” și arestarea principalilor fruntași ai mișcării au dus la dezorganizarea Legiunii și la propulsarea la rangul întâi a unui mediocru complotist, Horia Sima”" (Neagu Djuvara). Legiunea s-a scindat în două tabere inamice, „simiștii”, gruparea
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
în noaptea de Crăciun a anului 1949. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare, a murit la 11 iulie 1952. Asemenea și celorlalți episcopi morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul i-a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaște locul înhumării și pentru a se evita, mai târziu, pelerinajele la mormintele martirilor uciși în Sighet. Nu
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
a clădirii (posibil, reparație capitala) și a gardului împrejmuitor, înlocuit complet. Gropile comune ale eroilor români din cel De-al Doilea Război Mondial, realizate în anul 1944, sunt amplasate de-o parte și de alta a Monumentului Eroilor. Aici sunt înhumați 217 eroi, din care 200 necunoscuți și 17 cunoscuți.
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
secolul al XVI-lea unitariană, apoi (după 1600) reformată-calvină. "Groapa comună a eroilor români din cel De-al Doilea Război Mondial", construită în anul 1944, este amplasată în cadrul cimitirului din localitate și are o suprafață de 6 mp. Aici sunt înhumați 10 eroi dintre care 7 cunoscuți și 3 necunoscuți.
Comuna Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/299572_a_300901]
-
Patrimoniului Național din România în anul 2010. "Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1944, este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din centrul localității. Acesta are o suprafață de 500 mp. În acest cimitir sunt înhumați 54 de eroi, din care 3 cunoscuți și 54 necunoscuți, în morminte individuale și comune.
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
397, pe un pat de cenușă cum mureau oamenii sfinți; revendicat atât de cei din regiunea Poitou, cât si de cei din Touraine, corpul său este luat de aceștia din urmă și dus rapid pe fluviu până la Tours, unde este înhumat pe 11 noiembrie. O legendă pretinde că florile au înflorit în plină lună noiembrie, la trecerea corpului său pe fluviu între Candes și Tours. Acest fenomen uimitor va da naștere expresiei ˝Vara Sfântului Martin˝. Succesorul Sf. Martin este Brice, unul
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]