577 matches
-
Strousberg. O asemenea inculpare lovește în modul cel mai grav caracterul și demnitatea reprezentațiunii noastre naționale. Noi cerem dar, de la domnia voastră, să orân duiți o anchetă parlamentară care să cerceteze cu pătrundere dacă în adevăr vreunul din foștii deputați a înjosit până la așa grad caracterul de mandatar al țării. Căci înaintea unei bănuieli atât de grele, sau trebuiește dovedit că ea este neîntemeiată, sau dacă sunt culpabili, să fie supuși la toată asprimea legii. Să venim acum la răul cel mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inteligența țării și chiar a individului sunt restrânse într-un cerc de fier și puterea centrală tinde din ce în ce mai mult d a cugeta ș-a viețui singură pentru toți. O asemenea stare de lucruri prelungindu-se, va avea de efect a înjosi caracterele, a corupe conștiința umană, a înăbuși în țară orice independență, orice activitate, orice viață“ etc. („Programa“, TEL., an. V, nr. 954, 5 iunie 1875, pp. 2-3). Celelalte faze ale constituirii partidului liberal unitar în 1875 vor fi amintite de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scîrbit și indignat: „«Bocca di leone», cutia infamă în care mișeii strecurau denunțări mincinoase împotriva celor (pe) care voiau să-i piarză, șade și acum, căscată, ca să primească scrisorile anonime, ticăloșie la care, pînă astăzi (1913 - n.m.), nu s-a înjosit, afară de om, nici unul din dobitoacele, chiar cele necurate, pe care le-a avut Noe cu el în corabie pe vremea potopului”. Cînd zic că „Gura leului” de la „Orizont” (ca și celelalte) nu va rămîne goală, am în minte cantitatea de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în primul rând, îmi cer scuze pentru deranj, însă nu am altă cale să mă adresez lui Nicolae Ceaușescu decât prin Radio Europa Liberă, cel mai ascultat post de radio din România. Noi, românii, suntem atât de subjugați și de înjosiți de dictatura lui Ceaușescu, încât nu ne mai considerăm oameni, ci un fel de sclavi, de roboți conduși de cel mai mare dictator care a existat pe pământ românesc. Noi, românii, sub Ceaușescu, am ajuns cel mai sărac popor din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
una din victimele căruia Securitatea nu îi va lăsa multe zile de trăit. Auzisem de supliciile lui încă din anii cincizecișiceva, când fusese ținut în secția de exterminare din Jilava și urma să-i fie rezervat canonul de a fi înjosit de insultele unui deținut care, inițial, acceptase să facă jocul Administrației închisorii, dar nefăcându-l ulterior, a plătit cu moartea acest refuz. Dar dintre toate semnele pe care detenția le înscrisese în trupul său, cel mai elocvent era că-și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au manifestat deschis și agresiv disprețul sau ura față de evrei. Așa cum menționează Jean Ancel, aceste prime manifestări de umilire a evreilor au prefigurat ceea ce în scurt timp avea să devină un sistem național instituționalizat prin care populația evreiască a fost înjosită și supusă repre siunilor. „În această fază a regimului său, chiar și în ochii lui Ion Antonescu scoaterea evreilor la muncă obligatorie, fără deosebire de poziția socială și de ocupație, părea inumană; el a criticat aspru fenomenul în ultima ședință
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de temut subtip. Mereu îi atacă pe alții, îi intimidează, îi acuză, e abuziv și distructiv. Este stimulat de rezistența victimei pe care se străduiește să o facă să se supună. Pot fi brutali fizic sau agresivi verbal, dominând și înjosind victima. Comportamentul abuziv și violent îi apropie de TP sadicăă. Deseori e calculat și rece, își alege victima și îi caută slăbiciunile. Are o mare satisfacție în a vedea cum victima suferă, cum îi inspiră teroare și o intimidează. Vrea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schilodește, frecvent o artificializează ilar prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și limbajele, în spirit demitizant, el orientează scripticul, literaturizează oralitatea, înjosește sublimul, proiectează prozaicul în metafizic, reduce, când vrea, toate câte există, văzute și nevăzute, la un numitor comun, derizoriu. În ordinea conținutului, o caracteristică generală a prozei lui G. e aceea de a nu zugrăvi un mediu doar în sine
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
așa cum ar trebui, apărarea oaspetelui său în fața grosolăniei și violenței lui Eural care îl insultă în public (8.158-164)126*. Fără îndoială indigenii au vrut să-și bată joc de străin și să-l supună unei încercări care ar fi înjosit și descalificat discursul și persoana sa. Regele, care totuși ar fi mândru să-l aibă ca ginere, nu intervine poate din cauza unei slăbiciuni inerente (de unde concluzia că Arete împreună cu ceilalți comandă în casa, iar el face cum spun ei), și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
compară, de altfel cu a sa. În lumina artificială, în aerul învecinat, fetele care isprăvesc prin a se neglija, chiar cele mai îngrijite de altfel ... "și asta datorită oboselii" (350). Oboseala care are "forța unei suferințe", după Peter Handke 586, înjosește, degradează, transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face totul cenușiu și expresia stupidă: "Toată lumea era foarte obosită, unul dintre asistenți ațipise chiar în timp ce mânca, ceea ce îl distra mult pe celălalt care ar fi vrut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
totodată să căutați Fericirea și Frumosul, nu veți ajunge la ele fiindcă la cel din urmă nu se ajunge decât prin sacrficiu. Arta, ca și Dumnezeul evreilor se hrănește din holocaust. Hai, sfâșie-te, biciuiește-te, rostogolește-te prin cenușă, înjosește materia, scuipă peste trupul tău, smulge-ți inima! Vei fi singur, picioarele îți vor sângera, un dezgust infernal te va însoți în călătorie, nimic din ce pricinuiește bucuria celorlalți nu o va pricinui pe a ta [...] și te vei rostogoli
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și haimanelele, oamenii a căror muncă și inteli gență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea in te lectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că nau ce pierde, tot cei mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică, și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nu i-a Împiedicat pe sute, sau poate mii de români „să se despartă” de evrei: de-a lungul traseului de la Chestură la gară așteptau o mulțime de oameni, de ambele părți ale străzii, „lovind În evacuați, au bătut, au Înjosit și chiar i-au jefuit”: „Cum am ieșit din curte am fost Întâmpinați de un potop de strigăte și vociferări, huiduieli și amenințări de către o anumită lume, haidamaci, masați de-a lungul gării... Pe strada ce duce la vale spre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ei. Timp de câteva zile, ei au făcut față cu curaj și În mod onorabil unei campanii de teroare și Înfricoșare care a pus În pericol Însăși existența Comunității, rămânând fideli coreligionarilor lor care au fost Închiși, bătuți, uciși și Înjosiți pe străzile târgului chiar și după moartea lor. Autoritățile locale, În frunte cu primarul târgului, comisarul de poliție, gardieni, Învățători, funcționari de rând ai primăriei au declarat stare de asediu pentru evrei, au introdus o politică de teroare și Înfricoșare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și au Încercat să le dea apă evreilor debarcați din „trenul morții”. În afară de Freitag XE "Freitag" , care a primit permisiunea să vină la sinagogă, toți ceilalți au acționat contrar ordinelor, punându-și viața În pericol. Fruntașii populației evreiești au fost Înjosiți și bătuți; Freitag a fost bătut până și-a pierdut cunoștința. Tatăl rabinului Comunității, care locuia lângă sinagogă, a Încercat să le dea de băut evreilor dintr-o căldare plină cu apă pe care a adus-o: „Atunci sergentul Damian
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
străzi cu bărbații, și ei mai toți goi: „Bărbați și femei complet goi mergeau În convoi pentru a fi obiectul batjocurei tuturor golanilor și țiganilor. Așa au Înțeles autoritățile locale să-i ducă pe evrei În oraș pentru a-i Înjosi Încă o dată... și a fi scuipați și loviți de fiecare”30. Zilele de luni erau zile de târg la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" , așa Încât În orășel se aflau mulți țărani, care nici ei n-au rămas indiferenți: „Țăranii se
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
recomandarea are o bună doză de scepticism și precauție. Critica severă pe care Marin Preda o face jurnalului se bazează pe faptul că astfel de mărturisiri îl arată pe artist deprimat și decăzut, victimă a unor slăbiciuni deplorabile care îl înjosesc. De aceea e indignat de jurnalul lui Tolstoi, adăugând o explicație absolut necesară: "Să fim bine înțeleși: eu nu sunt indignat că Tolstoi a fost așa cum a fost, ci sunt indignat că există un document care îl arată pe Tolstoi
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoană condamnatului. Capitolul 2 CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complimentare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani; ... c) amendă de la
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (*republicat*)(**actualizat**) (actualizat până la data de 5 noiembrie 2002**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150787_a_152116]
-
un regim în altul. ... (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie să asigure respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor private de libertate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată. Articolul 33 Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt: ... a) regimul de maximă siguranță; ... b) regimul închis; ... c) regimul semideschis; ... d) regimul deschis. ... (2) Regimurile de
LEGE nr. 294 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159087_a_160416]
-
APLICĂ PERSOANEI FIZICE Articolul 57 Pedeapsa și scopul ei (1) Pedeapsa este o măsură de constrângere aplicată în scopul reeducării condamnatului și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. (2) Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. Articolul 58 Felurile pedepselor (1) Pedepsele care se aplică persoanei fizice sunt: pedepse principale, pedepse complementare și pedepse accesorii. ... (2) Pedepsele principale se împart în: pedepse principale pentru crime și pedepse principale pentru delicte. ... (3) Pedepsele principale pentru
CODUL PENAL*) din 28 iunie 2004 *)abrogat de LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159334_a_160663]
-
APLICĂ PERSOANEI FIZICE Articolul 57 Pedeapsa și scopul ei (1) Pedeapsa este o măsură de constrângere aplicată în scopul reeducării condamnatului și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. (2) Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. Articolul 58 Felurile pedepselor (1) Pedepsele care se aplică persoanei fizice sunt: pedepse principale, pedepse complementare și pedepse accesorii. ... (2) Pedepsele principale se împart în: pedepse principale pentru crime și pedepse principale pentru delicte. ... (3) Pedepsele principale pentru
LEGE nr. 301*) din 28 iunie 2004 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159333_a_160662]
-
Scopul pedepsei este prevenirea savirsirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoană condamnatului. Capitolul ÎI CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complementare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (*republicat*)(**actualizat**) (actualizat până la data de 11 august 2006**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179206_a_180535]
-
Scopul pedepsei este prevenirea savirsirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoană condamnatului. Capitolul ÎI CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complementare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 28 martie 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196264_a_197593]
-
Scopul pedepsei este prevenirea savirsirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoană condamnatului. Capitolul ÎI CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complementare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 12 februarie 2007*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185135_a_186464]
-
Scopul pedepsei este prevenirea savirsirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoană condamnatului. Capitolul ÎI CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complementare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 11 decembrie 2007*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193492_a_194821]