13,210 matches
-
se așeză la catedră și lepădă, cu un oftat, sacul plin de pachete. Rosti privea și nu-i venea să creadă cu ce idee trăsnită reușea "otrava asta" să-l surprindă din nou. Moșul îi chemă pe rând și le înmână darurile, nu înainte de a le cere câte o urare pentru toți colegii. Fetelor le dădură lacrimile. Luana își îngroșa glasul, se văita de dureri de spate și, în ciuda faptului că afară era uscat, se plângea de drumul greu, prin nămeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ceea ce trăise ea cu Rosti. O exaltare fără margini, pornită din suflet, o împreunare de inimi pe care nici o carte n-o putea descrie. Spre sfârșitul anului școlar, în nebunia stârnită de apropierea examenului de admitere la facultate, și-au înmânat unul altuia caiete personale în care, fiecare, a înscris un gând de rămas bun. Primul căruia Luana i-a dat caietul ei spre completare a fost Rosti. Băiatul i-a scris: "Sincer să fiu, nu prea știu ce să scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Prinsă într-o lucrare cu termen imediat de rezolvare, Luana îl repezi. Tânărul ieși jenat, lipsit de curajul de-a mai încerca alte demersuri. Fata se simți vinovată de bruschețea cu care-l tratase. Îi dactilografie adeverința și i-o înmână personal, cu scuzele de rigoare. Radu simți că leșină sub atingerea dulce a zâmbetului ei angelic. Într-o altă zi, cei doi dădură nas în nas în magazia Nuții. El se fâstâci și fata se întrebă de ce tânărul Noia roșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fie ce-o fi, dacă scap de un eventual control, mai pot perfora odată biletul și mâine și-l strecurase în buzunar, privind peste umărul unui bătrân, pe fereastră. Viorica terminase de cules, printă cele două pagini și i le înmână Carminei. Răspunse luminată formulelor de mulțumire, era și ea liniștită că n-o surprinsese șeful culegând un text ce nu prezenta, evident, interes de serviciu, acum când se găsea așa de greu un loc de muncă, pentru o ciocolată, zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mătase dar la niciuna nu foșneau așa. Când puse mâna să deschidă fișetul, inelul masiv de aur se izbi de mânerul metalic, își clătină de două ori capul, coama bogată i se zbătu pe spate, apoi se întoarse și-i înmână Carminei rola pentru mașina de calcul. Numai păstrează, te rog, secretul, uite, pune-o în plicul acesta, ce-ar însemna să mă trezesc cu toată armata de la financiar pe cap! Emilia se așeză pe scaun, într-o poziție relaxantă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
așa de despărțită și te-au cuprins remușcările? Nici măcar nu se străduia să-și ascundă cinismul. Ea tăcea, apa îi șiroia pe față, ținea pleoapele strânse, gura întredeschisă. -Ba chiar sunt despărțită, i-a răspuns cu seriozitate după ce i-a înmânat dușul și a început să se săpunească. Dar cred că ceva nu funcționează normal la mine. El ridică enervat umerii, zâmbetul ironic nu-l părăsea. Plecă din baie lăsând pe mocheta vișinie din hol conturul tălpilor lui mari. Când reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Regale de Televiziune, un Emmy, o Nimfa de Argint... — O Nimfa de Argint? — Da, la Festivalul de Televiziune de la Monte Carlo se decernează o nimfa de argint. Un Rahat de Aur la Luxemburg... cel putin cu-așa ceva aducea. Poftim, îi înmâna el cecul. — Mulțumesc, Șam. Iar acum scriu pentru filme adevărate. Poate o să câștig și-un Oscar! — Despre ce-i vorba în filmul la care lucrezi? se interesa Eleanor. — Despre Florence Nightingale. — Bine, dar ce știi tu despre Florence Nightingale? — Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
făcut varză de-atâta citit, ca să-mi dați un autograf, daca nu aveti nimic împotrivă. — Firește că n-am. Fanny scoase din geantă o veche ediție Penguin a Adăpostului, cu copertele soioase și paginile îngălbenite de vreme, si i-o înmâna lui Adrian. Pe pagina de gardă el scrise Lui Fanny Tarrant, cu urări de bine. Adrian Ludlow. — La vremea respectivă erați la o școală cu internat? o întreba în timp ce scria dedicația. — Cum de-ați ghicit? — Ați folosit expresia „tema de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
drum, citind ei În această ultimă zdruncinătură un avertisment. Cei mai curajoși au sărit să dea o mână de ajutor șefului de gară care se străduia să repună În oarecare ordine lucrurile din valiza zburătoare. Avea de gând să o Înmâneze personal doamnei de la clasa I Împreună cu un proces-verbal de contravenție. După ce se asigură că pe peron nu mai rămăsese nici o sticluță În afară de cea cu parfum care se făcuse zob și răspândise În jur un miros necunoscut dar foarte plăcut, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o latură a Pieții Recunoștinței. Pereți transparenți, uși automate, aer condiționat, gresie vișinie, precum unghiile domnișoarei cu păr negru tăiat carré și așezată confortabil pe un scaun gri, ergonomic, În fața unui ordinator cu un superb ochi albastru. Procedura era simplă: Înmânai textul, se transcria pe ecran cu o viteză amețitoare, degetele domnișoarei abia dacă atingeau claviatura, parcă ar fi cântat la pian o piesă ușoară și Îndelung exersată, plăteai, primeai o recipisă și plecai regretând o dată În plus urmele pașilor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de destin care ați fost. Salutări din partea celor care la Îndemnul dumneavoastră au ales calea grea a exilului, a prosperității și a demnității. Succes la Alegerile viitoare! Cu stimă, Șerban Ionescu France.” / Cherban Ionesco France 25. Scrisorile i-au fost Înmânate gata citite de Însuși patronul firmei EximTour odată cu anunțul de concediere, În prezența unui domn robust, tuns perie, costum nou Oradinum, și cu un obicei anume de a te privi În ochi chiar și când Îți adresa Întrebări În doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
apăsă prelung pe butonul soneriei, grăbit să predea marfa și să-și vadă de drum pentru că mai avea de livrat În aceeași după-amiază un sicriu cu patru coroane și o cruce. Când Petru deschise ușa, cei doi salutară politicoși, Îi Înmânară un plic și, fără nici o explicație intrară În hol cu cele două baloturi pe care le lăsară să cadă cu bufnet pe pardoseală; apoi ieșiră zicând Să trăiți! ducându-și câte o mână la cozorocul caschetelor negre cu cozoroc lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu vopsea pentru un spot publicitar al firmei Köber: Cu Köber până la Cercul Polar. 34. Gheretă pierduse odată cinci partide de șah la rând În fața lui Grațian și de atunci evita să le mai calce pragul. Chiar pensia le era Înmânată la poartă. Doamna Moduna regreta firea ranchiunoasă a poștașului, dar nici nu se străduia să i-o schimbe. Era oricum prea târziu și, pe deasupra, nu avea o simpatie specială pentru doamna Gheretă. Dacă pensiile le veneau o dată pe lună la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai puțin... Dar mama ei? S-a măritat cu unul din frații Gancz și a emigrat În Israel. De acolo a plecat În Australia. A murit acum doi ani. Uneori Îmi mai scria cîte o vedere pe care mi-o Înmîna Marusia În trecere pe aici cu treburi: afaceri sau expoziții... Speram să o văd și astăzi. Îl așteaptă pe bătrîn la Episcopia Bihorului, de unde Îl va duce apoi cu mașina la Budapesta. Zboară cu Malevul. E mai sigur. PAGE PAGE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
unor Convenții de colaborare între Agențiile de Presă și Televiziune dintre cele două țări, care s-au concretizat prin schimburi reciproce de materiale și jurnaliști, precum și vizite ale Directorilor generali ai celor două instituții de presă; a avut onoarea să înmâneze "Ordinul Meritul Științific Cls. I" reputatului savant Herman Oberth (originar din Sighișoara), specialist în domeniile astronomiei și aerodinamicii, recunoscut ca atare în lumea științifică internațională; prin eforturile și relațiile sale în sferele de influență, în primul rând cu Cancelarul Bruno
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și israelieni, Feisal Al-Husseini, precum și a românilor și româncelor palestiniene din comunitatea din Cisiordania și Ierusalim. În anii 2000 și 2001, a fost Însărcinat cu afaceri a.i. în Marea Jamahirie Arabă Populară Socialistă Libiană. La 1 septembrie 2000, îi este înmânat personal de Prea Fericitul Patriarh Teoctist, în audiență la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române de la Dealul Patriarhiei, "Crucea Patriarhală", de aur, cu brevet semnat de Patriarh, pentru "prețuire și recunoaștere a lucrului bineplăcut lui Dumnezeu", săvârșit pentru contribuția, din anii 1994
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
împresoară pe mine bărbații. Le ofer plăcere și ei plătesc. Nimfă a tuturor, drog care creează dependență, sunt o cetate care, deși cucerită, nu e niciodată învinsă. Am scris despre aceste lucruri în jurnalul meu intim pe care îl voi înmâna cândva lui Mitică, nu o să-și dea seama de substituire, pentru că deținuta e la fel de bătrână ca mine și, cu puțin noroc, o voi stafidi și mai mult, prezentând-o astfel pe legumă ca pe o glumă a naturii dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a socotit cu unul din aghiotanții săi minute în șir, a făcut cîteva semne ca un dirijor de orchestră, după care s-a făcut nevăzut cu întreg alaiul. La trei zile am primit un plic pe care mi l-a înmînat un individ în costum gri, conținea mesajul otrăvit, era clar, se hotărîseră s-o demoleze, trebuia să îmi strîng catrafusele și să mă reprofilez, era groasă de tot. — Dacă te lași păgubaș o să ne despărțim, asta îmi mai lipsea, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de șmecher ce era. Citez din notițele sale: Septembrie 4, burtosul 10h 30, trebuiau 40 de steluțe din Ursa Mare. Cam măgar, steluțele erau din Ursa Mică. Decodificat însemna că pe 4 septembrie va intra un camion și-i va înmîna 40 de mii de euro. Măgarul de șofer a dat 40 de mii de dolari, făcînd pe prostul. Cu astfel de material, plus convorbirile codificate la fel de sofisticat, s-a pornit mașinăria care veghează vama. Televiziune, cătușe inoxidabile, declarații, emisiuni TV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la vîrsta de 87 de ani, În ziua de 13 septembrie 2012, și, neavînd moștenitori cunoscuți, a solicitat prin testament să fie găsită totuși o rudă oricît de depărtată 123 Arhivele insulei Ellis ar fi ea pentru a i se Înmîna cele opt milioane de dolari care i se cuveneau. Acea rudă aproape pierdută, dar, iată, recuperată acum, eram eu, cu locul de muncă În Bucureștii Vetrei Luminoase. Eram rugat să confirm că exist, și se pare că existam, și să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
văzându-se „rugați” atât de insistent și simțind pumnalul la beregată, au răspuns că vor spune tot ce știu și ne interesează. Soarele și-a arătat fața În scurtă vreme. Toader a scos o hârtie și un creion. Le-a Înmânat rusului care s-a dat drept șef. Să deseneze tot ce știe despre linia frontului lor, despre gară, depozit și Împrejurimi. „Da’ credeți că se pricepe să marcheze pe hârtie ceea ce știe? - a Întrebat, neîncrezător Păpădie.. „Nu trimiți un tâmpit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
este chemat de mare urgență la telefon. „ Vino cu mine, Nicule” - m-a invitat el. L-am Însoțit. „Alo. La telefon este profesorul Zenit. Vă ascult”: Cel de la capătul firului a strigat cu disperare: „Suntem Încercuiți!!!”... Și atât... Profesorul a Înmânat receptorul telefonistului și s-a Întors către mine. Cu un ton aproape firesc, m-a Întrebat: „Ai auzit dragule, ce a vrut să spună cel de pe linia frontului?” „Am auzit, domnule profesor” - am răspuns eu, simțind un fior pe șira
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
două pungi și le-a așezat sub prosop, câte una În fiecare coș. În acea clipă s-a ridicat și femeia. Cu chipuri transfigurate de emoție, au luat câte un coș În mâini... Piranda s-a apropiat de tânăr și, Înmânându-i coșul, i-a vorbit: ― SÎ vă trăiascî băietu’ și doamna cei frumoasî ani mulț’ șî sănătoș’! ȘÎ sî vă bucuraț’ di viitoru’ băietului. Iar matali Îț’ doresc din tătî inima răușâtî la Încearcarea cari ti așteaptî! Bulibașa s-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
perie și cu o figură veștedă de celibatar. Un tip incolor, inodor și insipid, dar pesemne foarte eficient și util în postul pe care-l ocupa. Răspunzând scurt la salut, el studie cu atenție un document, pe care i-l înmânase Nando din mapa lui. Nu făcu nici un fel de comentariu și pe chipul său negricios și spânatic nu se văzu tresărind nici un mușchi. După ce păru a se lămuri, el îi arătă vizitatorului străin un scaun lângă perete, sub portretul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tabelul lui Mendeleev, că-i place mult chimia... "Uite, dragă îmi zice aici se vede un co-doi"... Așa spune tovarășa Elena? întrebă Maurer cu o figură inocentă. Gheorghiu-Dej se prefăcea că studiază un mic document pe care tocmai i-l înmânase Alexandru Drăghici. Tabelul lui Mendeleev, repetă Ceaușescu. Codoi?... insistă Maurer. Ceaușescu nu mai răspunse. Profesorul Miron Constantinescu, care își servise în tăcere micul dejun, își săltă capul masiv și își luă ochelarii de pe masă, unde-i lăsase mai înainte. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]